Despre mine

Ghillis Alexandru

In cautare de cat mai multi cititori.

Blogs Home » Mass Media » Jurnalism » Jurnalism independent. Total independent

Jurnalism independent. Total independent

Ai talent jurnalistic? Vrei sa scrii?

VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste absolut gratuit pe www.jurnalism-independent.blogspot.ro (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!

E-mail la: [email protected]



Articole Blog

01. - Jul 31, 2020 7:06:00 AM

* DACĂ AM RATA O ASEMENEA ȘANSĂ, SUNTEM...*


VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?

Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email ([email protected]) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com
Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!

DACĂ AM RATA O ASEMENEA ȘANSĂ, SUNTEM...

Aly Elsiddig

Am lucrat aproape doi ani într-o bază militară americană în Germania. O bază militară care se întindea pe zeci de km pătrați și care cuprindea un cartier cu case pentru familiști, clădiri pentru nefamiliști, restaurante americane, sală de bowling, școală, grădiniță, cinematograf, terenuri de sport, baseball, zone de armament, terenuri de pregătire, păduri și lacuri. O arie vastă în care datorită faptului că era interzisă vânătoarea am avut ocazia să văd splendoarea vieții sălbatice. Era plin de căprioare, bursuci, vulpi, castori, iepuri, mistreți și culmea, nu era nevoie să fie împușcate ca să fie refăcut "echilibrul" ecosistemului, se descurcau foarte bine și singure.

La noi vânătorii ar fi spus că le fac un bine, dar nici germanii nu sunt mai breji din păcate, trag în tot ce mișcă. Revenind, i-am întrebat pe nemți ce părere au despre existența bazei militare americane. Părerile erau împărțite, unii spuneau că este bine economic, alții o considerau o formă de ocupație. Acum ziarele germane regretă decizia SUA de a reloca soldații americani în estul Europei, și sunt ipocrite pentru că nu aspectul siguranței îl plâng ci avantajele economice. Dincolo de aspectul militar, existența bazelor militare a însemnat locuri de muncă pentru zeci de mii de germani, direct sau indirect, a însemnat chiria pe care o plătea SUA pe teren. Multe firme germane erau contractoare direct și făceau diverse servicii pentru bazele militare. Indirect, baruri și cluburi, firme de traducere, ateliere de reparații auto, catering, etc. Clienți siguri care aveau bani când ieșeau din baza militară, soldații au susținut zeci de ani diverse afaceri locale.

Din acest punct de vedere, Romania ar trebui să facă tot posibilul să atragă un număr cât mai mare de soldați americani. Teren avem destul, nu este o problemă, iar economic reprezintă un mare avantaj local. Cât despre enervarea rușilor, nu ne-au dat niciodată nimic gratis, iar după WWII ne-au exploatat resursele în anii 50-60 ca pe vremea fanarioților. Iar de atacat oricum suntem aproape de ei, cu sau fără aceste baze militare, tot pe aici ar trece în caz de război cu vestul. Video cu vulpea care trece pe lângă un soldat american în comentarii.

 

(J: Preluare de pe Facebook)

(J: Atribuirea titlului ne aparține) 

 



02. - Jul 28, 2020 8:26:00 PM

* CE FEL DE POLITICĂ MAI ESTE ASTA? *


VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?

Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email ([email protected]) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com
Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!



