Bazarul   occidental


ONE


Roșul e fată, albastrul - șofer,


Alb este îngerul care ne lugeră,


Are-un hanger, ceafa de fier,


Imperiul se duce precum o
scândură.


Herzog- portar la ASTORIA-MORIA,


Astfel se scrie istoria-gloria,


Unde nu-i nimeni,   nici moarte nu este,


Stai în genunchi și citește
Aveste.


Nimic nu se poate certifica,


Marea durere, moartea cuiva,


Totul   e-n   basme lacrimogene,


O, Imogene, o, Magdalene,


Ce fericire, ce   scumpă lacrimă,


viața de dincolo , fără de
cratimă,


harnic   lucrează  
sluga lui Nietzsche,


frate, cumnat sau amant
Berenicei.


 


TWO


O tragedie greacă se petrece


Pe strada Străduinței –zece,


Privilegiat e doar un câine de
pripas,


Pe nume Augustin Augias.


În Occident altfel s-ar fi condus


Ancheta, e de presupus,


De la un pumn memoria lucrează


Ca un motan cu coadă și fofează,


Refuzul hegelian nu se discută,


Fă, Antigonă,   las-o mai măruntă,


E improbabil să se moară din
senin,


Nici micii nu erau, nici vin,


cum poți să scrii anchete-n
gălăgie?


Eu mă retrag într-un depozit de
hârtie,


Acolo se va naște Epopeea,


De nu, o iau nevastă pe   miss Bea


Ori pe Popeea, pe oricine, că
femeia


E frumoasă ca străbuna Gea.


De Eva nu mai spun nimic,


Am fost și sunt un șturlubatic
străbunic.


BORIS MARIAN
Bazarul   occidental ONE Roșul e fată, albastrul - șofer, Alb este îngerul care ne lugeră, Are-un hanger, ceafa de fier, Imperiul se duce precum o scândură. Herzog- portar la ASTORIA-MORIA, Astfel se scrie istoria-gloria, Unde nu-i nimeni,   nici moarte nu este, Stai în genunchi și citește Aveste. Nimic nu se poate certifica, Marea durere, moartea cuiva, Totul   e-n   basme lacrimogene, O, Imogene, o, Magdalene, Ce fericire, ce   scumpă lacrimă, viața de dincolo , fără de cratimă, harnic   lucrează   sluga lui Nietzsche, frate, cumnat sau amant Berenicei.   TWO O tragedie greacă se petrece Pe strada Străduinței –zece, Privilegiat e doar un câine de pripas, Pe nume Augustin Augias. În Occident altfel s-ar fi condus Ancheta, e de presupus, De la un pumn memoria lucrează Ca un motan cu coadă și fofează, Refuzul hegelian nu se discută, Fă, Antigonă,   las-o mai măruntă, E improbabil să se moară din senin, Nici micii nu erau, nici vin, cum poți să scrii anchete-n gălăgie? Eu mă retrag într-un depozit de hârtie, Acolo se va naște Epopeea, De nu, o iau nevastă pe   miss Bea Ori pe Popeea, pe oricine, că femeia E frumoasă ca străbuna Gea. De Eva nu mai spun nimic, Am fost și sunt un șturlubatic străbunic. BORIS MARIAN