Tineretea corpului poate fi judecata dupa flexibilitatea sa. Odata cu varsta, capacitatea de a fi flexibil incepe sa dispara treptat. Oamenii de stiinta sustin ca dupa 30 de ani, elasticitatea musculara incepe sa scada. https://top300firme.ro/beneficiile-mentinerii-flexibilitatii-corpului/

Techirghiol, „fântâna tinereţii”. Techirghiol este situat în vecinătatea staţiunii Eforie Nord, pe malul lacului cu acelaşi nume. Din punct de vedere administrativ, Techirghiol este... https://www.energiaconstiintei.ro/techirghiol-fantana-tineretii/

Trenul Fantomă. Bunica lui Bruce Hallenbeck, un investigator în domeniul paranormalului, i-a povestit acestuia, într-o zi, o întâmplare petrecută în tinereţea ei în Chatham, New York... https://www.energiaconstiintei.ro/trenul-fantoma/

Cine sau ce garantează reușita unei căsnicii ? Oricât de înțelepți am fi în materie de relații, nu îți garantează nimeni că lucrurile se vor desfășură așa cum ți le-ai imaginat, așa cum le-ai proiectat în tinerețe. Cred în șansa , respectiv neșansa unor căsnicii. Cred că oricât de mult s-ar zbate cineva să salveze o căsnicie, nu este de ajuns ca numai unul dintre parteneri să vrea acest lucru, în timp ce celălalt prins în mrejele unei alte femei să nu mai întreprindă nimic în direcția unui viitor comun.C

PRESIUNEA PE CARE SOCIETATEA DIN ZIUA DE AZI O EXERCITĂ ASUPRA BĂRBAȚILOR Serile cu fiul meu, în general sunt dezbateri pe diferite teme, cu care se confruntă el, subiecte care preocupă tineretul din ziua de azi, sau problemele cu care sunt nevoiți să dea piept în dezvoltarea lor personală. Ideea de-a scrie acest articol s-a născut în momentul în care el mi-a arătat un podcast al lui Andrew Tate, influencerul care a înnebunit America cu pledoariile lui de pe tik-tok în favoarea bărbaților, sau cu prezentările lui despre rolul bărbatului în societate, scoțând în evidență faptul că femeile sunt favorizate de societatea occidentală, iar bărbații sunt presați mereu să facă performanță.

Pe 16 iunie 1971, mai mulți studenți de culoare sud-africani din Soweto au ieșit pe străzi cerând să fie învățați, educați în propria lor limbă. Ofițerii înarmați ai poliției au ripostat prin uciderea a sute de protestatari. Ca o comemorare a acestui eveniment, are loc o sărbătoare publică în Africa de Sud, numită Ziua Tineretului, ce este recunoscută anual pe data de 16 iunie ca Ziua Internațională a Copilului African în întreaga lume.

Tinerețea e atitudine. Uitați-vă la mine, care la 50 de ani...

