Bazarul occidental
ONE
Roșul e fată, albastrul - șofer,
Alb este îngerul care ne lugeră,
Are-un hanger, ceafa de fier,
Imperiul se duce precum o
scândură.
Herzog- portar la ASTORIA-MORIA,
Astfel se scrie istoria-gloria,
Unde nu-i nimeni, nici moarte nu este,
Stai în genunchi și citește
Aveste.
Nimic nu se poate certifica,
Marea durere, moartea cuiva,
Totul e-n basme lacrimogene,
O, Imogene, o, Magdalene,
Ce fericire, ce scumpă lacrimă,
viața de dincolo , fără de
cratimă,
harnic lucrează
sluga lui Nietzsche,
frate, cumnat sau amant
Berenicei.
TWO
O tragedie greacă se petrece
Pe strada Străduinței –zece,
Privilegiat e doar un câine de
pripas,
Pe nume Augustin Augias.
În Occident altfel s-ar fi condus
Ancheta, e de presupus,
De la un pumn memoria lucrează
Ca un motan cu coadă și fofează,
Refuzul hegelian nu se discută,
Fă, Antigonă, las-o mai măruntă,
E improbabil să se moară din
senin,
Nici micii nu erau, nici vin,
cum poți să scrii anchete-n
gălăgie?
Eu mă retrag într-un depozit de
hârtie,
Acolo se va naște Epopeea,
De nu, o iau nevastă pe miss Bea
Ori pe Popeea, pe oricine, că
femeia
E frumoasă ca străbuna Gea.
De Eva nu mai spun nimic,
Am fost și sunt un șturlubatic
străbunic.
BORIS MARIAN
Bazarul occidental
ONE
Roșul e fată, albastrul - șofer,
Alb este îngerul care ne lugeră,
Are-un hanger, ceafa de fier,
Imperiul se duce precum o
scândură.
Herzog- portar la ASTORIA-MORIA,
Astfel se scrie istoria-gloria,
Unde nu-i nimeni, nici moarte nu este,
Stai în genunchi și citește
Aveste.
Nimic nu se poate certifica,
Marea durere, moartea cuiva,
Totul e-n basme lacrimogene,
O, Imogene, o, Magdalene,
Ce fericire, ce scumpă lacrimă,
viața de dincolo , fără de
cratimă,
harnic lucrează
sluga lui Nietzsche,
frate, cumnat sau amant
Berenicei.
TWO
O tragedie greacă se petrece
Pe strada Străduinței –zece,
Privilegiat e doar un câine de
pripas,
Pe nume Augustin Augias.
În Occident altfel s-ar fi condus
Ancheta, e de presupus,
De la un pumn memoria lucrează
Ca un motan cu coadă și fofează,
Refuzul hegelian nu se discută,
Fă, Antigonă, las-o mai măruntă,
E improbabil să se moară din
senin,
Nici micii nu erau, nici vin,
cum poți să scrii anchete-n
gălăgie?
Eu mă retrag într-un depozit de
hârtie,
Acolo se va naște Epopeea,
De nu, o iau nevastă pe miss Bea
Ori pe Popeea, pe oricine, că
femeia
E frumoasă ca străbuna Gea.
De Eva nu mai spun nimic,
Am fost și sunt un șturlubatic
străbunic.
BORIS MARIAN
