Nimeni nu știe ce este al șaselea simț, am pierdut , sigur, simțul frumosului, vine un urangutan zbiară la sfinți, sfinții se sperie și ne lasă, am văzut în Brazilia o statuie  dedicată gândacului, poate că nu în Brazilia,  poate aici, la noi, pe stradă circulă bicepși, cu multă nonșalanță. Bicepșii și explozibilii conduc lumea. În Grădina Raiului au pătruns  ierbivorii, au mâncat florile, Pomul Cunoașterii, Cățelul Pământului latră întruna, nu ai ce face, vocea mea nu acoperă vocea  urâtului, rime, metafore mai există, dar unde e Poezia? Poezia  a murit strangulată de răufăcători. Nebunia, pruncia, bătrânețea și bolile sunt omenești, dar cine le recunoaște  dreptul la existență? Mi se spune nu te lamenta, ești penibil , da , sunt foarte penibil, ca Regele Lear, ca Hamlet, Ofelia, planeta maimuțelor devine o realitate, sexul, focul și altele au revoluționat omenirea,  dar noi preferăm grota strămoșilor, iubita mă-ntreabă- ce faci- nu am știut să-i răspund, de unde vin, unde mă duc? Am cunoscut setea și foamea iubirii, ce am făcut cu imperiul pierdut?  Ghilotina se uită la mine și râde. Are umor ghilotina. BORIS MARIAN