Afacerea cu haine a deschis drumul pentru alte afaceri cu produse second hand. Mai e şi mobila de mîna a doua – cum ar fi „canapelele din piele” –, adusă cu tirul din Franţa, Olanda sau Germania. E şi afacerea cu maşini second hand, cu care guvernele nu prea ştiu ce să facă. Zăgăzuirea ei e nepopulară, dar şi poluarea oraşelor e de luat în seamă. Site-urile de vînzări şi cumpărări de produse second hand – olx, publi24, lajumate şi altele care între timp au apărut şi au şi dispărut – au avut şi au parte de publicitate intensă. Extrapolînd puţin, cu riscul de a exagera, pot zice că şi apartamentele din blocurile vechi ale marilor oraşe sînt la mîna a doua. Ele au fost ale statului, dar regimul Iliescu le-a scos la vînzare la preţuri derizorii, transformînd populaţia într-o naţiune de proprietari. Şi tocmai astfel de apartamente formează acum grosul tranzacţiilor imobiliare ale particularilor. Pe scurt, „cei 25 de ani de la Revoluţie”, atît de număraţi şi cîntăriţi de ceva vreme încoace, s-ar putea numi şi anii noştri second hand. http://blog.secondhandbaiamare.ro/2018/02/anii-nostri-second-hand.html