Brutaria si Patiserie OttoPan va ofera produse proaspete facute cu drag in fiecare zi: Paine si specialitati de Panificatie Paine pe vatra Paine grau intreg Paine toast Paine multi seminte Paine alba cu cartofi si masline Franzela alba Franzela neagra Franzela alba fara sare Paine neagra cu cartofi Pita ardeleneasca Paine graham Turtite, chifle Patiserie Croissante, Cornuri Covrigi polonezi Cozonaci cu nuca, mac sau rahat Croissante cu ciocolata, chec-uri Foietaje, saratele sau saleuri Branzoaice Melci cu nuca Melci cu vanilie Strudel cu mar Strudel cu gem Strudel cu caise Strudel cu mar Rozete cu gem Plicuri cu vanilie si coacaze Invartita cu nuca Buseuri cu nuca Placinte cu varza si ciuperci Tarta cu visine Pasca cu branza, pasca cu ciocolata, pasca cu smantana Mucenici https://otopeni-online.ro/anunt/brutarie-patiserie-ottopan/

#Cremadecorp cu #uei de #masline #DermaSel Aroma Care – Hidratează și răsfață-ți pielea cu crema de corp DermaSel Aroma Care cu ulei de măsline. Descoperă o formulă naturală pentru o piele catifelată și sănătoasă! https://shopbutic.com/produs/crema-de-corp-cu-ulei-de-masline/

Anual, pe 13 mai, Ziua Internațională a Hummusului onorează această specialitate de mâncare orientală, constând din piure de năut, pastă de susan (tahiti), sare, suc de lămâie, ulei de măsline și usturoi, câteodată chimion.

Pe 25 octombrie, an de an, putem să visam cu ochii deschiși la o porție de spaghetti aburindă, delectându-se într-un sos bogat de roșii, acompaniată, desigur, de cârnați picanți, măsline negre și ciuperci, eventual și de o pâine crocantă cu usturoi. Ar fi și mai bine să nu ne-o imaginăm, astfel încât să ne lase gură apă, ci să ne înfruptăm din astfel de minunate paste!

Insula Thassos vara, e o colonie românească, Limba majoritară a turiştilor fiind limba română. Încă o confirmare a teoriei că limba română a fost, mai înainte de limba latină si că nu numai romanii dar şi grecii au învăţat-o de la daci, odată cu primul transport de măsline adus direct din livada de la Tera di Olive pe ţărm tomitan. Multă Lacrima lui Ovidiu s-a scurs şi atunci din butoaie, până să se înţeleagă două neamuri încăpăţânate, că, corcoduşele alea negre sunt măsline şi cresc în copaci, nu sunt cine ştie ce măscări de la oaie. Ca să se convingă au trimis-o mesager pe Irene o româncă isteaţă din fire de pe la Ploieşti, care de fapt şi de drept se numea Otilia. Irene era un nume sub acoperire. S-a urcat în tren cu ta-so şi după o lună de mers pe jos au prins ultimul feribot ce traversa în seara aceea, Egeea şi au coborât amândoi la Potos, pe insulă. Dar numai ta-so s-a întors cu veştile înapoi, căci Otilia şi-a deschis aici familia, căsătorindu-se cu un grec frumos, ca un zeu. Ca orice româncă modernă, cu simţul afacerii dezvoltat şi-a inaugurat pe plajă o tavernă şi i-a învăţat pe greci reţeta facerii unui gyros adevărat. E fain la greci, dacă ştii unde, cât şi cum să petreci! Altfel poţi înghiţi sarmalele reci https://pasareacetii.blogspot.com/2019/06/taverna-irene-potos-new.html

https://danbituica.blogspot.com/2017/11/suc-de-lamaie-si-ulei-de-masline-o.html

https://danbituica.blogspot.com/2018/01/uleiul-de-masline-extravirgin-portia-ta.html

https://rayuela-rayuela.blogspot.ro/2017/09/focaccia-cu-masline-si-rosii-deliciu.html

http://www.cityfemme.com/2017/06/22/cele-mai-importante-10-beneficii-ale-consumului-de-ulei-de-masline/

O nuntă Nunta încă îşi păstrează nealterate parte din conceptele şi simbolurile tradiţionale, chiar dacă societatea modernă şi democratică de consum a zilelor noastre e pe drumul bun să dezvolte cu prioritate, fără îndoială mai mult latura comercială a afacerii. Părinţii – concertează ca primi solişti ultima oară în viaţa lor – la nunta copiilor. Îşi aleg invitaţii, taie din lista de bucate salata de langustă şi homarul, gustă din vin, întreabă bucătarul dacă măslinele sunt îndeajuns de sărate, culese din măslin şi pretinde sarmalele doar puţin piperate… Măcar de formă, aleg cu mirii laolaltă, ţiganii să cânte şi trandafirii din buchetul miresei, culeşi direct de pe baltă, să o încânte. Aici e spaţiul unde tinerii vor reformă şi concesii, dar ce te faci că banii sunt tot la babaci! – Măi   Sarasate de Conţeşti, să trăieşti, zi Ia-ţi mireasă ziua bună şi Briciul , fă-mă să plâng(!) că-ţi dau arvună, serviciul, şi bem împreună un şpriţ!…   E importantă distribuţia activităţilor în nuntă ca să înţelegem cât de cât fenomenul. Părinţii – alergători de cursă lungă şi băgători de seamă la socotirea darului (cel mai greu e să numeri ca să-ţi ajungă!).   Mirii – simbolul peren al iubirii, cu singura grijă pe umeri de a rămâne în picioare la sârbă şi horă mare. Uniţi în refren, neatinşi de vreo schijă; că la dans se sprijină unul pe altul, fără grijă! Ea uşoară şi elegantă, el înaltul şi galantul. Rămâne momentul când se fură mireasa. Ăla e un moment mai nesigur, unu la unu, când apare teama dacă nu-ţi mai poţi recupera bunul… Naşii – ei sunt fruntaşii. Lor le iau banii ţiganii de le cântă, popa la cununie în biserica sfântă, cizmarii ca să-i înalţe pe toace, designerii ca să-i îmbrace, ospătarii să le aducă la whisky gheaţă, coafeza s-o facă pe naşă mai creaţă si alte mărunţişuri mărunte de mai bine îşi făceau ca boierii un concediu la mare sau munte. (Cu islamiştii ăştia, mai bine nu!) Dar cum să refuzi un fin şi-o finuţă atât de drăguţă în faptul serii! Nuntaşii – neamurile, unchii şi verii, îi văd şi-i ascult, socotind pe sub masă darul, că dacă n-ar fi calvarul ăsta, nunta ar fi fost mult mai frumoasă! Şi copiii – precum Toma şi Alice, ei vor trebui să