stau si ma intreb zgaraindu-mi peretii care-mi -e cruda si umila mea menire.
intrebarile ma siruie reci si fara raspuns pe spate
poate ca nu stiu prea bine ce sunt,
dar ce nu sunt, stiu
nu sunt prea mult, prea bun , prea sofisticat
sunt putin din tot si un pic din nimic
sunt ceea ce sunt si devin in fiece zi
cu tine, cu mine , cu ei mai putin...
si ce ar mai conta ce as fi, caci fara mine inca ai Fi.