Rănit mă simt , de fericirea mea   Rănit mă simt, de fericirea mea, Că pot iubi, că pot să scriu,   Deși-s acoperit de nea, Torentele mă duc   spre patru zări, Nu-mi pasă nici de laude, nici ocări, Prea mult eu m-am topit în așteptare, Eu știu să prețuiesc   albina pe o floare, Cântecul viorii   pe acoperiș, nuntașii, Mireasa care-și caută pașii, Cuvintele-mi deschid cărare, Orb de aș fi, văd marea sărbătoare De la finalul vieții, lăcrimez de bucurie, Euridice, te voi pierde, pace ție, Curierul va sosi la fix, ”what light throu yonder window breaks?”. BORIS MARIAN         t