106. reţeaua aș putea capta nervi relaxaţi pielea ca o sită și sinapsele bâzâind sunetul pierdut al copilăriei cu urechea ciulită pâlnie pe stâlpul de telegraf minunându-mă cum vrăbiile se racordau clandestin firelor electrice întinse între stâlpi prin care herghelii de cai albaștri sălbatici se alergau nevăzut și după ce își făceau plinul la semn vrăbiuţele acelea înseninate plonjau într-un alt început ... sinapsele s-au uzat stâlpii de lemn au fost înlocuiţi cu stâlpi de beton cablurile întinse au devenit noduri de autostrăzi prin care săgetează bolizi negri… toată reţeaua e o capcană cu monștri tandri 107. escorta aș fi vrut să încep cu sentimentul morţii ce se urcă pe tine ca un mușuroi de furnici călcat din greșeală dar moartea nu e un sentiment e o escortă cu care te culci doar o singură dată la vedere în mijlocul bâlciului pe o scenă unde lumea se-nghesuie să privească și tu tragi de timp mai întâi întrevezi sentimentul vieţii cu coșciugul pe roţi într-un carusel de spaime îţi dai drumul pe pistă în întuneric sub propria piele ca într-un cort negru te izbești de pereţi ţi se pare că te dezintegrezi și nu mai ajungi la întâlnirea cu escorta Continuare link https://pasareacetii.blogspot.com/2021/08/xvi-o-antologie-de-autor-ion-toma.html