Blogs Home » Life » Natura » Natura, creatie unica

Natura, creatie unica

Natura este singura carte în care fiecare filă păstrează câte un adevăr. Stiri, Evenimente, Relatari, Galerii Foto, Peisaje, Articole din si despre Natura.

Articole Blog

01. Above & Beyond - Good For Me - Jun 2, 2012 4:46:00 PM
GO TO TOP^
02. Miracle - Jun 2, 2012 4:34:00 PM
GO TO TOP^
03. Transfagarasan - Jan 14, 2011 4:57:00 PM
Transfagarasanul, ne-am rezumat la drumul care traverseaza muntii Fagaras (muntii cu cea mai mare altitudine din Romania, atingand inaltimea maxima in Vf. Moldoveanu – 2544m) si uneste 2 mari regiuni, Muntenia de Ardeal. Insa, nu ne putem rezuma doar la atat, Transfagarasanul avand una din cele mai mari altitudini din Europa, si anume 2042 de metri ( Caldarea Glaciara Balea ), se intinde pe 2 benzi de circulatie cu o lungime de 92 de km, iar pe intregul drum sunt 27 de viaducte si poduri. Intre Capra si Balea Lac se afla cel mai mare tunel din tara ( 887m ), care strabate muntele Paltinul. Fara indoiala, Soseaua Transfagarasanul este cea mai frumoasa sosea din Romania si una dintre cele mai spectaculoase din Europa. Traversarea Transfagarasunului reuseste sa imbine adrenalina, provocata de drumul anevoios si numeroasele serpentine, cu fantasticul. Armonia diferentelor de nivel, asimetria locului si peisajul feeric, reusesc sa rupa de realitate orice fiinta, traind astfel cel mai frumos sentiment in natura.
Printre obiectivele de atractie turistica putem enumera Lacul si Barajul Vidraru, Cetatea Poienari, Lacul glaciar Balea si Cascada Balea.
Lacul glaciar Balea, format in circ glaciar, este o adevarata minune a naturii, ce se intinde intre Defileul Oltului si Poalele Muntilor Piatra Craiului. Lacul Balea atinge o lungime de 360 metri, o latime de 240 metri si o adancime de 11 metri, fiind situat la o altitudine de 2034 metri. Incepand cu anul 1932, atat intreaga suprafata a lacului, cat si cca 180 hectare din jurul sau, au fost declarate rezervatie stiintifica. Trebuie amintit si ca in decursul anului 2006 in apropierea lacului, a fost construit primul hotel de gheata din Europa de Est.
In functie de perioada anului, pe suprafata lacului se pot practica diverse activitati sportive. Si anume, in perioada verii se poate practica canotajul, iar pe parcursul iernii, cand apa ingheata, se poate patina, se joaca curling sau hokey.
Cascada Balea, o alta minunatie a naturii, este situata in Muntii Fagaras, reprezantand una dintre cele mai renumite cascade din Romania. Cascada Balea se situeaza la o altitudine de 1234 metri, iar apa curge de la o inaltime de 68 metri.
Pe parcusul iernii, de la Cascada se poate cobori cu schiurile. Vara se poate ajunge cu masina, iar in restul perioadelor cu telecabina.
Cetatea Poienari, este recunoscuta ca fiind una dintre resedintele lui Vlad Tepes ( Dracula ), o mare fortareata construita in calea invadatorilor otomani. Fiind situata pe un varf de munte, de la ruinele cetatii se observa o imagine panoramica cu Barajul Vidraru si Muntii Fagaras. Pentru a vizita aceasta cetate este necesara parcurgerea unui drum cu peste 1000 de trepte.
Barajul Vidraru a fost construit intre anii 1961 si 1966, iar pentru realizarea lui s-au facut mari sacrificii, fiind circa 80 de decedati. La finalizarea construirii barajului, acesta se clasa pe locul 5 in Europa si pe locul 9 in lume. Turistii pot ajunge la baraj prin partea estica a lacului Vidraru, pe un drum ce urca pana la Balea. Prin partea stanga a barajului se poate ajunge la depresiunea Cumpana. Un alt obiectiv turistic in zona il reprezinta platforma Belvedere, de unde se poate admira frumusetea captivanta a locului.
Pe muntele Plesa se afla faimoasa statuie a lui Prometeu cu fulgerul in mana, un simbol al electricitatii. La doar cateva sute de metri de baraj turistii pot merge la “Casa Argeseana” si la debarcaderul unde se practica curse de agreement cu vaporasul.
Doritorii de senzatii tari pot practica bungee jumping, la baraj fiind amenajata cea mai mai inalta pista de lansare.
Lacul Vidraru este un lac de acumulare, avand 465 milioane metri cubi de apa, cu o lungime de 10,3 km si o latime de 2,2 km, cumuland astfel o suprafata totala de 870 de hectare si adancime maxima de 155 metri. In subteran se afla amplasata centrala electrica, in masivul Cetatuia, la o adancime de 104 metri si care poate asigura o productie de energie anuala de 400 GWh.
GO TO TOP^
04. Parcul National Cheile Bicazului – Hasmas, Lacul Rosu - Jan 14, 2011 4:57:00 PM
Parcul National Cheile Bicazului – Hasmas este situat in Muntii Hasmas, in zona central-nord-estica a Romaniei, pe raza judetelor Neamt si Harghita. Aria protejata este strabatuta de drumul transcarpatic (DN 12 C) care leaga localitatea Gheorgheni de orasul Bicaz. Drumul se continua apoi fie spre Piatra Neamt fie spre lacul Izvorul Muntelui.
Cheile Bicazului datorita marimii lor impresionante reprezinta una dintre cele mai atragatoare zone turistice din tara. Indiferent de anotimp Cheile Bicazului sunt un spectacol al naturii (poti vedea si imagini de iarna din Cheile Bicazului). Facand parte din lantul Carpatilor Orientali, Cheile Bicazului sunt delimitate la nord si nord-vest de Suhardul Mare (1506 m) si la sud-est de (1352 m) si au o lungime de 8 km. Formate in decursul anilor, prin erodarea calcarelor mezozoice mai putin dure de catre raul Bicaz si afluentii sai, Cheile Bicazului, sunt cuprinse in Parcul National Cheile Bicazului – Hasmas alaturi de celelalte arii protejate Lacul Rosu, Cheile Sugaului, Hasmasul Mare si Hasmasul Negru.
Drumul care strabate Cheile Bicazului, acest defileu sapat in piatra, este plin de serpentine de o rara frumusete, iar pe peretii imensi de calcar ai stancilor se ascund pesteri (Pestera Neagra si Pestera Cascada) si avene (Licas si Avenul cu Trei Intrari). Afluentii Bicazului fac la randul lor alte chei cum ar fi Cheile Laposului, Cheile Sugaului sau Cheile Bicajelului. In spatele masivelor stanci din Cheile Bicazului se afla si una dintre cele mai izolate comunitati din judetul Neamt: satul Barnadu de unde se poate continua drumul pana la Vf Vithovos.

