De unde are România gaze naturale: O privire asupra resurselor energetice ale țării România are o istorie îndelungată în ceea ce privește explorarea și exploatarea resurselor sale de gaze naturale. Aceste resurse au jucat un rol crucial în dezvoltarea economiei naționale și în asigurarea indep... https://www.thepoc.ro/de-unde-are-romania-gaze-naturale-o-privire-asupra-resurselor-energetice-ale-tarii/

Un studiu international realizat in randul a aproape 4.000 de profesionisti din domeniul marketingului digital a aratat ca inteligenta artificiala, exploatarea datelor si modificarea constanta a algoritmilor Google reprezinta atat cele mai mari provocari, cat si cele mai mari oportunitati pentru viitoarele campanii de optimizare a motoarelor de cautare (SEO). Publicatia de top a industriei Search Engine Journal a compilat rezultatele sondajului de la 3.890 de profesionisti din intreaga industrie SEO, din mai multe tari diferite, si iata ce au descoperit. https://agentpromovator.ro/marketingului-digital/

Despre #problemelumesti, #botox, #celulită, nuci, #exploatarea omului de către om, #pronumepersonaldepolitețe și multe, multe altele. „Acesta este un pamflet, tratează-l ca atare.”

Zua Mondială Împotriva Traficului de Persoane, marcată anual pe 30 iulie, are menirea de a sensibiliza oamenii din întreaga lume față de pandemia traficului uman, care implică recrutarea, transportarea și posesiunea de indivizi umani prin coerciție ori alte mijloace frauduloase, pentru exploatarea lor în scopul profitului.

Din nefericire, munții sunt amenințați de schimbările climatice și exploatarea lor peste măsură. Pe măsură ce climatul global continuă să se încălzească, oamenii care trăiesc pe munți, unii din cei mai săraci de pe glob, sunt confruntați cu mari străduințe pentru a supraviețui. Temperaturile crescânde provoacă și dezghețarea ghețarilor de pe munți la rate nemaiîntâlnite, afectând alimentarea cu apă proaspătă pentru milioane de oameni.

Cu toţii vedem în jurul nostru prostie, grosolănie, rea-voinţă, lipsă de patriotism, trădarea interesului naţional, deturnarea agendei cetăţeanului de la lucrurile cu adevărat importante, distrugerea culturii şi a educaţiei, distrugerea obiectivelor economice construite cu trudă, sclavizarea unei mari părţi a populaţiei, vânzarea pe nimic a resurselor ţării, parazitarea instituţiilor statului şi lipsa de transparenţă a acestora.  Observăm farsa pe care ne-o servesc politicienii, invariabil, cu ocazia alegerilor de mai bine de 20 de ani. Observăm cum o structură de tip mafiot a acaparat întreg aparatul de stat pe care îl foloseşte discreţionar pentru apărarea privilegiilor unora şi exploatarea nemiloasă a unei largi pături a populaţiei. Vedem cum sunt penetrate, discreditate, sabotate, deturnate şi satelizate orice încercări oneste de coagulare a unor iniţiative civice în jurul unor idei sau scopuri, care nu îşi au locul pe agenda de lucru a acestei caracatiţe uriaşe, care pare că deţine controlul absolut. 

