Îmbracă-mă în suflet iubită, ' n al meu, că-n al tău de prisos, iubirea noastră-i ostenită, mă simt cangrenat până-n os; din ceea ce ne mai rămâne putem încropi un azil, iubește-mă în harem de cadâne și-ți poți purta iubirea-n vodevil. În mine se-ntâmplă nimicul, în tine-i orice și oricum, fa-ți parte din lumea și circul jucat în prezent și postum;