Pe parcursul drumului prin Cheile Bicazului se pot admira Piatra Altarului – un masiv stancos de 1.120 metri altitudine, masivele stancoase Piatra Pintestilor (847 metri) si Piatra Arsitei (835 metri). Totodata, impresionante sunt si stancile Piatra Surducului, Poarta de Piatra si Politele Bardosului. Pe unele stanci din Cheile Bicazului sunt trasee pentru practicarea alpinismului de catre profesionisti. Aproape de Lacul Rosu din drumul principal se desprinde un drum forestier ce iese in Valea Bicajelului. Prin aceasta vale trec traseele montane Saua Tifra si Cheile Bicajelului – Drumul Surducului.
Vegetatia parcului Cheile Bicazului – Hasmas este formata in proportie de 95% din paduri de molid care imbraca versantii masivului Hasmas. Mai intalnim paduri de rasinoase cu fag, pajisti montane intinse, varfuri cu vegetatie subalpina sau specifica dar si multe raritati floristice. Speciile de plante declarate monumente ale naturii si ocrotite in Cheile Bicazului sunt: Papucul doamnei, Floarea de colt, Sangele-voinicului, Tisa, etc.
Fauna parcului Cheile Bicazului – Hasmas cuprinde o varietate de specii rare, verigi importante pentru existenta unui ecosistem echilibrat, si anume: amfibieni si reptile ca broasca cu burta galbena, broasca mare de lac, tritonul de munte, tritonul carpatic, tritonul cu creasta, salamandra, broasca raioasa, broasca roşie de munte, soparla de munte, vipera comuna, sarpele de alun, pasari ca fluturasul de stanca, ciocanitoarea de munte, presura de munte, corbul, cocosul de munte, huhurezul mare, acvila de munte si mamifere, cerbul carpatin, capra neagra, ursul, râsul, lupul.
Punctele de atractie turistica ale Cheilor Bicazului sunt: statiunea Lacul Rosu, Rezervatia Cheile Sugaului (situate la intrarea in localitatea Bicaz-Chei), Cheile Laposului, Pestera Munticelu, Pestera Tunel sau Pestera glodului Cheile Bicajelului, Varful Hasmasu Mare (1792 m alt) si Cheile Cupasului. Pentru iubitorii de drumetii mai sunt amenajate un numar de 18 trasee turistice montane in Cheile Bicazului ce strabat Masivul Hasmas.

Statiunea Lacu Rosu este un adevarat paradis pentru cei care cauta recreere si odihna. Situata in partea de Est a Transilvaniei in Carpatii Orientali, Lacu Rosu si Cheile Bicazului este o regiune de unica frumusete in lume.

Statiune si-a luat numele dupa lacul de aici Lacul Rosu, un lac de baraj natural, aflat langa Cheile Bicazului.
Lacul Rosu este un lac natural format in anul 1837 in timpul unei alunecari de pamant.
Legenda spune ca o stanca pravalita din munte a blocat firul raului Bicaz si a format cu timpul lacul ce se vede acum. Ceea ce e de fapt interesant la acest lac nu e modul sau de formare, nici culoarea sa (deloc rosie cum ii spune numele, ci e mai degraba galben), ci aspectul sau de-a dreptul spectaculos. Deoarece aici se afla acum aproape 200 de ani o padure, lacul se arata azi ca o padure scufundata. Peste tot se mai vad inca vechile trunchiuri de copaci iesind din apa.

Lacul aflat la o altitudine de 983 m, intr-o mica depresiune montana se bucura de o clima placuta, de tip subalpin. Media anuala a orelor de stralucire solara este cuprinsa intre 1700-1900. Temperatura medie anuala este de 8°C. Media cea mai scazuta de temparatura este de -7/-4°C, iar cea mai ridicata de 14-18°C. Temperatura apei vara poate atinge 22°C, primavara, toamna 6-10°C. Iarna, lacul este acoperit de un strat de gheata gros de 60-70 cm. Vanturile sunt moderate.