131. stocate pe hard, are toate datele să intre cu oiştea-n gard fante galant oscilează între proză şi poezie ca studiu al unui preludiu lunecos dinamic lucid rafinează alcooluri în vid îşi mişcă uşor cuvintele aripi de aer şi apă unduitor ca o râmă îşi sapă în orb hărţile e un animal insidios şi rebel timpul vine spre el din toate părţile 132. nu se dau prinse, cu năvodul păsările toamnei nici panglici colorate nu se taie inaugurând exodul frunzelor stâlpii de fum se îndoaie periculos susţinând podul doldora de nuci doar cu focul de la trei uluci… nu stai făr’ de lemne în stivă în fundul curţii în pantalonii ăia scurţii în gura iernii ceara ei de divă aşteptând să răsară soarele din cazanul povernii că nu e vară 133. mi-am schimbat ochii, pot vedea lumea pe toate feţele… dimineţile vin acum la cafea în rochii de seară şi cursul vieţii îl pot întoarce din drum arzând liniştit precum o lumânare de ceară ce bine să ai întunericul tău de toate zilele îl lipeşti blând pe sânii femeii acoperindu-i deal-vale şi iar deal-vale în cerul mâinii măcar nu sunt munţii stâncoşi să-ţi zgârii palmele şi să ţâşnească iar lumina ce ochi păcătoşi… 134. eram frumoşi, împărăţeam tinereţii elanul sentimentele votca şi sucul de roşii… agăţam de lobul urechii cuvintele ca pe nişte cireşe de mai stăpâni ai azurului ne avântam pe luciul gheţii exersând piruete şi salturi mortale… patinatorii albaştrii ai aerului susţinuţi de propriile aplauze am descoperit în contractul cu viaţa clauze secrete …că lumea plină de şmenuri e împărţită de schengenuri gheaţa este mai subţire ca aţa cireşele sunt amare şi în ochii iubitei deposedaţi de candoare citesc acum asta e o ştire …nimic nu mai are dulceaţa cafelei cu sare 135. am să vă uimesc, poezia mea e doar o stare în care sufletul îşi găseşte un alt corp la început curgător tremurând de emoţie când se întrupează precum piftia de şorici din ţipătul înjunghiat al animalului în ajun de crăciun luând forma vasului de lut ars acoperit de ninsori împărţim viaţa în două ca pe o pâine neagră albind cuvintele cernite din dureri în timp ce sângele domnului dă pe foc într-un ceainic de tablă… 136. desenez în nisipul, sfântului duh chipul cuvântului şi decupez literele hârjâind nesigur cu un bomfaier ce desparte într-un caier spaima de moarte de setea de viaţă potrivind ora exactă ora exactă a meridianului meu ştii moartea e o carte în care scrii mereu şi ajuns la sfârşit crezi că păcăleşti alungind literele ca şi cum ai fi un pic dumnezeu 137. am văzut, fulgi de tăciune ningând peste rănile prin care sângeraseră cuiele cuvinte libere exersau în rugăciune împletituri de lână 138. nu urci la ceruri, pe aripi planat în lumină de îngeri îţi scuturi sufletul curat de ţărână îngropi caligrama la rădăcină de sângeri şi-ţi legi povară teama cu frânghia de ceară… nu urci la ceruri pe aripi planat în lumină de îngeri 139. ceaţa strecoară în imagini, rotocoale vineţii acoperind golul dintre cuvinte calculatorul toarce impersonal abia de simt sârma ghimpată pe care calc într-un echilibru precar lupii albi înfometaţi adulmecă în aer urma inconsistentă a fricii flori albastre de gheaţă subţiri înfloresc pe fereastra din cer a bunicii 140. e o iarnă, de ţinut minte liber la alb necuprins viscolul latră fierbinte şi la crucea de piatră felinarul s-a stins 141. solitar, la fereastra vagonului cu ochii în palma cu care mângâi imagini juisez… am atins linia albă a umbrei conturul unei femei sub cearşaful nins urmând calea dreaptă fără patimi deschisă mâinii lui dumnezeu de săptămâni adnotând pagini dincolo de iarnă mă aşteaptă femeia cu cinci sâni 142. şi după ce izbândeşti, să o iei de la capăt în aplauze… afişul vieţii are chipul unei mrene ce se zbate în spectacol pe uscat în timp ce moartea sapă cu şişul în apă nisipul sub malul surpat (Din volumul Al cincilea anotimp) https://pasareacetii.blogspot.com/2021/09/xviii-o-antologie-de-autor-ion-toma.html

