- "Viața are ceva din isteria unui sfârșit de primăvară. Un sicriu spânzurat de stele, o virginitate putredă, un viciu floral. Amestecul acesta de cimitir și paradis.""Viața are ceva din isteria unui sfârșit de primăvară. Un sicriu spânzurat de stele, o virginitate putredă, un viciu floral. Amestecul acesta de cimitir și paradis."
- "Odihna care ne este dată după toată agitația și amețeala zilei este împovărată cu griji, este atât de buimacă și înăbușită încât nu mai putem smulge nici măcar un moment în care să gândim. Cu o mână ne sprijinim capul și cu cealaltă facem un gest ca de om beat...""Odihna care ne este dată după toată agitația și amețeala zilei este împovărată cu griji, este atât de buimacă și înăbușită încât nu mai putem smulge nici măcar un moment în care să gândim. Cu o mână ne sprijinim capul și cu cealaltă facem un gest ca de om beat..."
- "Mă întreb de ce trebuie să fie realitatea atât de simplă? Viaţa mi-a dovedit că, dimpotrivă, niciodată nu-i simplă şi chiar atunci când o situaţie ţi se pare uluitor de clară, când crezi că se sprijină pe ceva simplu de tot, descoperi, dedesubt, mobile foarte complexe. Un exemplu foarte comun: lumea care dă bani cerşetorilor...""Mă întreb de ce trebuie să fie realitatea atât de simplă? Viaţa mi-a dovedit că, dimpotrivă, niciodată nu-i simplă şi chiar atunci când o situaţie ţi se pare uluitor de clară, când crezi că se sprijină pe ceva simplu de tot, descoperi, dedesubt, mobile foarte complexe. Un exemplu foarte comun: lumea care dă bani cerşetorilor..."
- Între a muri de râs și a muri din cauza râsului este o distanță colosală, atât de mare încât ar putea fi măsurată cu ușurință în ani lumină. Tragedia se petrece atunci când cele două extreme sunt aduse laolaltă ca printr-o gaură de vierme, când timpul și spațiul nu sunt numai curbate ci și înecate într-un ocean al deznădejdii, al neputinței, al fricii fără de seamăn față de semenii noștri...Între a muri de râs și a muri din cauza râsului este o distanță colosală, atât de mare încât ar putea fi măsurată cu ușurință în ani lumină. Tragedia se petrece atunci când cele două extreme sunt aduse laolaltă ca printr-o gaură de vierme, când timpul și spațiul nu sunt numai curbate ci și înecate într-un ocean al deznădejdii, al neputinței, al fricii fără de seamăn față de semenii noștri...
- Fie că ne place sau nu, publicitatea ne învăluie ca o ceată densă. O respirăm la fiecare pas, plonjăm în bratele ei înselătoare, o lăsăm să ne curete cotloanele mintii cu o naivitate demnă de popoarele amerindiene în fata conquistadorilor spanioli...Fie că ne place sau nu, publicitatea ne învăluie ca o ceată densă. O respirăm la fiecare pas, plonjăm în bratele ei înselătoare, o lăsăm să ne curete cotloanele mintii cu o naivitate demnă de popoarele amerindiene în fata conquistadorilor spanioli...
Mai Multe Postări