GO TO TOP^
05. Parcul National Muntii Rodnei - Borsa - Jan 14, 2011 4:56:00 PM
Parcul National Muntii Rodnei  a fost  infiintat in anul 1932 si este o arie naturala protejata de interes national si international. Parcul a fost declarat Rezervatie a Biosferei, de catre UNESCO, in anul 1979.
Parcul National Muntii Rodnei este situat in nordul Carpatilor Orientali suprapunadu-se peste cea mai mare parte a Muntilor Rondei, pe teritoriul judetelor Bistrita-Nasaud si Maramures. Suprafata parcului este de 46399 hectare.
Muntii Rodnei au un peisaj glaciar deosebit. Aici se gasec Lacurile glaciare Iezer, Buhaiescu, Stiol si Lala. Flora si fauna se caracterizeaza prin diversitate specifica ridica, existand aici 3200 de specii.
Turistii care doresc sa vada narcisele salbatice din Masivul Saca o pot face calare, Administratia Parcului National Muntii Rodnei anuntand la sfarsitul lunii mai ca plantele au inflorit, iar mai multi cai de rasa de la Herghelia Beclean sunt dusi in zona pentru programul turistic.
Perioada de inflorire a narciselor este de doua-trei saptamani cel mult, asa incat si perioada in care se poate desfasura programul este destul de scurta.
Poiana cu narcise salbatice, situata la 1.600 de metri altitudine, in Masivul Saca din Muntii Rodnei, este monitorizata cu ajutorul unui sistem GPS, care le indica specialistilor evolutia, de la un an la altul, a suprafetei pe care cresc florile ocrotite prin lege.
Alte plante reprezentative ale zonei sunt: zambrul, opaitul Muntilor Rodnei, floarea de colt, smardarul ...
Fauna parcului este formata din urmatoarele specii: cocosul de mesteacan, capra neagra, marmota, rasul, pisica salbatica, ursul brun ...
Atractiile turistice sunt : Varful Pietrosul Mare; Poiana cu narcise din Muntele Saca, Izbucul Izvorul Albastru al Izei, Valea Cormaia, Cascada Cailor, Valea Aniesului, Taul Muced, Zavoaiele Bortucului, Lacurile Lala, Iezer, Buhaiescu, Stiol.
Pe suprafata parcului se afla urmatoarele zone :
* Rezervatia Stiintifica: Pietrosul Mare, Patra Rea si Bila - Lala
* Monumente ale naturii:  Ponorul Batrana, Pestera si Izbucul Albastru al Izei, Poiana cu Narcise Valea Secii, Pestera din Valea Cobasel.
* Rezervatii naturale: Piatra Rea, Izvoarele Mihaiesei - 50 ha, Bila – Lala.
Acesul in parcul national se face pe linia ferata Salva-Rodna si din localitatile pe care le strabate: Telciu, Sangiorz Bai, Rebrisoara, Rodna.
Accesul in parc se mai face si prin Pasul Rotunda, Valea Vinului, Borsa, Carlibaba, Pasul Prislop, Valea Lalei din drumurile nationale DN17D; DN17C; DN18. GO TO TOP^
06. Parcul National Ceahlau - Durau - Jan 14, 2011 4:56:00 PM
Parcul National Ceahlau este situat la 10 km vest de orasul Bicaz si este delimitat de vaile Bistritei, Bistricioarei si Bicazului.
Masivul Ceahlau este cel mai inalt din Muntii Bistritei, reprezinta cea mai mare atractie turistică din Carpaţii Orientali si este cel mai important masiv din Moldova. Considerat de catre daci ca fiind salas al zeului Zamolxis, numele stravechi al Masivului Ceahlau este Pion (Peon) care inseamna “casa stalpului”. Totodata, Masivul Ceahlau este considerat al doilea munte sfant al crestinatatii, dupa Muntele Athos. Probabil, din acest motiv este foarte des intalnit printre operele marilor scriitori romani Alexandru Vlahuta, Calistrat Hogas si Mihail Sadoveanu.

Muntele Ceahlau este cuprins intre Valea Schitului (locul unde se afla statiunea si manastirea Durau), raul Izvorul Alb, izvoarele paraului Ursu si lacul Izvorul Muntelui. Format in Cretacic, Masivul este alcatuit din roci sedimentare care sub actiunea timpului au dat nastere la numeroase stanci, fiecare cu legenda ei, devenite in timp puncte de atractie turistica: Toaca, Panaghia, Detunatele, Claile lui Miron, Furculita, Piatra cu Apa, etc. Climatul care domina in masiv este un climat aspru montan cu temperaturi scazute in cea mai mare parte a anului. Cele doua varfuri care domina masivul sunt varful Ocolasul Mare (1907 m) si varful Toaca (1900 m).
Muntele Ceahlaul are o istorie demna de invidiat si anume: in 1716 a fost primul munte din Romania care a intrat in literatura, in 1809 primul munte urcat turistic, in 1840 apare la Iasi primul ghid turistic pentru un munte scris de catre Aga Gh. SAsachi iar in 1914 s-a infiintat cabana Dochia care a determinat dezvoltarea drumetiei in aceasta zona (dintre cabanele de creasta din România, aceasta este situata la cea mai mare altitudine si este cea mai bine dotata cabana de acest gen).

Parcul National Ceahlau a fost constituit in anul 1955 ca arie protejata iar limitele actuale au fost marcate in anul 2003, desfasurandu-se pe o suprafata de 7.742,5 ha. Rezervatia cuprinde trei arii protejate si anume: Rezervatia Stiintifica “Ocolasul Mare”, Rezervatia natural botanica “Polita cu Crini” si Monumentele naturii “Cascada Duruitoarea” si “Avenul Mare”. In cadrul lor se regasesc peste 1100 specii de flori si 90 de specii de pasari si animale care sunt protejate.
Printre exemplarele de flora protejate intalnim cinci specii floristice declarate monumente ale naturii, si anume: Floarea de colt, Papucul doamnei, Ghintura galbena, Sangele voinicului si Bulbucii de munte. Alte specii rare protejate sunt zada (laricele – singurul conifer cu frunzele cazatoare), gentiana, crucea voinicului, ruscuta de primavara, deditelul si angelica.
Dintre speciile rare de fauna protejate in aceasta rezervatie putem enumera: broasca raioasa cenusie sau verde, broasca rosie de padure, vulturul negru, acvila de munte, capra neagra, ursul, lupul, cerbul, rasul, pisica salbatica, lacarul, minunita, sorecarul, uliul porumbar, cocosul de munte si sticletele.
Un alt punct important de atractie al Parcului Ceahlau il reprezinta cascada Duruitoarea cu o inaltime de peste 30 m al carui zgomot caracteristic i-a dat si numele. Pe masiv sunt construite 4 cabane din care doar trei sunt deschise publicului, si anume: Cabana Izvorul Muntelui ( 797 m alt), Cabana Fantanele ( 1200 m alt), Cabana Dochia (1790 m alt) si Cabana Stanilelor (1400 m alt). In anul 1993 s-a ridicat pe Masivul Ceahlau cel mai inalt asezamant monahal din Romania, schitul “Schimbarea la Fata”.
In scop turistic, pe Masivul Ceahlau sunt amenajate 7 trasee turistice omologate. GO TO TOP^
08. Black Flowers - Sep 18, 2010 3:46:00 PM
GO TO TOP^
09. Miracle - Sep 18, 2010 2:06:00 PM
GO TO TOP^
10. Cheile Bicaz - Pestera Munticelu - Aug 23, 2010 7:09:00 PM
Pestera Munticelu este situata la intrarea din Cheile Bicazului, in baza calcaroasa Surduc Munticelu, pe versantul stang al raului Bicaz.

Pestera Munticelu este considerata din punct de vedere stiintific dar si peisagistic cea mai importanta din Moldova. Descoperita in primavara anului 1973 de catre cativa copii plecati la cules de ghiocei, pestera Munticelu a fost denumita din acest motiv, de catre localnici, pestera Ghiocelu. Drumul spre pestera incepe in dreptul carierei Surduc, la 250 m de la intrarea in Cheile Sugaului.
Traseul este pitoresc si se face mai intai in serpentine, apoi devine din ce in ce mai abrupt si urca pana la o altitudine de 300 de m unde se afla si pestera. Traseul catre pestera este doar unul din numeroasele trasee din Cheile Bicazului. Ascunsa la baza unui perete de calcar intrarea in pestera este scunda de aproximativ 1,5 metri, apoi urmeaza un culoar descendent de 10 metri, care te conduce intr-o sala mare, lunga de 30 de metri si inalta de 4-5 metri. Cu o lungime de 120 m, pestera Munticelu impresioneaza prin sala mare si prin formatiunile stalagmitice.

