• Ce să faci când ai #febră, #frisoane și #tremuridintotirărunchii. Ai aici un #sfatdeviatasimplu și eficace. Că-n toate vlogurile mele, înveți ceva, dacă ești atent.
    Te aștept să te înscrii la canalul meu de YouTube. https://www.youtube.com/shorts/H7tWuACP__Y
    \u2764 \u2764 \u2764 Un mulțumesc din inimă celor care s-au înscris deja.
    Ce să faci când ai #febră, #frisoane și #tremuridintotirărunchii. Ai aici un #sfatdeviatasimplu și eficace. Că-n toate vlogurile mele, înveți ceva, dacă ești atent. Te aștept să te înscrii la canalul meu de YouTube. https://www.youtube.com/shorts/H7tWuACP__Y \u2764 \u2764 \u2764 Un mulțumesc din inimă celor care s-au înscris deja.
  • Melbourne. Simona Halep-Sofia Kenin 6-3/ 6-7/ 6-4/
    Era important de văzut dacă Simona Halep poate trece la nivelul următor al ei, în acest nou început de drum la Australian open. Nu a reuşit! A câştigat meciul cu Sofia Kenin, dar într-un thriller de uzură care a îmbolnăvit cealaltă jumătate din populaţia ce încă nu şi-a luat lunar reţeta pentru inimă de la medicul de familie.
    Aşa e Halep şi într-un film prost nu poate trece neobservată căci îşi scrie singură scenariul şi e o scenaristă de geniu, înconjurându-se de o aură de divă periculoasă, de la care nu-ţi poţi lua ochii.
    După 6-3 în loc să fie 4-0 în setul doi, liniştit, Sofia Kenin o tânără ruso-americancă vampir în devenire, a simţit sângele înfigându-şi adânc dinţii în inima din gât a Simonei şi în tie-break a echilibrat partida
    Finalul a fost pe măsură cu înjurături şi respiraţie întretăiată şi un serviciu care nu a trădat-o şi-a revenit din pumni!

    Fato, măcar turul viitor nu ne mai perpeli pe jar în frisoane reci!… Treci la nivelul următor! Ar fi timpul!
    https://pasareacetii.blogspot.com/2019/01/nivelul-urmator.html
    Melbourne. Simona Halep-Sofia Kenin 6-3/ 6-7/ 6-4/ Era important de văzut dacă Simona Halep poate trece la nivelul următor al ei, în acest nou început de drum la Australian open. Nu a reuşit! A câştigat meciul cu Sofia Kenin, dar într-un thriller de uzură care a îmbolnăvit cealaltă jumătate din populaţia ce încă nu şi-a luat lunar reţeta pentru inimă de la medicul de familie. Aşa e Halep şi într-un film prost nu poate trece neobservată căci îşi scrie singură scenariul şi e o scenaristă de geniu, înconjurându-se de o aură de divă periculoasă, de la care nu-ţi poţi lua ochii. După 6-3 în loc să fie 4-0 în setul doi, liniştit, Sofia Kenin o tânără ruso-americancă vampir în devenire, a simţit sângele înfigându-şi adânc dinţii în inima din gât a Simonei şi în tie-break a echilibrat partida Finalul a fost pe măsură cu înjurături şi respiraţie întretăiată şi un serviciu care nu a trădat-o şi-a revenit din pumni! Fato, măcar turul viitor nu ne mai perpeli pe jar în frisoane reci!… Treci la nivelul următor! Ar fi timpul! https://pasareacetii.blogspot.com/2019/01/nivelul-urmator.html
    PASAREACETII.BLOGSPOT.COM
    Nivelul următor
    JURNALIER, CONSIDERATII INCOMFORTABILE, LITERATURA
  • Lume luminata, tunata si adunata din toate partile,
    a venit la targ sa vada cum dau  in parg cartile,

    asezate pe gratii ca prunele uscate.

    Nebunele, coloratele, cine sta sa le citeasca pe
    toatele?...

    Si scriitorii ce mai de scriitori de cinci lei, de un
    pol de parale,

    spanzurati/ spanzurate, cu fir subtire de microfoane
    parfumate.

    Te trec frisoane cati candidati /candidate,

    urcati/urcate, in baloane,

    spre nemurire

    Pentru fotografii clic pe link
    Lume luminata, tunata si adunata din toate partile, a venit la targ sa vada cum dau  in parg cartile, asezate pe gratii ca prunele uscate. Nebunele, coloratele, cine sta sa le citeasca pe toatele?... Si scriitorii ce mai de scriitori de cinci lei, de un pol de parale, spanzurati/ spanzurate, cu fir subtire de microfoane parfumate. Te trec frisoane cati candidati /candidate, urcati/urcate, in baloane, spre nemurire Pentru fotografii clic pe link
    PASAREACETII.BLOGSPOT.COM
    Gaudeamus 2015
    JURNALIER, CONSIDERATII INCOMFORTABILE, LITERATURA
  • întotdeauna
    poezia aleargă spre infinit

    întotdeauna
    poezia aleargă spre infinit

    ea
    transformă pădurile de stejari în femei,

     din târfe face madone, din bălţi oribile,
    lacuri de vis,

    din nimic
    castele de argint, din cârcium, palate;