VII. O antologie de autor Ion Toma Ionescu 38. ţapinarii cerului primenesc vorbele rugăciunii… sub piele diluviul mă strânge precum coaja unui copac dacă spinarea fulgerului ar fi fost ursită să spargă cercul de nori poate că ploaia n-ar fi rămas nesfârşită doi câte doi perechi urcăm pe corabie mireasmă de sare trece peste bordul înalt năpădeşte precum iarba înşiraţi pe zare îngeri ţapinari în convoi prelung cară cu plutele tulpini de stejari doar în cer a rămas pământ pe un vârf de munte un platou cu pădure de cruci singuri peştii uitaţi în adânc tăcuţii peşti tresar năluci în ecoul loviturilor de secure 39. tinereţea ne-a căzut de pe umeri ochii pândesc la geam încercănata memorie… se clatină noaptea ca o leoaică rănită gura-i de foc scuipă vipere în spatele draperiilor răvăşiţi ca două corăbii cu catargele asuprite în ţărm de furnici şi de greieri presărăm nisipuri cât să umplem ruina din obositele chipuri curge ora din turn în oglindă se lasă ziua însinguraţi ne privim tinereţea ne-a căzut de pe umeri ca o hlamidă a umbrei 40. pleoapa lui dumnezeu în văzduh lucrurile deschise vânturilor şi fiinţele norod de îngeri ce-or fi se subţiază rar se dă prins peştele în năvod se strecoară liber prin ochiurile brizei dar vai un stol de sturzi fremătând în cercuri largi plonjează în vârtejul elicei ca-ntr-un ochi de apă zvârlitură de pietre să fi fost şi râul inexplicabil să nu mai curgă sub pleoapa lui dumnezeu flăcări ruginii se risipesc în bătaia vântului 41. timpul vidrei roi de lăcuste izbind retina în vria acelor de ceasornic precum ştergătoarele de parbriz fragmentând rigoarea ploii un bici de foc sparge pârloaga norilor cine sunt să fiu eu şi-a pierdut steagul liberul arbitru în cursa nebună a întrebărilor esenţiale poate meteoriţii în tăcerea întinsă a câmpiei dezmierdând pielea de bivoliţă a nopţii din loc în loc vor deschide hublouri în interiorul literei vii la început cuvântul a fost piatră aruncată în mare şi marea învolburată înghiţi în burta ei uriaşă de balenă rapace focul numai din mare se întrupează zeiţa şi tot în mare corăbiile se întorc din păduri unde corăbierii altădată şi-au ascuţit săbiile muşcând adânc lemnul de chiparos e timpul vidrei roi de lacuste devorează nisipul clepsidrei... întorcând lumea pe dos 42. in nuce un strat gros de brumă se cerne peste oasele mele de humă… degete dezghiocate de unghii au scăpat pe jos rărunchii complicatului puzzle sigur aş putea risipi pe planşetă pajisti verzi şi pot grăbi licitaţia cu fluturi târzii numai că totul ar aduce cu un viol s-ar clătina somnul domol al pietrelor sus în înalt peste faguri de stele îngerii toarnă asfalt proaspăt 43. ninge iar s-au jucat îngerii toată noaptea s-au zbenguit s-au bătut cu pernele lor moi un fulg n-a rămas în cer ne-a acoperit zăpada parcă şi sângele-n mine e alb îmi ţin strâns în pumni respiraţia să nu-mi scape ca pe vremuri sfoara la zmeu 44. bursa locurilor de îngeri în răstimpuri cad păsări una după alta precum casele de chirpici înmuiate în armătură cum să cadă o pasăre din cer dacă nu s-ar răsturna pământul din când în când ca o clepsidră cu oasele istovite de viitură şuvoaie de bolovani se rostogolesc pe versantul strâmt cât un gât de lebădă un lanţ de îngeri surfând supli se strecoară bine antrenaţi pe scara mică agăţată de turla bisericii lustruind scândurile cu ceară încolonaţi aşteptăm bursa locurilor de îngeri https://pasareacetii.blogspot.com/2021/08/vii-o-antologie-de-autor-ion-toma.html

"Nu putem clădi întotdeauna viitorul pentru tineretul nostru, dar ne putem clădi viitorul pentru tineret". Franklin D. Roosevelt