In partea inferioara a pesterii, sala mare are planseul neted, acoperit cu argila si crusta stalagmitica. Din acest loc porneste o mare ingramadire de blocuri care urca in trepte, asemenea unui amfiteatru, catre vest. In partea nordica a salii intalnim nenumarate stalagmite luminare care formeaza o adevarata padure, element peisagistic frapant care ii confera pesterii Munticelu unicitate.
Putem admira aici stalagmite luminare inalte de trei metri si groase de trei centimetri. Deosebite sunt si stalactitele fistulare care, pe alocuri, formeaza adevarate ploi de “macaroane”. In partea de sud descoperim un mic lac, captusit cu calcit spongios, imaculat. Pestera Munticelu mai ascunde si cateva oase ale ursului de pestera, intre care un femur fixat intr-o stalagmita.

Din cauza faptului ca vizitarea pesterii nu se face intr-un cadru organizat, in ultimii ani inconstienta multor vizitatori au adus-o intr-o stare de degradare tot mai accentuata. Pestera Munticelu nu este electrificata si nu dispune de amenajari care sa faciliteze accesul. In prezent, se fac demersuri pentru a putea fi amenajata si deschisa turistilor pentru vizitare in prezenta unui ghid. In apropiere, pe saua Glodului se afla si Pestera Tunel, care dupa cum spune si numele este un tunel ce traverseaza o stanca si iese in rezervatia Cheile Sugaului!
GO TO TOP^
11. Delta Dunarii - Flora si Fauna - Aug 22, 2010 4:30:00 PM
Dunarea, al doilea fluviu al Europei dupa Volga si al 26-lea din lume cu aproximativ 2.900 km lungime si peste 800.000 km², dimensiunea bazinului populat de cca. 80.000 locuitori din 10 tari - aceasta ar fi cartea de vizita a generosului fluviu care îsi îndeplineste statornic de milenii rolul "drumului mare", cunoscut, apreciat si batut, de la vasele feniciene la motonavele din vremurile noastre.

Denumita Istros de argonauti sau Danubius de romani sau "rege între fluvii" de catre Napoleon Bonaparte, Dunarea strabate pe teritoriul României ultimii 1075km încheindu-si calea prin Delta, cea mai reprezentativa de pe batrânul continent si una dintre cele mai complexe din lume.
Este un capat de lume original, unic în felul sau: cel mai tânar pamânt al Europei, vecinul unora dintre cei mai batrâni munti ai planetei (Macin, masiv hercinic, cca 400 mil. ani), petec de pamânt si ape vesnic în lupta, mereu altfel, paienjenis de canale, grinduri, gârle, paduri cu aspect tropical, dune fluvio- marine într-o ampla, permanenta metamorfoza .

La început a fost un golf la Marea Neagra, unde acum 13.000 ani un cordon litoral de aluviuni a început sa se formeze pe locul ocupat în zilele noastre de la nord la sud de grindurile: Jibrieni, Letea, Caraorman si Crasnicol.
Golful s-a închis putin câte putin si s-a transformat într-un liman unde aluviunile aduse de fluviu au constituit Delta.
Prin diversitatea sa biologica - însumând nu mai putin de 32 ecosisteme diferite, 1668 specii de plante (de la paduri de stejari, la nuferi), 3864 specii de fauna salbatica din care 160 pesti (dintre care cei mai faimosi sunt sturionii, chefalii si scrumbiile) si 325 pasari (printre cele mai cunoscute fiind vulturul plesuv, pelicanul, lebada cântatoare, cocorul, cormoranul, egreta), Delta a fost pe drept cuvânt denumita de UNESCO "rezervatia biosferei".
Astazi Delta se întinde între 3 brate de la nord la sud: Chilia, Sulina, Sf. Gheorghe.
Bratul Chilia este primul care se desprinde de fluviu la 11 km în amonte de Tulcea . Este cel mai tânar, cel mai lung brat (120 km) si cel mai adânc cu debitul cel mai mare.
La 17 km în aval de Tulcea în locul numit Cotul Sf. Gheorghe se separa celelalte 2 brate - Sulina spre est si Sf. Gheorghe spre sud-est. Bratul Sf. Gheorghe care marcheaza frontiera meridionala a Deltei este cel mai sinuos si cel mai vechi dintre brate.
In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78% din suprafata totala.

Principalele specii: stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltându-se pe soluri salinizate si solonceacuri marine.
Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului.
Intâlnim patru tipuri de zavoaie :
- zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase si sunt inundate cea mai mare parte a anului;
- pe grindurile fluviatile cele mai înalte cresc zavoaie foarte rar inundate formate din plop (Populas canescens si P.alba), la care se adauga speciile plantate: plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pennsylvania;
- un tip de zavoi mai rar este arinisul (predomina Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marina.
Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extinsa pe 3% din totalul deltei, dezvoltându-se mai ales pe câmpurile marine Letea, Caraorman si Saraturi.
Vegetatia pajistilor de grind se dezvolta pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei, în special pe pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice.
Vegetatia emersa este dominata de stuf (Phragmites australis), papura (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris).
Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile câmpurilor marine sau pe cele de pe tarmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei.
Padurile de câmpuri marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostepa, numite local hasmace, cu stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurator (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea), si cu plantele agatatoare Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezintã numai 0,8% din totalul suprafetei Deltei Dunarii.
Delta Dunarii adaposteste o bogata si variata fauna ce numara specii unice in Europa sau chiar in lume.

