1 decembrie 2013 la 15:59
Nu e o mai frumoasa
Ca mandra mea balaie,
Cu ochi adanci ca cerul,
Cu pletele in vant
Ca soarele topit
In holde si-n paraie,
Cu rochia-i din flori,
Parca-i o primavara
Cu pasu' abia soptit,
Ca vantu-ntre branduse,
Ca boarea dintre gene
Cand ochii ti-au clipit
Speriati de frumusete!
Nu e o mai frumoasa
Ca mandra mea cea trista,
Cu ia asa de alba,
Zapada de pe casa,
Cu fota inraurata,
Cu Dunarea-i pe poale
Cea rosie si muta
De parca-a fost cusuta
Cu cangi, adanc infipte
In dor de libertate
In inimile frante,
Petale risipite
Din sangeriii maci...
Si chiar daca as vrea,
Nu e o mai frumoasa
Ca mandra mea, acasa,
Nu e o mai frumoasa
Decat e tara mea!

de Mihail Viorel Anghel