"Voința de putere" este un concept central în opera filosofului german din secolul al XIX-lea, Friederich Nietzsche. Este cel mai bine înțeleasă ca o forță irațională, ce poate fi canalizată către țeluri diferite. Nietzsche a explorat ideea de voință de putere de-a lungul întregii sale cariere, categorisind-o în variate perioade ca principiu psihologic, biologic sau metafizic. Din acest motiv, voința de putere este una din cele mai greșit înțelese idei ale sale.