Fauna acvatica cuprinde numeroase specii de pesti de apa dulce si mare (somn, caras, stiuca, crap, platica, babusca, rosioara etc.) si sturioni (morun, pastruga, cega, nisetru).
Pasari - monumente ale naturii
Conditii deosebit de favorabile ofera Delta Dunarii celor peste 300 de specii care au nascut faima de paradis al pasarilor: cormoranul, pelicanul, lebada muta, lebada cantatoare, califarul rosu si alb, vulturul pescar si codalb, egreta alba, etc.
Legea protejeaza 10 specii – unele fiind declarate monumente ale naturii. Aceste specii protejate pot fii divizate astfel:
- monumente albe – (cu penaj alb) - pelicanii comun si cret, lopatarul, egreta mare simica, lebada muta, lebada cantatoare;
- monumente policrome – (cu penaj colorat in negru cu verde, galben, maro, albastru) - piciorongul, vulturul codalb, avozeta - sunt doar cateva.
Dintre mamifere pot fi intalnite: vulpea, iepurele, mistretul, vidra, nurca, bizamul, cainele enot, iar dintre reptile: broasca testoasa de balta, sarpele de apa, etc.
Flora si fauna Deltei Dunarii imbraca particularitati ce transforma regiunea intr-un monument al naturii. GO TO TOP^
12. Top Gear - Transfagarasan - Cele mai frumoase drumuri (9/11) - Aug 15, 2010 6:55:00 PM
GO TO TOP^
13. Top Gear - Transfagarasan - Cele mai frumoase drumuri (8/11) - Aug 15, 2010 6:54:00 PM
GO TO TOP^
14. Top Gear - Transfagarasan - Cele mai frumoase drumuri. - Aug 15, 2010 6:50:00 PM
GO TO TOP^
15. Omul si natura. Steaza, masina de spalat de la munte. - Aug 8, 2010 6:12:00 PM
Fără detergent, fără balsam, fără energie electrică şi numai cu apă rece de munte. Aşa spală de când e lumea oamenii satului preşuri, ţoale, sumane, cuverturi, iţari şi mai nou câte o pilotă. Vorbim despre ştează, o instalaţie pe care am descoperit-o în Bicazu-Ardelean, în Neamţ.
Unde-i o moară e şi-o ştează musai. Maşina asta de spălat nu-i mare inginerie, dar credem noi ar avea ceva potenţial turistic şi ecologic. Povestea ne-a spus-o nea Ion care se laudă că are clienţi în ciuda modei care a schimbat preşurile cu persanele sau cuverturile frumoase şi teşute din greu cu o carpetă din târg.

Albe ca spuma laptelui fără detergent
Apa care alimentează şteaza vine de pe gârla morii, pe un canal îngust din lemn. Un fel de uluc. Se varsă apoi cu putere într-o vană. “Aici fierbe apa şi rostogoleşte ţoalele”, ne explică un alt cunoscător, bunicul Viorel.
Am întrebat un bunic de 84 de ani de când ştie el că există ştează în comună, răspunsul a venit natural: „De când o făcut Dumnezeu pământul asta ştiu că”.
Vana, cuva maşinii moderne de spălat, este din lemn şi are orificii frumos sculpate de meseriaş prin care se scurge apa, care trebuie să fie limpede. Vana adâncă de 1,5-2 metri poate adăposti, ca să le facă curate ca noi, de la 2 la 4 ţoale, unele chiar 8. Stau acolo după program. Cele mai murdare trei sferturi de oră, iar cele care se cer împrospătate cam 20-30 de minute. Cu ţoalele noi e altă poveste. Să fie pufoase sau sa se îngroaşe mai bine lâna sunt aduse la şteaza. 24 de ore trebuie să fie învârtite ca treaba să iasă bine.
Curioşi să aflăm dacă putem să ne aducem şi hainele la ştează la spălat, i-am lansat propunerea lui nea Ion. Ne-am lămurit repede că nu. Motivul – “pentru că nu se spală”. N-am mai insistat cu de ce-urile cum omul a fost foarte categoric. Judecând însă după instalaţia pe care o aveam în faţa ochilor am presupus că nu se pot spăla decât lucruri mari şi foarte mari.
Gunoaiele strică tot

La prima vedere ai zice că maşina asta de spălat e prietenosă cu mediul. Aşa şi e. Mai puţin prietenoşi sunt însă localnicii care dau pe apă toate gunoaiele peturi, resturi alimentare.
“Toată ziua curăţăm, n-avem cum să facem faţă. Lumea aruncă gunoaiele pe apă”, ne spune amărât nea Ion.
Unele au ajuns şi în ştează. Pe lîngă un ţol bălteau în apa albă ca spuma laptelui peturi, câţiva coceni de porumb… Peisajul deloc plăcut a schimbat tâlcul poveştii într-unul al zilelor noastre. A fost greu să facem fotografii. Din orice unghi priveai, minunata invenţie de când e lumea, redată în vorbe simple de bătrâni, aproape că nu se mai vedea de mizeria unora.
GO TO TOP^
16. Cuprins - Jul 31, 2010 9:37:00 PM
GO TO TOP^
17. Feed - Jul 31, 2010 9:21:00 PM
Subscribe in a reader
18. Contact - Jul 31, 2010 9:12:00 PM

19. Flori din Muntii Carpati Romanesti - album foto de exceptie - Jul 26, 2010 7:33:00 AM
Dincolo de aerul proaspat si de verdele reconfortant al padurii, pe munte ai sansa sa vezi si acele flori care dau culoare si umplu de farmec fanetele, poienile sau pasunile alpine. Gingase si rezistente totodata, plantele salbatice cresc de la poalele si pana pe crestele muntilor, gasind conditii de viata prielnice atat in camp deschis, cat si la umbra copacilor. Daca unele specii prefera vecinatatea racoroasa a paraurilor, altele se simt in largul lor in terenuri mlastinoase sau in frunzarul putrezit al padurii. Mai "curajoase" si mai bine "dotate" cu sisteme de protectie (forme pitice sau taratoare, dimensi-uni reduse, epiderma groasa, cu tepi sau perisori fini, ce formeaza o adevarata pasla, rezerve de apa in tesutul frunzei etc.) sunt plantele care reusesc sa "colonizeze" stancile golase ale varfurilor de pana la 2.000 m altitudine. Ele trebuie sa faca fata conditiilor aride (vant, seceta, inghet) prezente aproape tot timpul anului.
Forme, culori si arome:
In general, toate florile de munte au ceva deosebit. In primul rand, siluete gratioase, imposibil de trecut cu vederea. Apoi, culoarea si forma, florile de munte imbinand cel mai ades culorile luminii (rosu, galben, oranj, albastru, violet) cu formele stelare (simple, duble sau chiar mai complicate). Frunzele multor specii ofera surprize placute, la atingere sugerandu-ti o tesatura fina, matasoasa sau de catifea. De asemenea, aceste delicate flori emana mirosuri mai suave sau mai piperate, asociate cu gustul de ceai (menta, cimbrisor, sovarf, afin sau merisor), de condimente (usturoi, ceapa, hrean, busuioc) sau bauturi aromate (chimion, ienupar, angelica). In afara de efectul pozitiv pe care il au asupra psihicului uman, florile de munte constituie, de fapt, o bogatie greu de exprimat in cuvinte. Astfel, exista specii de importanta istorica, martore ale vremurilor demult apuse, care ne "vorbesc" despre sensul evolutiei. O atentie deosebita ar trebui sa acordam acelor flori rare din categoria speciilor vulnerabile, care, datorita frumusetii, parfumului lor sau calitatilor terapeutice, au fost culese fara discernamant si, in mare masura, distruse.
Plante medicinale:
- O mare parte dintre florile de munte contin principii farmacologice active, motiv pentru care sunt folosite ca: adjuvanti in tratamente medicamentoase, dezinfectante (musetel, codita soricelului), cicatrizante (patlagina, iarba talharului), calmante (odolean, hamei, tei) etc.
- De altfel, efecte curative recunoscute au plantele medicinale si aromatice in multe afectiuni ale aparatului digestiv (tintaura, sunatoarea, menta), respirator (ciubotica-cucului, lumanarica, podbalul), cardiovascular (talpa-gastei, saschiul mic, paducelul), genito-urinar (traista-ciobanului, orhidee, ghimpe).
Daca iubesti muntele...
Ca sa ne putem bucura de frumusetea florei alpine nu numai noi, ci si generatiile care ne vor urma, ar trebui sa respectam cateva reguli de "conduita montana":
- Nu rupe florile decat daca ai neaparata nevoie. Chiar daca le iei numai pentru a-ti infrumuseta camera, culege-le atunci cand esti aproape de cabana (se vestejesc usor) si intr-un numar rezonabil. Buchetele mici pot fi la fel de decorative daca sunt viu colorate.