În loc de măsuri de siguranţă, Apele Române ascunde adevărul Având în vedere dinamica unei eventuale catastrofei, era necesar ca Apele Române să țină seama de constituția morfologică a văii și să adapteze exploatarea lacului de acumulare conform comportamentului zonei din ultimul timp. Sunt necesare efectuarea unor prospectări, implantarea unor piezometre – chiar dacă implică o anume dificultate datorită necesității de a atinge diferitele straturi ale munţilor – precum și markeri de teren pentru a afișa mișcările alunecărilor de teren. Aceste măsuri sunt utile în a determina cum să se procedeze pentru a preîntâmpina prăbuşirea munţilor din jur în cuva lacului de acumulare. În locul acestor măsuri, Apele Române are un comportament conspirativ, alunecarea muntelui de la Gura Vânturilor fiind  ținută ascunsă de politicienii locali. Asta îmi aduce aminte de un caz din Italia, mult mai grav – alunecarea de pământ de la barajul Vajont din 1963. Doamne, fereşte! Dezastrul de la Dam Vajont În februarie 2008, în timpul Anului Internațional al Planetei Pământ, într-o sesiune dedicată importanței înțelegerii corecte a Științelor Pământului , dezastrul Vajont a fost citat, împreună cu alte patru evenimente, ca fiind un caz exemplar de “dezastru ce putea fi evitat”. Dar ce s-a întâmplat la Vajont? La 9 octombrie 1963, ca urmare a prăbuşirii unui masiv muntos, situat lângă versantul nordic al Muntelui Toc, la granița dintre provinciile Belluno (Veneto) și Udine (la momentul respectiv, acum Pordenone, Friuli – Venezia Giulia), aproximativ 270 de milioane de metri cubi de rocă (un volum de aproape trei ori mai mare decât apa din rezervorul lacului de acumulare) au „alunecat” cu o viteză de 30 m/s (108 km/h), în cuva lacului (care conținea aproximativ 115 milioane m³ de apă la momentul dezastrului) creat de barajul Vajont, provocând un val depășind 200 m în înălțime pe valea Vajont, iar pe versantul opus, aproximativ 25 – 30 milioane m³ de apă distrug toate așezările de-a lungul malul lacului din municipiul Erto și localitatea Casso, prăvălindu-se apoi în valea Piave şi provocând distrugerea completă a oraşului Spar, estimându-se că unda de șoc provocată a fost egală cu cea a bombei atomice de la Hiroshima.

În loc de măsuri de siguranţă, Apele Române ascunde adevărul Având în vedere dinamica unei eventuale catastrofei, era necesar ca Apele Române să țină seama de constituția morfologică a văii și să adapteze exploatarea lacului de acumulare conform comportamentului zonei din ultimul timp. Sunt necesare efectuarea unor prospectări, implantarea unor piezometre – chiar dacă implică o anume dificultate datorită necesității de a atinge diferitele straturi ale munţilor – precum și markeri de teren pentru a afișa mișcările alunecărilor de teren. Aceste măsuri sunt utile în a determina cum să se procedeze pentru a preîntâmpina prăbuşirea munţilor din jur în cuva lacului de acumulare. În locul acestor măsuri, Apele Române are un comportament conspirativ, alunecarea muntelui de la Gura Vânturilor fiind  ținută ascunsă de politicienii locali. Asta îmi aduce aminte de un caz din Italia, mult mai grav – alunecarea de pământ de la barajul Vajont din 1963. Doamne, fereşte! Dezastrul de la Dam Vajont În februarie 2008, în timpul Anului Internațional al Planetei Pământ, într-o sesiune dedicată importanței înțelegerii corecte a Științelor Pământului , dezastrul Vajont a fost citat, împreună cu alte patru evenimente, ca fiind un caz exemplar de “dezastru ce putea fi evitat”. Dar ce s-a întâmplat la Vajont? Dam Vajont, așa cum se vede din satul Longarone La 9 octombrie 1963, ca urmare a prăbuşirii unui masiv muntos, situat lângă versantul nordic al Muntelui Toc, la granița dintre provinciile Belluno (Veneto) și Udine (la momentul respectiv, acum Pordenone, Friuli – Venezia Giulia), aproximativ 270 de milioane de metri cubi de rocă (un volum de aproape trei ori mai mare decât apa din rezervorul lacului de acumulare) au „alunecat” cu o viteză de 30 m/s (108 km/h), în cuva lacului (care conținea aproximativ 115 milioane m³ de apă la momentul dezastrului) creat de barajul Vajont, provocând un val depășind 200 m în înălțime pe valea Vajont, iar pe versantul opus, aproximativ 25 – 30 milioane m³ de apă distrug toate așezările de-a lungul malul lacului din municipiul Erto și localitatea Casso, prăvălindu-se apoi în valea Piave şi provocând distrugerea completă a oraşului Spar, estimându-se că unda de șoc provocată a fost egală cu cea a bombei atomice de la Hiroshima.

Oricât de incredibil ar părea, mai există ceva în ţara noastră care nu poate fi vândut. Şi nici nu va putea fi vreodată. Oricâte guverne se vor schimba, oricâţi miniştrii ne vor vinde, oricâţi preşedinţi se vor da jucători, această resursă nu va putea fi vândută. Dar această resursă se cere exploatată de noi. Aşteaptă cuminte să o exploatăm, iar vremurile în care noi ne vom fi hotărât să începem exploatarea noi le hotărâm.