• http://www.mihaelatoila.ro/2025/08/palma-aquarium-o-aventura-subacvatica.html
    🌊🐠 #Palma #Aquarium – o #aventură subacvatică în inima Mallorcăi!
    Am „înotat” printre #rechini, am descoperit #recife de #corali spectaculoase și chiar am pășit într-o #junglă tropicală. 🦈🌴
    http://www.mihaelatoila.ro/2025/08/palma-aquarium-o-aventura-subacvatica.html 🌊🐠 #Palma #Aquarium – o #aventură subacvatică în inima Mallorcăi! Am „înotat” printre #rechini, am descoperit #recife de #corali spectaculoase și chiar am pășit într-o #junglă tropicală. 🦈🌴
    WWW.MIHAELATOILA.RO
    Palma Aquarium: o aventură subacvatică în Mallorca
    În Mallorca, la doar un kilometru și jumătate de hotelul BQ Apolo unde am stat, am descoperit un loc neașteptat de frumos: Palma Aquarium . ...
  • CARTE PERSONALIZATĂ: CROCODILUL CARE NU PUTEA PLÂNGE
    Dar copilul care nu poate să verse nicio singură lacrimă? El va merge prin junglă, unde va întâlni crocodilul! S-a pierdut doar când a urmărit un fluture dar știe ce are de făcut.
    Se pot ajuta reciproc? Dar de unde a venit maimuța, cine se teme de propria umbră?
    Povestea fermecătoare este despre prietenie și faptul că lacrimile nu trebuie să fie doar din tristețe.

    Limba: română
    Scrisa de: Lucie Kukačková
    Ilustrații: Komára
    Număr de pagini: 37
    Dimensiune: A4
    Recomandată pentru: 5 ani+

    editată și distribuită în România de editura Elefantul Meu

    https://elefantulmeu.ro

    #cartipersonalizate #cartipentrucopii
    #cadoulperfect #eroudepoveste #carteindar
    CARTE PERSONALIZATĂ: CROCODILUL CARE NU PUTEA PLÂNGE Dar copilul care nu poate să verse nicio singură lacrimă? El va merge prin junglă, unde va întâlni crocodilul! S-a pierdut doar când a urmărit un fluture dar știe ce are de făcut. Se pot ajuta reciproc? Dar de unde a venit maimuța, cine se teme de propria umbră? Povestea fermecătoare este despre prietenie și faptul că lacrimile nu trebuie să fie doar din tristețe. Limba: română Scrisa de: Lucie Kukačková Ilustrații: Komára Număr de pagini: 37 Dimensiune: A4 Recomandată pentru: 5 ani+ editată și distribuită în România de editura Elefantul Meu https://elefantulmeu.ro #cartipersonalizate #cartipentrucopii #cadoulperfect #eroudepoveste #carteindar
  • Într-o junglă frumoasă, luxuriantă, trăia o maimuță ghidușă, veselă, lipsită de griji, cu un spirit liber. Își petrecea zilele rătăcind prin păduri, cățărându-se în copaci, înfruptându-se cu fructe delicioase și ațipind pe unde apuca. Odată, pe când umbla prin junglă, a ajuns foarte aproape de un sat.
    Într-o junglă frumoasă, luxuriantă, trăia o maimuță ghidușă, veselă, lipsită de griji, cu un spirit liber. Își petrecea zilele rătăcind prin păduri, cățărându-se în copaci, înfruptându-se cu fructe delicioase și ațipind pe unde apuca. Odată, pe când umbla prin junglă, a ajuns foarte aproape de un sat.
    WWW.DIANE.RO
    Maimuța și merele: Poveste cu tâlc
    Un blog despre relatiile dintre oameni, dragoste, astrologie, horoscop, vise, evolutie personala deschis comentariilor si parerilor celor mai diverse
  • Au trecut calicii lumii


     


     


    Au trecut calicii lumii


    Au băut din ape verzi


    Crucile se-apleacă-n drumuri


    N-avem filosofi prea treji


    Moare poezia   prin orașe


    Proza crește ca o junglă rea


    Muzica bubuitor ne paște


    Doar calicii știu ce-nsemnă o
    stea


    Mila se împarte doar pe
    conturi


    Toți sunt inimoși la un pahar


    Nici blondinele nu sunt și
    n-au fost blonde


    Trec calicii lumii cu pas
    rar.