- Nu smulge plantele cu radacina cu tot; astfel le vei permite sa se regenereze, chiar daca in anul in care le-ai rupt tulpina si florile isi vor inceta mai devreme vegetatia.
- Daca ai decis sa iti culegi singura plantele pentru ceai, fa-o intotdeauna cu grija, lasand si pentru altii.
- Incearca sa te familiarizezi putin cu muntele inainte de a-l escalada. Citind sau vorbind cu un cunoscator, vei afla amanunte pretioase, te vei orienta mai usor si vei reusi, poate, sa recunosti si sa protejezi anumite specii valoroase de plante.
- In locul florilor de colt, pe care le vei presa (si uita!) intre filele unei carti, alege drept amintire fotografiile facute intr-un cadru natural unic.
- Atrage-ti copiii in activitati ce presupun contactul cu natura, invata-i sa o pretuiasca si sa se bucure de bogatiile acesteia.
- Nu uita un lucru: daca te-ai simtit bine, vei dori sa revii. Si ce mare placere vei avea regasind neschimbate locurile de care te-ai legat sufleteste!
GO TO TOP^
20. Carpatii Romanesti - Jul 23, 2010 4:30:00 PM
Carpaţii româneşti fac parte din sectorul estic al sistemului muntos alpin, bine individualizat prin direcţia generală a culmilor principale, prin altitudine, prin masivitate şi structură. Rezistenţa Platformei Ruse le-a impus Carpaţilor la formare o direcţie de la nord-nord-vest spre sud-sud-est, direcţie modificată apoi spre vest de horstul hercinic dobrogean.

Altitudinea medie a Carpaţilor este de circa 1.000 m, înălţimile maxime depăşind rar 2500 m (în Bucegi, Munţii Făgăraşului, Parângului, Retezatului, Rodnei). În Carpaţii Occidentali, înălţimile culmilor coboară frecvent sub 800 m (în Munţii Codru-Moma, Pădurea Craiului, Banatului etc). Lăţimea sistemului muntos carpatin pe teritoriul României variază între 120 km (în Munţii Rodnei) şi 70 km (în Munţii Parângului).
Carpaţii sunt caracterizaţi prin prezenţa unor numeroase depresiuni intramontane şi văi transversale, totale sau parţiale (Dunărea, Jiul, Oltul, Râul Bistriţa, Mureş, Crişul Repede, etc.) Ei au o vechime de 204 milioane ani.
Potrivit deosebirilor geomorfologice şi geologice, lanţul carpatic românesc se împarte în trei mari unităţi morfotectonice:
Carpaţii Orientali - cu 3 grupe mai mari şi 40 de grupe montane, care sunt distincte morfologic, geofizic şi geografic:
*Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei
*Carpaţii Moldo-Transilvani
*Carpaţii de Curbură
Carpaţii Meridionali - cu 4 grupe mai mari, subdivizate în 23 de grupe montane, ce sunt distincte geografic:
*Munţii Bucegi
*Munţii Făgăraş
*Munţii Parâng
*Munţii Retezat-Godeanu
Carpaţii Occidentali - cu 3 grupe mai mari, împărţite la rândul lor în 18 grupe montane distincte morfologic, geofizic şi geografic:
*Munţii Banatului
*Munţii Poiana Ruscă
*Munţii Apuseni. GO TO TOP^
21. Descoperire arheologica - Jul 23, 2010 4:27:00 PM
S-a descoperit un monument preistoric circular de zece ori mai mare decât Stonehenge.
Situl arheologic are o vechime de aproape 4000 de ani.
Arheologii britanici au demarat excavări majore pentru dezgroparea misterelor ascunse ale unui monument preistoric circular ascuns sub pământ, de aproximativ zece ori mai mare decât Stonehenge. Denumită Marden Henge, structura preistorica veche de 4000 de ani, din Wiltshire, acoperă o suprafaţă totala de 10,5 hectare, echivalentul a zece terenuri de fotbail, fiind cea mai mare de pe teritoriul Regatului Unit.
English Heritage derulează deja de doi ani activităţi de sondare şi topografiere în speranţa relevării secretelor din spatele monumentului ce i-a pus pe jar pe istorici secole de-a rândul.
GO TO TOP^
22. Muntii Carpati II - Jul 23, 2010 4:19:00 PM
Carpaţii s-au format concomitent cu întregul sistem alpin, în vastul geosinclinal dintre Platforma Rusă (în est), orogenul caledono-hercinic (în vest) şi scutul african (în sud). Începând din cretacic, în formarea Carpaţilor au avut loc mai multe faze de mişcări de înălţare, aparţinând orogenezei alpine.

