Tu scrii   Tu scrii, bați la ușă, nu ți se răspunde, Acolo, fie au murit locatarii, fie sunt speriați, Fie bolnavi, fie   răi, precum   în Sodoma, parcă, Sunt oameni care fug de trecut, alții, ca   bărbosul Din   manuale, se despart de trecut , râzând, Dar, noi nu cunoaștem prezentul, Iar viitorul este un joc de ruletă. Cu ce rămânem?   Eu iubesc trecutul, Ca pe un om îl iubesc, cu păcatele lui, Unele foarte grave, altele   chiar îngerești. Săgeata trece prin zid, zidul se prăbușește, Astfel e cuvântul -   acid,   poate ne copleșește. Dar vorba   prea moale, mieroasă Poa”   să dărâme o casă. Punct , am spus, m-am făcut mut, Corbii mi-au scos ochii, Ahile avea și o inimă,   călcâiul era pentru dușmani,   norii bârfesc, acvariul se visează ocean. O, de-am putea muri când dorim, Totuși iubim, da, iubim. BORIS MARIAN