CE FEL DE POLITICĂ MAI ESTE ASTA?
Ciprian Mihali
În condițiile în care singurul argument pentru susținerea unui candidat la alegerile locale de către PNL este poziția acestuia în sondaje, mă întreb dacă nu cumva orice alianță este în același timp și posibilă, dar și pur oportunistă. Adică dacă pentru liberali e loc în aceeași oală și pentru Chirica, și pentru Nicușor Dan și pentru DC Popescu, dar și pentru zeci de primari trecuți miraculos de la PSD la PNL, mă întreb (retoric, desigur) dacă scopul ultim și unic al liberalilor nu este cumva acela de a obține cu orice preț cât mai multe primării, în indiferență totală (să nu spun chiar dispreț) pentru trecutul politic sau convingerile candidaților pe care îi susțin.
Asta înseamnă atunci că, pe de o parte, PNL nu se bate de fapt cu PSD și cu nimeni realmente. Pe de altă parte, înseamnă însă că PNL se bate cu toată lumea și nu va ezita să se alieze cu orice partid în teritoriu ori să le fure candidații ca să-și impună candidații „proprii”. Mai în glumă mai în serios, așteptăm primii candidați maghiari care vor candida sub dublul stindard UDMR-PNL.
Acest scenariu nu anunță însă nimic bun pentru parlamentare și pentru ce s-ar putea întâmpla după ele. Între locale și parlamentare vom asista cu siguranță la migrații masive dintre un partid spre celălalt, ștergând și mai tare iluzoriile granițe care le separă. Este posibilă oare situația în care PNL ar ajunge să se alieze cu PSD pentru a obține o majoritate parlamentară liniștitoare? Antecedente ale unei asemenea alianțe există, iar fidelitatea față de vreo ideologie nu a fost niciodată punctul tare al vreunuia din cele două partide.
În rezumat: câtă ostilitate există cu adevărat între PNL și PSD și cât de solid este de fapt acordul tacit între ele pentru a juca și a câștiga în cadrul stabilit exclusiv de cele două partide?
Mai general: ce fel de politică mai e asta?
(J: Preluare de pe Facebook)(J: Atribuirea titlului ne aparține)

03. - Jul 21, 2020 11:16:00 AM

* SE ÎNÂMPLĂ UNEORI SĂ AUZI ȘI NOSTALGICI TINEREI NAIVI AI COMUNISMULUI. CĂ AȘA LE-A POVESTIT LOR MAMAIE! *


VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?

Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email ([email protected]) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com
Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!



SE ÎNÂMPLĂ UNEORI SĂ AUZI ȘI NOSTALGICI TINEREI NAIVI AI COMUNISMULUI. CĂ AȘA LE-A POVESTIT LOR MAMAIE!

Corina Băcanu

Când îi dau de mâncare copilului meu, mă gândesc de multe ori la mama. Mama, care trebuia să fie foarte creativă în bucătărie ca să găsească ce să îmi dea să mănânc în anii ‘80, când Ceaușescu a decis să înfometeze populația pentru a lichida toate datoriile externe.
Am fost hrănită cu formule de lapte deficitare, suc de orez fiert ca să completeze formulele de lapte, cu gheare de pui, oase de vită, salam de soia, organe, ulei de rapiță, pâine intermediară, cremvurști expirați, creveți, conserve, pâine prăjită cu zahăr deasupra, chec din 2 ouă, ardei umpluți 1% carne restul orez, lapte rar, carne rar, banane și portocale poate doar de Crăciun, pufuleți, pufarine, eugenii și cam atât. Iernile le petreceam îmbrăcată în fâș sub plapumă și mă spălam în chiuvetă cu apă încălzită.
Îi mai aud pe unii că aveau de toate în comunism. Eu am mâncat prima dată șuncă de praga în 1990. Ananas un an mai târziu. Ăia care aveau de toate erau membri de partid sau securiști. Dacă erai pielea pwlii comuniste, cum erau părinții mei, fără carnet, atunci făceai foamea.
Mama încropea niște “pilaf” cu oase de pui, ca să dea gust neghinei, bea o poșircă numită “inka”, pe post de cafea, făcea ciorbă dintr-un un cartof, o ceapă și 3 gheare și ne tremura sufletul în noi iarna, la coadă la pipote și inimi.
”O pilă în comunism este mai valoroasă decât o moşie în capitalism”, așa că bunică-mea, ca să ne accepte și pe noi la Casa de Comenzi, a vrut să devină membru de partid. De foame. N-a mai apucat, că a venit “Revoluția”.
Vorbeau ieri doi proști la coadă la supermarket -  care și-au pus în coș un Jack Daniels, avocado, mango, pui și pâine proaspătă, speranța tării, deci, care nu aveau mai mult de 20 de ani - că ce bine era dacă ar fi trăit în comunism. Că “după terminarea facultății ar fi avut casă și loc de muncă”, că așa le-a povestit lor mamaie. “Acuma e greu, acuma tre să dai interviuri și să te zbați ca să muncești”.
Bosulinilor, în primul rând că voi nu ați fi făcut facultate. Voi ați fi mers pe șantier imediat după liceu. Dar judecând după cum vorbeați, cred că nici liceul nu-l terminați, poate maxim o școală profesională. Pe vremea lui Ceaușescu jobul vostru ar fi constat în cărat baloți la uzină iar casa voastră ar fi fost o garsonierâ într-un bloc de nefamiliști. În loc de Jack ați fi tras o pufoaică prin pâine, iar în loc de avocado ați fi mâncat un colț de masă.
Dacă e să mă deranjeze ceva, mă seacă tâmpiții care romanțează anii siniștri ai copilăriei mele și tinerețea călcată în picioare a părinților mei.
Băi, puleți, ăia care o duceau bine atunci erau securiștii, membri de partid și turnătorii. Nu mă îndoiesc, la cât erați voi de inteligenți și dornici să vă ajungeți sugând o ceapă, sigur făceați parte din una dintre categoriile astea. Ca să fii om, atunci, primeai un nume de cod și turnai. O turnai pe mă-ta, pe tac-tu, pe oricine trebuia. Poveștile horror din comunism, inclusiv măcelul intelectualilor din pușcării sunt la un click distanță, dacă vrei să te informezi. Dar așa e când singura ta calitate este să transformi oxigenul în dioxid de carbon, vrei casă și job moca deși nu poți lega două cuvinte cu acord.
Atunci, ca și scum, singurii care râgâiau îndestulați erau târfele. Alea care își spionau vecinii, colegii, părinții și securiștii pe care îi vedeți și azi la televizor. Ăia care au molfăit și membru comunist și membru democrațist. Singura diferență este că acum, dacă ești deștept și talentat, dacă ai principii sau valori pe care vrei să ți le tatuezi pe piept, ai 1 șansă la 1000 să reușești. Atunci ajungeai direct la Râmnicu Sărat, să te calce Vișinescu pe cap cu ranga.
Atunci, dacă nu îți plăcea să sugi la partid, dacă nu voiai să mănânci kăkat si să cânți ode, zăceai terminat psihic, legat de un job odios, cu un șef analfabet, care te spiona să vadă dacă gândești. Azi poți măcar să zici “muie, bă!” cu țara voastră.
Așa că pentru toți romanticii epocii comuniste, fie tineri sau bătrâni, am un singur sfat: dacă nu mai aveti ce suge, acum se găsesc morcovi. Atunci nici măcar privilegiul de a suge un morcov nu-l aveați.
(J: Preluare de pe Facebook)(J: Atribuirea titlului ne aparține)
04. - Jul 10, 2020 10:29:00 AM