Relieful a căpătat aspectul actual în timpul cuaternarului, dezvoltându-se pe un mozaic de roci (şisturi cristaline, roci vulcanice, roci magmatice şi roci sedimentare).
Ca şi în Alpi, Apenini sau Munţii Scandinaviei, în Carpaţi se găsesc numeroase arii cu forme de relief carstic şi calcaros, forme de relief glaciare relicte, un relief structural şi petrografic variat.
Cea mai mare diviziune o constituie Munţii Tatra.

O mare parte din vestul şi nordul Carpaţilor Vestici Exteriori din Polonia, Ucraina şi Slovacia sunt tradiţional numiţi Beskids.
Graniţa geologică dintre dintre Carpaţii Vestici şi cei Estici, parcurge aproximativ linia (de la sud la nord) dintre oraşele Michalovce - Bardejov - Nowy Sącz - Tarnów. În harţile vechi graniţa era mai la est - la linia (de la nord la sud) trasată de râurile Sanna şi Osława (Polonia) – oraşul Snina (Slovacia) – Tur'ia (Ucraina). Biologii, totuşi, mută graniţa şi mai la est.
Graniţa dintre Carpaţii Estici şi cei sudici e formată din Pasul Predeal, sudul Braşovului şi Valea Prahovei.
Ucraineni folosesc termenul de „Carpaţii Estici” doar pentru Carpaţii Ucrainei (sau Carpaţii Păduroşi), în principal pentru zona aflată pe teritoriul lor (până la Pasul Prislop), în timp ce românii folosesc termenul de Carpaţii Estici (Carpaţii Orientali) pentru a face referire la zona cuprinsă de la graniţa cu Ucraina spre sud.
Din punct de vedere climatic, Carpaţii se înscriu în zona climatică temperat-continentală, prezentând nuanţe diferite, ca urmare a desfăşurării în latitudine, longitudine şi altitudine.

Se poate vorbi de un climat montan, caracterizat de etajare altitudinală, ceea ce generează o scădere a temperaturii şi o creştere a cantităţii de precipitaţii, pe măsură ce altitudinea creşte. Temperaturile medii anuale oscilează între 8°C la poalele munţilor şi -2°C pe culmile cele mai înalte. Cantitatea medie anuală de precipitaţii oscilează între 750 mm şi 2000 mm. La altitudini de peste 2000 m, precipitaţiile sunt, în cele mai multe cazuri, sub formă de zăpadă.
În partea nordică se resimt influenţe climatice baltice, în vest oceanice, în est influenţe climatice dinspre Câmpia Rusă (reci şi uscate, iarna), iar în sud mediteraneene.
Apele sunt foarte numeroase. Cele mai importante râuri ce-şi au izvoarele în Carpaţi sunt: Nitra, Hron, Tisa (cu aflienţii săi Bodo, Someş, Criş şi Mureş), Jiu, Olt, Argeş, Siret (cu afluenţii săi Moldova, Bistriţa, Trotuş, Putna, Râmnicu Sărat şi Buzău), Prut şi Nistru.

Pe culmile mai înalte (în special în Carpaţii nord-vestici şi în Carpaţii sud-estici) se găsesc numeroase lacuri glaciare. La acestea se adaugă lacurile antropice, în cele mai multe cazuri lacuri de acumulare utilizate în scopuri energetice.

GO TO TOP^
23. Muntii Carpati I - Jul 22, 2010 8:10:00 AM
Munţii Carpaţi reprezintă un lanţ muntos, aparţinând marelui sistem muntos central al Europei. Carpaţii cuprinşi între Bazinul Vienei (care-l separă de lanţul alpin) şi culoarul Timokului (care îl separă de Stara Planina, în Peninsula Balcanică) formează un arc cu o lungime de 1500 km şi o lăţimea maximă de 130 km, desfăşurându-se pe 6° în latitudine şi aproximativ 10° în longitudine. Se întind pe teritoriul a şapte state: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România şi Serbia.

Carpaţii se înfăţişează ca fiind nişte munţi mijlocii sau scunzi, doar câteva sectoare depăşind 2000 de metri în altitudine.
Cel mai înalt vârf al întregului lanţ Carpatic este Vârful Gerlachovský, 2655 m, în Slovacia - Munţii Tatra, iar în România este Vârful Moldoveanu, având 2544 m, situat în Munţii Făgăraş din Carpaţii Meridionali.
Spre deosebire de Alpi, Carpaţii au mari depresiuni intramontane, iar culmile lor se prezintă sub forma unor suprafeţe întinse, acoperite cu pajişti. Carpaţilor le aparţine şi cel mai mare lanţ vulcanic din Europa. Alături de rocile cristaline şi eruptive o mare extensiune o au rocile sedimentare, care dau un relief cu pante domoale.
Clima Carpaţilor este continentală, precipitaţiile cresc în raport cu altitudinea iar vegetaţia este dispusă în etaje (pajişti alpine sus, păduri de conifere şi făget pe pante şi pe înălţimile mai mici). Din munţii Carpaţi izvorăsc: Vistula, Nistrul, Tisa, Prutul, Siretul, Mureşul, Oltul.
Numele provine de la tribul dacic al Carpilor (Karpathos-Horos), care trăia în Moldova, pe pantele Carpaţilor Orientali, nume care, la rândul său, probabil provenea de la un cuvânt indo-european însemnând piatră.
Carpaţii încep de la Dunăre lângă Bratislava. Ei înconjoară Transcarpaţia şi Transilvania într-un semicerc larg, continuă spre sud-est , şi se sfârşesc la Dunăre lângă Orşova, în România. Lungimea totală a Carpaţilor este de 1500 km, iar lăţimea lanţului montan variază între 12 km şi 500 km. Cea mai mare lăţime a Carpaţilor corespunde cu cea mai înaltă altitudine. Lanţul muntos are cea mai mare lăţime în Depresiunea colinară a Transilvaniei, şi la poalele Munţilor Tatra (cea mai mare înălţime din Carpaţi, cu Gerlachovský štít, care are 2 655 m altitudine, pe teritoriul Slovaciei la graniţa cu Polonia. Se întinde pe o suprafaţă de 190 000 km2 şi, după Alpi, e cel mai extins lanţ muntos din Europa.

