Voi începe, deci, să citesc cartea  Mai români decât românii? De ce se îndrăgostesc străinii de România  cu o serie întreagă de sentimente care se contrazic reciproc. Sper totuşi ca în toată această învălmăşeală de grotesc şi sublim să descopăr până la urmă de ce iubesc EU România. Mă vor convinge mărturiile străinilor că dragostea lor faţă de România e reală şi autentică? Voi înţelege oare care sunt de fapt motivele dragostei lor? Şi în definitiv voi afla dacă sunt şi eu îndrăgostit de România? Asta rămâne de văzut. 

Cartea cercetătorului Bart D. Ehrman,  Răstălmăcindu-L pe Iisus,  a stârnit de la apariţie multe valuri de controverse atât în rândul oamenilor de ştiinţă şi teologilor cât şi în rândul creştinilor sau ateilor. Nici publicul român nu a rămas indiferent, fiind foarte interesat de vizualizarea şi comentarea pe bloguri şi forumuri în principal a filmuleţelor de pe Youtube în care renumitul cercetător american dezvăluia ceea ce avea să se numească "povestea din spatele celor care au modificat Biblia".

Păcatul, din Orient în Occident* Moşteniri mesopotamiene în Creştinism* Lista păcatelor antice * Asemănari izbitoare între păcatele mesopotamiene şi cele creştine * Mărturisirea păcatului la mesopotamieni

Totul începe cu următorul pasaj din Vechiul Testament cap.41, Facerea : "Şi a pus Faraon lui Iosif numele Ţafnat-Paneah şi i-a dat de soţie pe Asineta, fiica lui Poti-Fera, marele preot din Iliopolis." Această scenă se petrece exact după ce Iosif primeşte însemnele puterii în Egipt, care vin odată cu responsabilitatea de a controla toate resursele de hrană ale regatului pe întreaga perioadă de şape ani de recoltă şi şapte ani de secetă şi foamete. În acest context, după multe secole, apare în Alexandria egipteană, o scriere originală ce avea să schimbe perceptia evreilor şi a primilor creştini, o scriere care pe lângă faptul că punea lucrurile în ordine pentru teologi, aducea cu ea şi un suflu literar greco-roman.

Doi dintre marii folclorişti şi botanişti români, Simeon Mangiuca, cu a sa lucrare "De însemnătatea botanicei româneşti" şi Simeon Florea Marian, autor al monumentalei lucrări "Botanica poporană română" (care, pe lângă cele 12 volume de text, cuprindea şi un volum ierbar, ce conţinea descrierea botanică a 520 de plante) au recunoscut beneficiile taumaturgice ale gălbenelelor, situându-le la limita dintre vrăjitorie şi vindecare, datorită calităţilor acestor firave plante de creştere a capacităţii organismului de a lupta împotriva  infecţiilor, având acţiuni antiinflamatoare, antiseptice, antibacteriene şi antifungice. Nu de puţine ori aplicarea cremelor sau alifiilor din gălbenele pe chipul femeilor era urmată de incantaţii despre care se credea că potenţau valorile curative, oferindu-le astfel şi proprietăţi magice. Pe lângă faptul că lecuiau de boli, unguentele populare ofereau şi protecţie faţă de spirite malefice şi chiar favorizau norocul în dragoste. Pe aceste calităţi benefice ale plantelor a mizat şi compania românească  Farmec  atunci când a creat  gama Farmec Natural  ce include o serie de produse cosmetice realizate atât din extracte de gălbenele dar şi din alte două plante exotice precum arganul şi aloe vera.  Produsele pe bază de  argan, gălbenele şi aloe vera  de la Farmec sunt destinate îngrijirii atât corpului cât şi părului. 

Noul an de blogging începe pentru mine acum, 1 martie, moment în care mă înscriu la ediţia de primăvară SUPERBLOG spring 2013.