* DRUMUL INFUNDAT AL ROMANIEI SPRE INTEGRAREA IN UE *

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?

Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email ([email protected]) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com
Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!



DRUMUL INFUNDAT AL ROMANIEI SPRE INTEGRAREA IN UE
Gelu Stefan Diaconu
Bulgaria si Croatia vor deveni in cateva zile membre ale mecanismului ratelor de schimb ERM-2, antecamera zonei euro.

Si in aceste state exista virusul Covid, coruptie la limita criminalitatii sau penali in functii publice. Din fericire pentru ei, au insa si oameni politici curajosi. Nu dementi egolatri precum gasca dragnista sau ciubucari liberali purtatori de masti anti-virus gratuite de import!!!
Pe mine, care am pus o picatura de sudoare in procesul de aderare, ma incearca un sentiment amestecat de rusine, revolta si neputinta.
Sa ramai la distanta de minim cinci ani de reforme de Bulgaria, este cu adevarat un esec istoric.
De aproape cinci ani, in pofida declaratiilor sforaitoare ale decidentilor politici, parte din ei chiar simbriasi pe la Bruxellex, România se departeaza constant de parcursul european, in principal din perspectiva echilibrelor economico -financiare. Pur si simplu (o spun cu durere), am ramas “de caruta“ Europei, plini de fudulie patriotarda si incremeniti in obsesia prosteasca a marilor noastre teme nationale: pensii, salarii si numarul de virusati Covid.
Temele majore ale parcursului European au devenit insignifiante in dezbaterea publica de la noi. Mai nimic despre indeplinirea criteriilor de convergenta catre zona euro, despre nesfarsitul proces al aderarii la spatiul Schengen sau despre grava lipsa de competenta administrativa in promovarea de proiecte majore pentru finantare UE.O echipa de zgomote zilnic rumega aceleasi teme tocite: penalii, coruptia, balaurul psd-ist si, mai nou, virusul ucigas.
Cei aflati la conducere, se lauda cu realizari de tot rasul. Vizite la Bruxelles cu rezultate zero, imprumuturi impovaratoare prezentate ca adevarate pomeni divine sau procesiuni de lansare de programe sforaitoare de recladire a dezastrului. Bla-blauri cu rezultate doar in spalarea pe creier a votanti lor.
O adunatura de ridicoli aflati la guvernare asista neputinciosi la marginalizarea europeana a Romaniei cauzata in primul rand de abaterea majora dpdv economic. Liberalii sunt cu gandul si fapta numai la alegeri si arata ca niste curci plouate in fata nevoii de a lua decizii majore (reorganizare ad-tiva, consolidare fiscala, reducerea poverii administrative, eliminarea privilegiilor nesimtite din bani publici, etc.)
(J: Preluare de pe Facebook)