Deşi în mod obişnuit se face referire la Carpaţii ca fiind un lanţ muntos, ei de fapt nu formează un lanţ neîntrerupt de munţi. Mai degrabă, constă în câteva grupuri geologic distincte, prezentând o mare varietate structurală ca Alpii. Carpaţii, care doar în rare locuri ating o altitudine de peste 2500 m, prezintă puţine vârfuri stâncoase, zone înzăpezite extinse, gheţari întinşi, cascade înalte, sau lacuri întinse care sunt comune în Alpi. Nici o zonă din Carpaţi nu este inzăpezită tot anul şi nu prezintă niciun gheţar. Carpaţii la altitudinea lor maximă, sunt la fel de înalţi dar ca Alpii Orientali Centrali, cu care împarte un aspect, climat şi floră comună.
Carpaţii sunt separaţi de Alpi de către Dunăre. Cele două lanţuri muntoase se întâlnesc într-un singur punct: în Muntii Leitha la Bratislava. Fluviul desparte de asemenea, Carpaţii de lanţul Munţilor Balcani, la Orşova.



GO TO TOP^
24. Capra Neagra, Blazonul Carpatilor - Jul 22, 2010 7:42:00 AM
Crestele abrupte apără caprele-negre de lupi, dar nu şi de braconieri.

Eram pe Guţanu, în Bucegi, într-un loc unde poteca se strecoară la baza abruptului printre molidişuri, jnepenişuri şi pajişti, şi atât de bine camuflat, încât nici vânătorii, nici vânatul nu se sinchiseau de mine. Părea că haita de lupi a reuşit să se apropie sufi cient de cioporul de capre-negre şi mă întrebam dacă şi cum aş putea preveni un masacru. Căci trebuie să recunosc, deşi vânătoarea caprelor de către lupi face parte din ordinea de mult statornicită a naturii, îmi era greu să rămân cu totul neutru: capra-neagră este una dintre favoritele mele şi începând din 1984 am fost implicat în acţiuni de monitorizare, repopulare şi cercetare dedicate acestei specii.
Dar caprele m-au scutit de dilemă: au urcat imediat pe o poliţă greu accesibilă, de unde priveau cu interes strădania lupilor de a escalada pereţii. Cel mai talentat alpinist dintre lupi a reuşit să atingă poliţa, dar, în aceeaşi clipă, din câteva salturi elegante, caprele au urcat pe o prispă şi mai greu accesibilă, chiar deasupra lui. În locul unui deznodă mânt sângeros, şi eu, şi caprele-negre ne-am delectat cu spectacolul comic al lupului, care, lăsându-se păgubaş, a avut mari probleme să coboare înapoi de pe abruptul alunecos. La începutul glaciaţiilor, Rupicapra rupicapra – capra-neagră-de- Alpi-şi-Carpaţi – era deja o specie distinctă, căci se separase complet de ruda sa, capra-neagră-de-Pirinei-şi-Apenini.
Când gheţarii au luat în stăpânire munţii, caprele nu se mai puteau hrăni şi s-au refugiat la câmpie, dar acolo competiţia cu alte erbivore era mare, erau şi mai vulnerabile la prădători, aşa că, pe măsură ce gheţarii s-au topit, ele s-au reîntors pe creste. Cu copita capabilă de o aderenţă deosebită, capra-neagră, având o remarcabilă tehnică de căţărare pe stâncă, şi-a găsit un refugiu perfect pe crestele prăpăstioase ale Carpaţilor.
Chiar dacă uneori lupii, urşii şi mai ales râşii reuşesc să surprindă câte o capră pe picior greşit, abrupturile golurilor alpine le asigură o protecţie perfectă. Capra-neagră pe un pisc ascuţit, cu silueta nobilă, a devenit un simbol aproape heraldic al Carpaţilor. Dar de aici şi drama ei: ce ţintă mai perfectă pentru o armă cu lunetă poate fi decât mândrul animal detaşat pe cer? Braconierii au fost marii inamici ai caprei-blazon carpatic.
Prin anii ’40, când armele erau răspândite iar legea nu prea aspră, numărul caprelor-negre din România a coborât sub 2.000. Excluderea de la păşunat a unor goluri alpine şi un sever control al armelor au făcut ca după 1980 numărul să ajungă la circa 8.500. După 1990, caprele-negre au fost împuţinate mult, prin braconaj, mai ales în condiţiile proliferării carabinelor. Capra-neagră a dispărut încă de mult din unele zone. Din gheaţa Peşterii Scărişoara, speologii au detaşat un craniu de Rupicapra, semn că trăia cândva şi în Munţii Apuseni. Mai târziu, a dispărut din Ceahlău, Munţii Vrancei, Călimani. După 1970, colectivul de cercetări cinegetice din cadrul Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice a început repopularea cu capre-negre în staţiunile favorabile.
Cele mai multe exemplare strămutate au provenit din Retezat, Bucegi, Piatra Craiului şi Făgăraş. După testarea mai multor metode de capturare, s-a optat pentru plase. Aceasta asigură cea mai mică mortalitate. După imobilizare şi injecţia obligatorie de calmare pentru evitarea stresului de transport, caprele-negre erau purtate în spinare de silvicultori până la cuştile de lemn din camioane şi duse rapid spre locul de repopulare. În anii ’30, au dispărut caprele-negre din Pietrosul Rodnei, zona care, cu puţin timp mai înainte, dăduse un trofeu record mondial. Pornind de la numai 25 de capre strămutate în Rodnei, s-a ajuns în 1990 la peste 300.
Apoi, răspândirea braconajului a dus populaţia în pragul unei noi extincţii. Măsurile luate după anul 2000 au stopat acest fenomen. În Hăşmaş, Ceahlău, Ciucaş, caprele-negre fac din nou parte din ecosistem, iar în Siriu, de la 16 capre aduse din Retezat, Bucegi şi Piatra Craiului, acum sunt circa 100. Cercetătorul Silviu Chiriac consideră că un bun rezultat a fost în Cheile Tişiţei, Vrancea: aici, de la 13 capre strămutate s-a ajuns la 240. „Limitarea vânătorii şi a braconajului a contribuit la acest succes“ – a spus el. Dar cele mai mari populaţii sunt cele din Meridionali: cam 1.000 în Bucegi şi Piatra Craiului, între 3.200 şi 4.000 în Făgăraş, Lotru şi Parâng, cam 2.500 în Retezat şi Godeanu. Capra-neagră din Carpaţi este cea mai valoroasă din lume. 5 din primele 10 trofee de capră-neagră pe plan mondial au fost recoltate în Bucegi. Recordul mondial actual al speciei este deţinut de un trofeu din Munţii Făgăraşului.
GO TO TOP^
25. Flori - Jul 19, 2010 6:57:00 AM
GO TO TOP^