     


     


                  Boris Marian
    Au trecut calicii lumii     Au trecut calicii lumii Au băut din ape verzi Crucile se-apleacă-n drumuri N-avem filosofi prea treji Moare poezia   prin orașe Proza crește ca o junglă rea Muzica bubuitor ne paște Doar calicii știu ce-nsemnă o stea Mila se împarte doar pe conturi Toți sunt inimoși la un pahar Nici blondinele nu sunt și n-au fost blonde Trec calicii lumii cu pas rar.                   Boris Marian
  • ce e iubirea?

     

    iubirea e ca soarele care rămâne mereu curat,

    ca lacrima ruptă din inima tristă şi părăsită,

    ca marea care se-agită în vâltoarea furtunii,

    ca glasul tău şi visele care-ţi cutreerau nopţile,

    ca plânsul tău lângă care mă culcasem

     şi te mângâiam,
    femeie dulce, leoaica mea,

    din jungla adolescenţei în care ne rătăcisem;

    iubirea e dor de tristeţea amurgurilor petrecute

    împreună când îmi încălzeam tâmplele la sânii tăi,

    iubirea e blestemul de a fi ne întâlnit incognito

    când mi-ai frânt inima cu un sărut plin de beţia

     simţurilor,
    închinându-mă la tine ca la o biserică;

    iubirea e blestem, fior de fulger, silaba sacră,

    rostite toate într-o clipă de nebunie frumoasă,

    iubirea e ochiul tău plin de mângâieri

    care mi-a scormonit inima până-n adâncuri,

    iubirea e pauza dintre rugăciune şi blestem

    care ne face sfinţi, luminând lumea-n doi,

    Dumnezeu şi Dumnezee, ce ne urcăm la cer,

    iubirea e poezia cu tine care face din lancea mea

     ruptă trandafir în
    grădina grandiflora

    din raiul nostru albastru al cerului înstelat,

    cea mai cântată din câte-n lume au fost cântate,

    tu, Faraoană, încrustată din bronzul unei coroane

    princiare în care Sfincşii duc timpul şi eternitatea

     pe umeri,
    ridicându-ţi ode, ţie eternă iubire…

     

     

    joi, 28 mai 2015

     

     
    ce e iubirea?   iubirea e ca soarele care rămâne mereu curat, ca lacrima ruptă din inima tristă şi părăsită, ca marea care se-agită în vâltoarea furtunii, ca glasul tău şi visele care-ţi cutreerau nopţile, ca plânsul tău lângă care mă culcasem  şi te mângâiam, femeie dulce, leoaica mea, din jungla adolescenţei în care ne rătăcisem; iubirea e dor de tristeţea amurgurilor petrecute împreună când îmi încălzeam tâmplele la sânii tăi, iubirea e blestemul de a fi ne întâlnit incognito când mi-ai frânt inima cu un sărut plin de beţia  simţurilor, închinându-mă la tine ca la o biserică; iubirea e blestem, fior de fulger, silaba sacră, rostite toate într-o clipă de nebunie frumoasă, iubirea e ochiul tău plin de mângâieri care mi-a scormonit inima până-n adâncuri, iubirea e pauza dintre rugăciune şi blestem care ne face sfinţi, luminând lumea-n doi, Dumnezeu şi Dumnezee, ce ne urcăm la cer, iubirea e poezia cu tine care face din lancea mea  ruptă trandafir în grădina grandiflora din raiul nostru albastru al cerului înstelat, cea mai cântată din câte-n lume au fost cântate, tu, Faraoană, încrustată din bronzul unei coroane princiare în care Sfincşii duc timpul şi eternitatea  pe umeri, ridicându-ţi ode, ţie eternă iubire…     joi, 28 mai 2015    
  • DXSatyricon


     


    N-ați
    înțeles nici astăzi, bieți critici mărginași,


    Că scrisu-i
    existența, iar restul doar panaș.


    Vascrisul ei
    de viață, pe orice vas mă aflu,


    Visez sirena
    dulce, ei, na, s-a rupt un cablu.


    Apoi urcând
    Olimpul, Parnasul și apoi Pindul,


    Tot eu țin parastasul
    și și-mi cânt   poemul singur.


    Ne despărțim,
    se pare, dar noi nu ne cunoaștem,


    De câte
    veacuri, dragă, suntem tot dați în Paște?


