Iubea simplu, firesc.  Ca și cum ar fi oferit un banal con de înghețată. Știa că dacă s-ar întâmpla ca el să dispară de pe fața pământului, ar supraviețui. Cu câteva lacrimi și petice de inimă lipsă, dar ar supraviețui. Ar vedea soarele răsărind la fel, în fiecare dimineață. Ar bea cafeaua la fel de dulce și în același fotoliu. S-ar plimba pe aceeași alee, duminica și ar fredona aceleași versuri, atunci când singurătatea i-ar doborî zidul siguranței.