eu cred că tracul orpheu n-a
murit
eu cred că tracul orpheu n-a
murit
el s-a reîncarnat în acești poeți
care de la homer încoace visează
parnasul și coroana de lauri,
așa zicea pindar când i-a furat
lira
și umbla pe câmp să vrăjască
păsările cerului atunci cu
prezența lui
concretă poleind poemele
cu aur palid de crai nou de pe
cer
el și-a uitat sufletul pe-aici
ca pe o fotografie veche
într-un album pe care-l privim în
gând
fără a-l răsfoi
cenușa lui nu mai are scântei
de-atâta timp trecută peste
amintiri
degeaba ne căutăm singuri
în oglinzi cărora le-a pierit strălucirea
nu vedem decât umbre sau urme
de inocență pe care le visăm
frumos
fete morgane ieșite din cafeaua
nopții
din ai căror aburi iau forme
madone suprarealiste și strigoi
fete cu ochii ca două mure mari
cu sprâncenele frunze de jugastru
cu părul negru și aspru
ce curge ca râul la vale
în forme de valuri ovale
vineri, 18 ianuarie 2013
murit
eu cred că tracul orpheu n-a
murit
el s-a reîncarnat în acești poeți
care de la homer încoace visează
parnasul și coroana de lauri,
așa zicea pindar când i-a furat
lira
și umbla pe câmp să vrăjască
păsările cerului atunci cu
prezența lui
concretă poleind poemele
cu aur palid de crai nou de pe
cer
el și-a uitat sufletul pe-aici
ca pe o fotografie veche
într-un album pe care-l privim în
gând
fără a-l răsfoi
cenușa lui nu mai are scântei
de-atâta timp trecută peste
amintiri
degeaba ne căutăm singuri
în oglinzi cărora le-a pierit strălucirea
nu vedem decât umbre sau urme
de inocență pe care le visăm
frumos
fete morgane ieșite din cafeaua
nopții
din ai căror aburi iau forme
madone suprarealiste și strigoi
fete cu ochii ca două mure mari
cu sprâncenele frunze de jugastru
cu părul negru și aspru
ce curge ca râul la vale
în forme de valuri ovale
vineri, 18 ianuarie 2013
eu cred că tracul orpheu n-a
murit
eu cred că tracul orpheu n-a
murit
el s-a reîncarnat în acești poeți
care de la homer încoace visează
parnasul și coroana de lauri,
așa zicea pindar când i-a furat
lira
și umbla pe câmp să vrăjască
păsările cerului atunci cu
prezența lui
concretă poleind poemele
cu aur palid de crai nou de pe
cer
el și-a uitat sufletul pe-aici
ca pe o fotografie veche
într-un album pe care-l privim în
gând
fără a-l răsfoi
cenușa lui nu mai are scântei
de-atâta timp trecută peste
amintiri
degeaba ne căutăm singuri
în oglinzi cărora le-a pierit strălucirea
nu vedem decât umbre sau urme
de inocență pe care le visăm
frumos
fete morgane ieșite din cafeaua
nopții
din ai căror aburi iau forme
madone suprarealiste și strigoi
fete cu ochii ca două mure mari
cu sprâncenele frunze de jugastru
cu părul negru și aspru
ce curge ca râul la vale
în forme de valuri ovale
vineri, 18 ianuarie 2013