    Nu ne trezim
    niciunde, nicicum dintr-un canon,


    Canonul prinde
    farmec anume c-un chanson.


    Funest   vâslaș de care se scrie și în cronici,


      El poate ne desparte, cădea-vom hipertonici,


    Ne-o săruta
    c-un ultim oftat și mult fior,


    Așa-mi
    doresc, prințesă   din depărtări, să mor.


    Exiști?
    Exist? Există   viață   după moarte?


    O, Doamne,
    infinită e orice libertate,


    Păcatul nu-i
    păcat de e nu-i făcut în silă,


    Tortura se
    preschimbă   tre-simplu în tortilă.


    Viasam că
    trăncăneam cu însăși Cleopatra,


    Eram prin
    clasa a cincea ori poate printr-a șasea,


    Îmi povestea
    de Caesar, de alții, de Antoniu,


    Eu pregăteam
    în taină o bombă cu plutoniu,


    Clădirea făcu
    bum, se clătină   clădirea,


    Iar Cleopatra
    brună fugi-n halat subțire,


    s-au repezit
    ciumații cu ură să mă-mnpungă,


    mai rea era
    gorila venită chiar din junglă,


    noroc că-n
    cale-și plimbă visările de îngeri


    fecioarele
    ce nu știu de supărări și plângeri.


    Ți-e foame?
    Cheamă leul, te va scăpa de toate,


    Ascunde măști
    de gaze, nepoate, strănepoate,


    Cu Maldoror
    nu-i bine să joci, te ține bine,


    Să nu pierzi
    ținte, șnururi la haine și botine,


    Se-adună
    cerul, cerne cu smirnă și podoabe,


    Tu n-ai să
    scapi, poete, adună versuri, boabe,


      andrelele se joacă, iar firul morții merge,


    oițele din
    basme devin un pic mai blege,


    așa trăiesc,
    cu Cleo, cu Beatrice, Lara,


    m-așteaptă
    de departe eternă, primăvara.


    BORIS MARIAN
     
    DXSatyricon   N-ați înțeles nici astăzi, bieți critici mărginași, Că scrisu-i existența, iar restul doar panaș. Vascrisul ei de viață, pe orice vas mă aflu, Visez sirena dulce, ei, na, s-a rupt un cablu. Apoi urcând Olimpul, Parnasul și apoi Pindul, Tot eu țin parastasul și și-mi cânt   poemul singur. Ne despărțim, se pare, dar noi nu ne cunoaștem, De câte veacuri, dragă, suntem tot dați în Paște? Nu ne trezim niciunde, nicicum dintr-un canon, Canonul prinde farmec anume c-un chanson. Funest   vâslaș de care se scrie și în cronici,   El poate ne desparte, cădea-vom hipertonici, Ne-o săruta c-un ultim oftat și mult fior, Așa-mi doresc, prințesă   din depărtări, să mor. Exiști? Exist? Există   viață   după moarte? O, Doamne, infinită e orice libertate, Păcatul nu-i păcat de e nu-i făcut în silă, Tortura se preschimbă   tre-simplu în tortilă. Viasam că trăncăneam cu însăși Cleopatra, Eram prin clasa a cincea ori poate printr-a șasea, Îmi povestea de Caesar, de alții, de Antoniu, Eu pregăteam în taină o bombă cu plutoniu, Clădirea făcu bum, se clătină   clădirea, Iar Cleopatra brună fugi-n halat subțire, s-au repezit ciumații cu ură să mă-mnpungă, mai rea era gorila venită chiar din junglă, noroc că-n cale-și plimbă visările de îngeri fecioarele ce nu știu de supărări și plângeri. Ți-e foame? Cheamă leul, te va scăpa de toate, Ascunde măști de gaze, nepoate, strănepoate, Cu Maldoror nu-i bine să joci, te ține bine, Să nu pierzi ținte, șnururi la haine și botine, Se-adună cerul, cerne cu smirnă și podoabe, Tu n-ai să scapi, poete, adună versuri, boabe,   andrelele se joacă, iar firul morții merge, oițele din basme devin un pic mai blege, așa trăiesc, cu Cleo, cu Beatrice, Lara, m-așteaptă de departe eternă, primăvara. BORIS MARIAN  
  • A 5-a zi excursei
    noastre din Sumatra în Jawa: Multă ploaie, junglă deasă și poliție prietenoasă.
    A 5-a zi excursei noastre din Sumatra în Jawa: Multă ploaie, junglă deasă și poliție prietenoasă.
    WWW.PLECATIDEPARTE.RO
    Din Sumatra în Jawa, pe scuter – 1450km în 7 zile (5) – Ketaping – Krui - PlecațiDeparte.ro
    :: EPISODUL ANTERIOR :: 09 Decembrie 2014: Ketaping (lângă Manna) – Krui ~ 190km I-am dat prea mult credit doamnei cu care ne-am intersectat în ziua anterioară, cea care ne-e condus până lângă Manna. Dimineața, când eu încă dormeam, a … Continue reading →
  • "Într-adevăr, ne-am născut cu pesimismul în brațe. Realizez că de multe ori pun răul în fața și nici nu reușesc să mă bucur de frumusețea vieții; când lucrurile merg prea bine, parcă aștept să vină o veste proastă sau mă preocup pentru că c e e mult strică. Merg pe stradă și realizez că oamenii sunt grăbiți, nu mai avem timp pentru a admira ce este frumos în jurul nostru, ne călcăm în picioare pentru propriul câștig; practic trăim într-o junglă. Printre clădiri înalte, mașini de lux, trăim o viață aparent frumoasă pentru că am ajuns să credem că bunurile materiale ne pot aduce fericirea.

