Coloșii. Amintiri din Cutia de viteze
Cutia de viteze era a oamenilor. Indiferent câtă tehnologie îngloba într-însa, era în primul rând a oamenilor care-şi puneau sufletul, pasiunea si priceperea lor în ea. Voi vorbi azi despre coloși. Ei primii îmi răsar ȋn minte ca niște munți frumoși pe care se cațără pădurea. Pădurea oamenilor. Ea trebuia aliniată, parcelată, organizată şi învățată că un arbore (tren), nu are întotdeauna cale ferată și un micron e cât un cartof aruncat într-un stadion.
Pădurea, ca orice pădure de când e lumea, era plină de uscături şi sălbăticiuni dar şi de brazi şi ştejari falnici
Să lăsăm deocamdată inginerii mulți care au trecut pe-acolo, unii direct de pe băncile facultăților. După tamponarea de coloși și-au dat în practică doctoratul, devenind apoi conducători faimoși de mari unități (Stroe, Ivan, Voinescu). Coloșii, cei patru coloși de la cutia de viteze n-au fost trei ca-n scriptură… (Unul bun de gură s-a retras la sindicat şi-a rămas, Luca și Matei… şi Luca e altcineva!). Să nu se supere nea Matei de la SDV-uri, a venit mai târziu, nu e vorba despre el, cu toate că ar merita…)
Ca să ies din clinci ar trebui să modific scriptura şi să zic cei patru evanghelişti au fost cinci… N-are nici un rost dintr-o mie de motive! Şi în fond vorbim despre cele patru ateliere productive care la rândul lor au fost cinci dacă le luăm la numărat, căci am uitat de montaj unde domnea un sultan, meşterul Şerban, ce păstra ghetele de fotbalist în bagaj, la rândul lui un personaj… Să-i luăm pe rând și să nu ne grăbim.
În Regatul pinioanelor, Constantinescu era rege uns, plin. Toți îl ştiam Costică și nu Gheorghe ca-n buletin. Poporul îl poreclea ascuns Limbă. („Îşi plimbă limba-n gură în chineză
Continuare link
https://pasareacetii.blogspot.ro/2017/12/colosii-amintiri-din-cutia-de-viteze.html
Cutia de viteze era a oamenilor. Indiferent câtă tehnologie îngloba într-însa, era în primul rând a oamenilor care-şi puneau sufletul, pasiunea si priceperea lor în ea. Voi vorbi azi despre coloși. Ei primii îmi răsar ȋn minte ca niște munți frumoși pe care se cațără pădurea. Pădurea oamenilor. Ea trebuia aliniată, parcelată, organizată şi învățată că un arbore (tren), nu are întotdeauna cale ferată și un micron e cât un cartof aruncat într-un stadion.
Pădurea, ca orice pădure de când e lumea, era plină de uscături şi sălbăticiuni dar şi de brazi şi ştejari falnici
Să lăsăm deocamdată inginerii mulți care au trecut pe-acolo, unii direct de pe băncile facultăților. După tamponarea de coloși și-au dat în practică doctoratul, devenind apoi conducători faimoși de mari unități (Stroe, Ivan, Voinescu). Coloșii, cei patru coloși de la cutia de viteze n-au fost trei ca-n scriptură… (Unul bun de gură s-a retras la sindicat şi-a rămas, Luca și Matei… şi Luca e altcineva!). Să nu se supere nea Matei de la SDV-uri, a venit mai târziu, nu e vorba despre el, cu toate că ar merita…)
Ca să ies din clinci ar trebui să modific scriptura şi să zic cei patru evanghelişti au fost cinci… N-are nici un rost dintr-o mie de motive! Şi în fond vorbim despre cele patru ateliere productive care la rândul lor au fost cinci dacă le luăm la numărat, căci am uitat de montaj unde domnea un sultan, meşterul Şerban, ce păstra ghetele de fotbalist în bagaj, la rândul lui un personaj… Să-i luăm pe rând și să nu ne grăbim.
În Regatul pinioanelor, Constantinescu era rege uns, plin. Toți îl ştiam Costică și nu Gheorghe ca-n buletin. Poporul îl poreclea ascuns Limbă. („Îşi plimbă limba-n gură în chineză
Continuare link
https://pasareacetii.blogspot.ro/2017/12/colosii-amintiri-din-cutia-de-viteze.html
Coloșii. Amintiri din Cutia de viteze
Cutia de viteze era a oamenilor. Indiferent câtă tehnologie îngloba într-însa, era în primul rând a oamenilor care-şi puneau sufletul, pasiunea si priceperea lor în ea. Voi vorbi azi despre coloși. Ei primii îmi răsar ȋn minte ca niște munți frumoși pe care se cațără pădurea. Pădurea oamenilor. Ea trebuia aliniată, parcelată, organizată şi învățată că un arbore (tren), nu are întotdeauna cale ferată și un micron e cât un cartof aruncat într-un stadion.
Pădurea, ca orice pădure de când e lumea, era plină de uscături şi sălbăticiuni dar şi de brazi şi ştejari falnici
Să lăsăm deocamdată inginerii mulți care au trecut pe-acolo, unii direct de pe băncile facultăților. După tamponarea de coloși și-au dat în practică doctoratul, devenind apoi conducători faimoși de mari unități (Stroe, Ivan, Voinescu). Coloșii, cei patru coloși de la cutia de viteze n-au fost trei ca-n scriptură… (Unul bun de gură s-a retras la sindicat şi-a rămas, Luca și Matei… şi Luca e altcineva!). Să nu se supere nea Matei de la SDV-uri, a venit mai târziu, nu e vorba despre el, cu toate că ar merita…)
Ca să ies din clinci ar trebui să modific scriptura şi să zic cei patru evanghelişti au fost cinci… N-are nici un rost dintr-o mie de motive! Şi în fond vorbim despre cele patru ateliere productive care la rândul lor au fost cinci dacă le luăm la numărat, căci am uitat de montaj unde domnea un sultan, meşterul Şerban, ce păstra ghetele de fotbalist în bagaj, la rândul lui un personaj… Să-i luăm pe rând și să nu ne grăbim.
În Regatul pinioanelor, Constantinescu era rege uns, plin. Toți îl ştiam Costică și nu Gheorghe ca-n buletin. Poporul îl poreclea ascuns Limbă. („Îşi plimbă limba-n gură în chineză
Continuare link
https://pasareacetii.blogspot.ro/2017/12/colosii-amintiri-din-cutia-de-viteze.html