05. - Jul 10, 2020 9:47:00 AM

* FRUMOȘI ȘI LIBERI, NI SE RUPE DE COVID...*

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?

Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email ([email protected]) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com
Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!



FRUMOȘI ȘI LIBERI, NI SE RUPE DE COVID...
Corina Băcanu
Acum câteva săptămâni, stând de vorbă cu un prieten, îmi zice că e revoltat pe guvern că îngrădește drepturile și libertățile persoanelor bolnave de covid, că pur și simplu aceste persoane fac pușcărie nevinovate în carantina impusă de guvern. Că oricum a zis CCR-ul că e neconstituțională carantina și foarte bine, suntem liberi pe pământ. Și că el nu poartă mască din principiu, că lui nu-i pune nimeni botniță.

Ieri, mă-sa, diabetică de tip 1, după 2 zile de febră și dureri musculare a fost confirmată pozitiv cu virusul. El nu mai e revoltat, e panicat.
Mă-sa n-a umblat decât pe la supermarket și în piață, că se știa femeia cu probleme, deci virusul l-o fi luat din supermarket sau din piață, de la un bolnav frumos și liber să se plimbe pe unde vrea pwla lui, conform deciziei CCR.
90% dintre români o bagă pe aia cu “libertatea”, că să fim tineri, frumoși și liberi, că drepturile noastre la libertate nu pot fi îngrădite de nimeni, apoi înjură autoritățile că nu ne protejează. Deci să fim liberi dar mwie Șică, că din cauza ta e acum bolnavă mama!
Cam asta e bula. Noi nu avem obligații, avem doar dreptul de a fi frumoși și liberi.
În ultimii 30 de ani s-a furat atât de mult, încât se poate spune că sistemul medical este o oroare. În ultimii 30 de ani au dispărut medicii din România cum dispar șaormele în burțile pesediștilor. Ne țâțâie curu dacă trebuie să ajungem vreodată la un spital de stat dar, pe de altă parte, suntem prea frumoși și liberi să ne protejăm și să luăm măsuri de precauție.
În ultimii ani, unii dintre noi am învățat doar poezia aia cu drepturile noastre dar habar n-avem că nu toată lumea duce o viață confortabilă în care poți merge cu Uberul sau poți comanda online sau poți cere mâncare prin Glovo ca să eviți expunerea la virus.
Se striga în gura mare că Șică a însingurat bătrânii, că a izolat o categorie de vârstă sensibilă, că ne mor părinții de singurătate. Eh, uite că acum sunt liberi să ia virusul, că bolnavii confirmați se pot plimba frumoși și liberi oriunde și îi pot da și lu mă-ta și lu tac-tu niște coronavirus, ca să rezolve și problema cu singurătatea.
Hai liberare, vorba aia!
(J: Preluare de pe Facebook)(J: Atribuirea titlului ne aparține)

06. - Jul 2, 2020 7:04:00 PM

* De ce nu este România o societate a cunoașterii *


VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?

Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email ([email protected]) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com
Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!