    Printre oamenii grăbiți, care nu se uită pe unde merg, parcă sunt haiduci, neștiind nici măcar ce-și doresc, mai există și oameni care nu caută ceartă, oameni care răspund calm și nu jignesc, oameni care își văd de drum și încă mai zâmbesc. În buzunare probabil au ascuns griji, probleme și multă tristețe dar pe chipul lor citești omenia, dragostea și respectul. Sunt oameni care încă mai păstrează..."

    continuarea, pe blog: 
    http://www.iubiresilumina.com/2015/01/eu-decid-eu-imi-cunosc-mai-bine-viata.html
    "Într-adevăr, ne-am născut cu pesimismul în brațe. Realizez că de multe ori pun răul în fața și nici nu reușesc să mă bucur de frumusețea vieții; când lucrurile merg prea bine, parcă aștept să vină o veste proastă sau mă preocup pentru că c e e mult strică. Merg pe stradă și realizez că oamenii sunt grăbiți, nu mai avem timp pentru a admira ce este frumos în jurul nostru, ne călcăm în picioare pentru propriul câștig; practic trăim într-o junglă. Printre clădiri înalte, mașini de lux, trăim o viață aparent frumoasă pentru că am ajuns să credem că bunurile materiale ne pot aduce fericirea. Printre oamenii grăbiți, care nu se uită pe unde merg, parcă sunt haiduci, neștiind nici măcar ce-și doresc, mai există și oameni care nu caută ceartă, oameni care răspund calm și nu jignesc, oameni care își văd de drum și încă mai zâmbesc. În buzunare probabil au ascuns griji, probleme și multă tristețe dar pe chipul lor citești omenia, dragostea și respectul. Sunt oameni care încă mai păstrează..." continuarea, pe blog:  http://www.iubiresilumina.com/2015/01/eu-decid-eu-imi-cunosc-mai-bine-viata.html
    WWW.IUBIRESILUMINA.COM
    Eu decid, eu îmi cunosc mai bine viața
    S-a încheiat încă un an. Spre fericirea mamei mele, m-a prins cu portofelul în mână. Din păcate, am pășit în 2015 cu sufletul obosit, d...
  • Ce animale și
    plante am văzut în jungla din Sumatra? ... cu fotografii și filme
    Ce animale și plante am văzut în jungla din Sumatra? ... cu fotografii și filme
  • În jungla Amazonului,  un trib de indieni  nu are noţiunea numerelor, nu are grija zilei de mâine, nu are spaţii de dormit, foloseşte doar 7 consoane şi trei vocale, nu înțelege conceptelele de rușine şi vinovăție, nu are resentimente.
    În jungla Amazonului,  un trib de indieni  nu are noţiunea numerelor, nu are grija zilei de mâine, nu are spaţii de dormit, foloseşte doar 7 consoane şi trei vocale, nu înțelege conceptelele de rușine şi vinovăție, nu are resentimente.
More Results