Primul ziar care a observat ca se intampla ceva prin Norduri a fost Observatorul din Toronto. Multumesc Domnita Neaga!
http://www.observatorul.com/default.asp?action=articleviewdetail&ID=14399
" Norduri " de Ion Toma Ionescu - Note de lectură
După debutul publicistic din 1995, cu volumul de poezii „ Pasărea cetii. Tablouri dintr-o expozitie”, Editura Tip-Naste, a preciat nu numai de critica literară de la vremea aceea, dar si de confratii poeti, scriitorul argesean I.T.Ionescu continuă să scrie si să publice alte cărti de poezie si proză, dintre care amintesc: „ Glont de argint”, 2008; „ Dosarul Albastri- Fenomenul Pitesti- 1971”, apărut în 2011; „ Bursa îngerilor”, 2012; „ Gusterele”, 2013; „Norduri”, 2014, toate acestea apărute la Editura „ Paralela 45”, din Pitesti, iar, de curând, la Editura Cervantes, din Bucuresti, „ Jurnal din anul Apocalipsei”...
Cartea de versuri, „ Norduri”, a poetului Ion Toma Ionescu, adună într-un mănunchi de flori albe aproape cincizeci de poeme, multe dintre ele având în componenta titlului cuvântul „nord”.
„Nordul” nu face aici referire la zona scandinavă ( ca în poezia lui George Vulturescu, considerat „ poet al nordului”, în urma scrierii câtorva volume inspirate de aceste tinuturi), ci mai degrabă este punctul cardinal, singurul pe care îl indică acul unei busole, ajutându-ne să ne orientăm într-o călătorie... Că doar ce suntem pe lumea asta altceva decât niste trecători, mai mult sau mai putin singuratici, încercând să deslusim o parte din tainele universului? Am convingerea că I.T. Ionescu, călătorul, nu se va rătăci niciodată, fiindcă lucrurile care contează si de care este înconjurat au coordonatele lor bine definite, „ nordul” aflându-i-se la îndemână, fie că e de literă, de stea, de gustere, de salcie, de umbră, de animal, de strigoi, de cuvinte sau de piatră...
Metafora „ nordului” nu e nouă în lirica universală, dar de data aceasta o descoperim cu extinse rădăcini în biografia de suflet a autorului, iar modul original, în care o face să-i strălucească fatetele, duce la crearea unui spatiu rece, distant, intangibil, în care vietuiesc în conditii nu tocmai prielnice gândurile, sentimentele, conceptiile, atitudinile scriitorului.
Continuare link
Primul ziar care a observat ca se intampla ceva prin Norduri a fost Observatorul din Toronto. Multumesc Domnita Neaga!
http://www.observatorul.com/default.asp?action=articleviewdetail&ID=14399
" Norduri " de Ion Toma Ionescu - Note de lectură
După debutul publicistic din 1995, cu volumul de poezii „ Pasărea cetii. Tablouri dintr-o expozitie”, Editura Tip-Naste, a preciat nu numai de critica literară de la vremea aceea, dar si de confratii poeti, scriitorul argesean I.T.Ionescu continuă să scrie si să publice alte cărti de poezie si proză, dintre care amintesc: „ Glont de argint”, 2008; „ Dosarul Albastri- Fenomenul Pitesti- 1971”, apărut în 2011; „ Bursa îngerilor”, 2012; „ Gusterele”, 2013; „Norduri”, 2014, toate acestea apărute la Editura „ Paralela 45”, din Pitesti, iar, de curând, la Editura Cervantes, din Bucuresti, „ Jurnal din anul Apocalipsei”...
Cartea de versuri, „ Norduri”, a poetului Ion Toma Ionescu, adună într-un mănunchi de flori albe aproape cincizeci de poeme, multe dintre ele având în componenta titlului cuvântul „nord”.
„Nordul” nu face aici referire la zona scandinavă ( ca în poezia lui George Vulturescu, considerat „ poet al nordului”, în urma scrierii câtorva volume inspirate de aceste tinuturi), ci mai degrabă este punctul cardinal, singurul pe care îl indică acul unei busole, ajutându-ne să ne orientăm într-o călătorie... Că doar ce suntem pe lumea asta altceva decât niste trecători, mai mult sau mai putin singuratici, încercând să deslusim o parte din tainele universului? Am convingerea că I.T. Ionescu, călătorul, nu se va rătăci niciodată, fiindcă lucrurile care contează si de care este înconjurat au coordonatele lor bine definite, „ nordul” aflându-i-se la îndemână, fie că e de literă, de stea, de gustere, de salcie, de umbră, de animal, de strigoi, de cuvinte sau de piatră...
Metafora „ nordului” nu e nouă în lirica universală, dar de data aceasta o descoperim cu extinse rădăcini în biografia de suflet a autorului, iar modul original, în care o face să-i strălucească fatetele, duce la crearea unui spatiu rece, distant, intangibil, în care vietuiesc în conditii nu tocmai prielnice gândurile, sentimentele, conceptiile, atitudinile scriitorului.
Continuare link