    în
    cafeneaua trocadero bea vin şi adoarme

    plângând pe
    o masă impresionistă în braţe

    cu
    melancolia în frisoane spasmodice,

    din
    cadranul frigurilor dragostei şi morţii

    cheamă
    păsările cu alte ceruri, plopii marini,

    vântul şi
    alte surogate poetice ca să găsească

     ţara natală a visului, preschimbând femeia

    într-un
    alizeu alb, pentru a-i mângâia sufletul;

    cuvintele
    poeziei sunt scântei mistice

    care
    ţâşnesc din melancolie într-o voluptate

    debordantă
    ca-n agatele din templele păgâne,

    orgi
    cutremurătoare din  catedralele
    sufletului,

    care zboară
    spre cerurile albastre în gemete

     înăbuşite, altădată sunt umbre şi ceţuri

    pentru
    suflete ce aşteaptă nenăscutul timp,

    săruturi
    mincinoase din panoplia lui

     iuda iscarioteanul  care a pângărit lacrima

    cu o
    minciună spusă frumos;

    poezia nu
    explică şi nu clarifică nimic,

    ea are
    darul de a stârni minuni, invadând

    spaţiile
    nenăscute din sufletul nostru credul...

    de câteori
    moare un poet, poezia plânge,

    a plâns la
    moartea lui homer, la capul lui eminescu

    şi
    lacrimile ei s-au prefăcut în piatră,

    câteodată
    poezia e dărâmare şi surpare,

     e un chin prin care trec toţi iluminaţii
    lumii,

    rămânând
    pustnici, e potir din care bea

    sufletul la
    ceas de sărbătoare,

    gazelă
    celestă care face deliciul jocurilor spiritului,

    cântând
    eterna frumuseţe…

     

    miercuri,
    14 ianuarie 2015

     
    întotdeauna poezia aleargă spre infinit întotdeauna poezia aleargă spre infinit ea transformă pădurile de stejari în femei,  din târfe face madone, din bălţi oribile, lacuri de vis, din nimic castele de argint, din cârcium, palate; în cafeneaua trocadero bea vin şi adoarme plângând pe o masă impresionistă în braţe cu melancolia în frisoane spasmodice, din cadranul frigurilor dragostei şi morţii cheamă păsările cu alte ceruri, plopii marini, vântul şi alte surogate poetice ca să găsească  ţara natală a visului, preschimbând femeia într-un alizeu alb, pentru a-i mângâia sufletul; cuvintele poeziei sunt scântei mistice care ţâşnesc din melancolie într-o voluptate debordantă ca-n agatele din templele păgâne, orgi cutremurătoare din  catedralele sufletului, care zboară spre cerurile albastre în gemete  înăbuşite, altădată sunt umbre şi ceţuri pentru suflete ce aşteaptă nenăscutul timp, săruturi mincinoase din panoplia lui  iuda iscarioteanul  care a pângărit lacrima cu o minciună spusă frumos; poezia nu explică şi nu clarifică nimic, ea are darul de a stârni minuni, invadând spaţiile nenăscute din sufletul nostru credul... de câteori moare un poet, poezia plânge, a plâns la moartea lui homer, la capul lui eminescu şi lacrimile ei s-au prefăcut în piatră, câteodată poezia e dărâmare şi surpare,  e un chin prin care trec toţi iluminaţii lumii, rămânând pustnici, e potir din care bea sufletul la ceas de sărbătoare, gazelă celestă care face deliciul jocurilor spiritului, cântând eterna frumuseţe…   miercuri, 14 ianuarie 2015  
  • Uitându-ne în trecutul recent, vedem că justiţia se apropiase periculos de mult de libertatea lui Dan Voiculescu. Problemele reale cu justiţia ale fondatorului PC (cel puţin dosarul ICA şi, mai de curând, şantajul la RCS&RDS) şi o configuraţie politică deloc favorabilă îi dădeau frisoane turnătorului Felix. Or, în cazul său, „unitatea” de tip USL era ultimul lucru de care avea nevoie. Este vorba de acea unitate exagerat de prezentă – în vorbe, dar cu desăvârşire lipsă – în fapte. În acest caz, sprijinul politic era cel puţin incert. Pe de o parte, nu se putea baza pe un PNL al cărui lider era în cădere liberă în sondaje şi ai cărui miniştri erau marginalizaţi în Guvern. Pe de alta, nu se putea bizui pe un PSD şi un Victor Ponta ale căror priorităţi erau şi sunt să câştige de unii singuri alegerile europarlamentare şi prezidenţiale şi care au nevoie, până vor trece campaniile electorale, de linişte socială şi o economie cât de cât pe picioare.
    Uitându-ne în trecutul recent, vedem că justiţia se apropiase periculos de mult de libertatea lui Dan Voiculescu. Problemele reale cu justiţia ale fondatorului PC (cel puţin dosarul ICA şi, mai de curând, şantajul la RCS&RDS) şi o configuraţie politică deloc favorabilă îi dădeau frisoane turnătorului Felix. Or, în cazul său, „unitatea” de tip USL era ultimul lucru de care avea nevoie. Este vorba de acea unitate exagerat de prezentă – în vorbe, dar cu desăvârşire lipsă – în fapte. În acest caz, sprijinul politic era cel puţin incert. Pe de o parte, nu se putea baza pe un PNL al cărui lider era în cădere liberă în sondaje şi ai cărui miniştri erau marginalizaţi în Guvern. Pe de alta, nu se putea bizui pe un PSD şi un Victor Ponta ale căror priorităţi erau şi sunt să câştige de unii singuri alegerile europarlamentare şi prezidenţiale şi care au nevoie, până vor trece campaniile electorale, de linişte socială şi o economie cât de cât pe picioare.