Ceea ce tocmai veți citi poate dărâma însăși temelia convingerilor voastre despre corpul fizic, sănătate și vindecare. Titlul „Cancerul nu este o boală” poate fi tulburător, dar și încurajator. Cartea lui Andreas Moritz este o revelație pentru cei care sunt suficient de deschiși la minte, încât să ia în considerare posibilitatea ca boala numită cancer, ca și alte boli debilitante, să nu fie decât încercările disperate și finale ale organismului de a rămâne în viață. Acestă ipoteză de lucru indică faptul că o persoană afectată de cauzele cancerului (care constituie, de fapt, agresiunea reală) ar muri foarte repede, dacă nu ar dezvolta celule canceroase, ca mecanism de supraviețuire. În această carte sunt oferite dovezile în acest sens.

Astăzi, 23 august 1944. Am venit în audienţă la Rege la ora 15:30, pentru a-i face o expunere asupra situaţiei frontului şi acţiunii întreprinse pentru a scoate Ţara din greul impas în care se găseşte. Timp de aproape două ceasuri Regele a ascultat expunerea, păstrând, ca de obicei, o atitudine foarte rezervată, aproape indiferentă. La expunerea mea a asistat la audienţă Dl. Mihai Antonescu. I-am arătat Regelui că de aproape doi ani Dl Mihai Antonescu a căutat să obţină de la anglo-americani asigurări pentru viitorul Ţării şi i-am afirmat cu această ocazie că, dacă aş fi găsit înţelegere pentru asigurarea vieţii, libertăţilor şi continuităţii istorice a acestui nenorocit popor, nu aş fi ezitat să ies din război, nu acum, ci chiar de la începutul conflictului mondial, când Germania era tare. […]

Săptămânal, mii de oameni din toată lumea se adună într-un sătuc aflat la o oră de mers cu mașina de capitala Braziliei. Toți aceștia au un singur lucru în comun: o boală fizică sau mentală, pe care medicina convențională n-a putut-o vindeca. Speranța lor este un bărbat care, după toate standardele, este considerat un fenomen în domeniul chirurgiei și vindecării spirituale. Acesta se numește Joǎo Teixeira de Faria, mai cunoscut însă drept Joǎo de Deus (Ioan al lui Dumnezeu), nume pe care-l împarte cu alte două figuri istorice portugheze – un mistic din secolul al XVI-lea și un mare poet din secolul al XIX-lea. Toți trei au devenit celebri în ciuda indiferenței lor față de opinia publică sau de cultivarea unei faime personale.

Dintotdeauna, oamenii au căutat cuvinte care să exprime o stare de boală. Însă jargonul medical, așa cum este el înregistrat în dicționarele medicale, conține mai mulți termeni decât orice alt limbaj profesional, unele concepte având până la opt sinonime. Cu cât o afecțiune este mai puțin înțeleasă, cu atât este numită prin mai mulți termeni. Jörg Blech (n. 1966) este un jurnalist și autor german, care în anul 2003 a publicat „Inventatorii de boli – manevrele și manipulările industriei farmaceutice”.

Telefonul mobil poate avea efecte perverse. Nu vorbim despre transformările inevitabile pe care le va induce în societate, ci de cele pe care câmpul electromagnetic al micului aparat le poate avea asupra sănătății utilizatorului. Desigur, este prea devreme să dăm verdictul (la urma urmei, unealta are cam un deceniu de existență generalizată), dar e timpul să tragem un semnal de alarmă.

Există în istorie evenimente care modifică întreaga evoluţie a omenirii. O astfel de dată este 23 martie 1883. Atunci a început declinul artei medicale. În acea zi, Robert Koch a ţinut celebrul său discurs în faţă Societăţii de Fiziologie din Berlin, unde a prezentat „agentul patogen al tuberculozei”. Cu acest discurs, Koch a cimentat „teoria bolilor infecţioase cauzate de microbi”, postulată de Louis Pasteur. Chiar dacă în acea perioadă Pasteur însuși avea deja îndoieli în privința propriei teorii a germenilor, experimentele lui Koch au cimentat concepţia apariţiei bolilor printr-un atac din exterior al bacteriilor. Industria chimică a identificat imediat potenţialul oferit de această concepţie, căci dacă un microb venit din exterior ar fi cauza bolii, atunci, în mod logic, ar fi posibil să se combată boala printr-un medicament care să atace acel „agent patogen”. Începuse era industriei farmaceutice.

Mulţi oameni urmează diete extreme şi aplică diferite metode de detoxifiere, dar folosesc produse cosmetice toxice. Nu uitați că pielea dumneavoastră este ca un burete, aşa că fiţi atenţi ce puneţi pe ea. Toţi cei preocupaţi de sănătatea lor ar trebui să ştie că substanţele din cosmeticele pe care le folosim zilnic sunt absorbite de organism, prin piele. De cele mai multe multe ori, ingredientele chimice ale cosmeticelor şi ale produselor de îngrijire corporală sunt toxice şi au efecte dezastruoase asupra sănătăţii noastre. În prezent, tot mai mulţi oameni se interesează de alimentaţia sănătoasă, naturală. Un regim vegetarian, care să evite alimentele artificiale şi aditivii reduce considerabil riscul de expunere la toxine. Însă în aceeaşi măsură ca şi hrana, substanţele cosmetice pe care le folosim ne influenţează sănătatea. Medicina Ayurveda ne sfătuiește să nu punem niciodată pe piele substanţe pe care nu le-am înghiţi.

Lette Edward Leedskalnin (1887-1951) a fost un inginer leton, care a emigrat Statele Unite, stabilindu-se în orașul Homestead, Florida. Aici, a construit de unul singur un monument uriaş, din blocuri de coral grele de câteva tone, în onoarea iubirii sale pierdute, Agnes Scuffs, care l-ar fi părăsit în fața altarului. A circulat însă şi zvonul că el şi-ar fi dedicat construcția zeilor egipteni, deoarece susținea că cunoaşte secretul acestora şi misterul piramidelor. Timp de 26 de ani, acest bărbat firav, înalt de doar 1,50 m, a prelucrat în total 1.100 de tone de rocă de coral, între care un perete uriaş, cu o uşă rotativă grea de 9 tone, ce poate fi mişcată cu un singur deget, o cadă de baie cu încălzire solară și o masă în formă de inimă, grea de 2,25 tone.

Observând cu atenție oamenii din jur, cu înțelegerea intelectuală, dar și cu trăirea personală a procesului detoxifierii, încep să realizez, încetul cu încetul, magnitudinea problemei cu care ne confruntăm cu toții. Deja nu mai e vorba dacă suntem „intoxicați” sau nu. Mi-e foarte clar că trăim cu toții stări din ce în ce mai profunde și complexe de intoxicație, care ne țin corpul fizic la limita supraviețuirii, starea emoțională mereu pe muchie, în pericol continuu de dezechilibru la cea mai mică provocare, iar starea mentală într-o ceață și confuzie continue. Acum, problema care se pune este cât de intoxicați suntem atunci când ne confruntăm cu o serie probleme de sănătate.