O mare parte din studenția noastră am petrecut-o în tren ; legăturile fiind proaste, orele de așteptare erau lungi și obositoare, iar noi încercam prin diferite metode să ne omorâm timpul, să treacă mai ușor. De multe ori, faptul că erai nevoit să stai ore întregi în tren, era o ocazie foarte bună de socializare și posibilitatea de-a cunoaște oameni interesanți. Orașele în care trebuia să așteptăm următorul tren, erau îmbâcsite, chiar mizerabile și fără un anturaj plăcut, sau câțiva colegi alături, drumul de 15-17 ore ți se părea o veșnicie.