De ce nu este România o societate a cunoașterii
Ciprian Mihali
Domnul Hari Bucur-Marcu face o serie de observații foarte pertinente despre irelevanța cunoașterii (cu deosebire a cunoașterii științifice) în societatea românească. Domnia-sa pleacă de la constatarea foarte simplă că deși ne aflăm în prima treime a lumii ca populație și în primul sfert al lumii ca venit anual brut, nicio universitate românească nu reușește de ani buni să intre în primele 500.
Împărtășesc concluzia domnului Bucur-Marcu, după care nici economia, nici cultura și nici civilizația românească nu se bazează pe cunoaștere teoretică și aș duce-o mai departe spunând că există chiar o ruptură între cunoașterea produsă de universități și instituțiile de cercetare, pe de o parte, și politicile publice, pe de altă parte.
Aș mai putea spune că politicile publice nu se elaborează și nu se aplică în conformitate cu o cunoaștere sau o expertiză produsă în locurile care produc tradițional cunoașterea. Că puterea politică își construiește deciziile pe cu totul alte surse decât cunoașterea academică: mass-media, servicii de informații, centre de reflecție, date instrumentate, statistici îndoielnice. În principiu, în fiecare domeniu major de intervenție guvernamentală ar trebui să existe o mobilizare a celor mai competenți dintre oamenii acelui domeniu, indiferent dacă ei sunt afiliați politic sau nu la vreun partid.
Societățile dezvoltate se dezvoltă tocmai pentru că știu să incorporeze în mod permanent și progresiv cele mai avansate cunoștințe pe care le produce mediul academic și științific din țara respectivă. În economie, energie, transporturi, mediu, educație, sănătate, finanțe, apărare, agricultură, inteligență artificială, digitalizare etc. se produce o cantitate uriașă de cunoaștere cu scopul de a contribui la îmbunătățirea vieții oamenilor și la dezvoltarea societății în ansamblul său. În toate aceste societăți e de la sine înțeles că nicio decizie majoră implicând viața oamenilor nu poate fi luată fără consultarea celor mai buni cercetători din domeniul respectiv.
De asemenea, în societatea cunoașterii, dezvoltarea economică are drept activitate principală producția și difuzarea de cunoaștere, fie prin investiții masive în domeniul cercetării, fie prin asocierea cercetătorilor la politicile publice.
În societățile cunoașterii misiunea permanentă a fiecărui cetățean și cu atât mai mult a guvernanților este învățarea. Învățarea formală și non-formală, curiozitatea, capacitatea de a-ți recunoaște limitele propriilor cunoștințe și de a le îmbogăți prin lectură sau studiu ori prin apelul la profesori și cercetători.
Nu ne putem însă imagina dezvoltarea societății românești câtă vreme cele mai multe dintre universitățile românești funcționează într-un regim de putere feudal și într-o mediocritate care nu le permite să participe la proiecte de mare impact societal. Voi vorbi într-un alt text despre slaba prezență a universităților românești în cooperarea internațională și în proiectele foarte importante care produc plusvaloare științifică și dezvoltare socială.
Dar pentru moment voi sublinia acest paradox românesc care face ca atunci când universitățile și puterea s-au aliat, au făcut-o pentru ca rectorii sau profesorii să devină oameni ai puterii și să folosească puterea politică pentru a-și întări poziția discreționară în universități și în societate, nicidecum pentru a stimula cercetarea și cunoașterea științifică. Alianța putere-cunoaștere a fost mereu folositoare celei dintâi și mereu dăunătoare cunoașterii și științei. Universitatea a devenit anexă a puterii politice și prea puțin spațiu de creație și de dezvoltare socială.
De aceea, dacă vreme să ne înscriem în rândul societăților cu pretenții la dezvoltare, o schimbare de proporții trebuie să se producă și în politicile construite pe ignoranță, dar și în universitățile cu conducere politică.
(J: Preluare de pe Facebook)

07. - Jun 26, 2020 4:00:00 PM

* DESPRE LUPTE FALSE ȘI PROBLEME REALE *

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?

Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email ([email protected]) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com
Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!



DESPRE LUPTE FALSE ȘI PROBLEME REALE
Ciprian Mihali
O mare parte dintre intelectualii români pe care îi cunosc ca fiind activi pe rețelele sociale (uneori nu mă exclud dintre ei), precum și unele dintre figurile cele mai proeminente ale sferei publice românești participă cu un entuziasm greu de înțeles la discutarea până la epuizare a unor subiecte care se întind pe o gamă de duce de la can-can până la inadecvarea cea mai dramatică.
Din ce putem citi zilnic, mulți oameni par infinit mai preocupați de ce se predă într-o universitate americană sau de un articol publicat într-un ziar oarecare decât de actualitatea arzătoare a societății noastre și a meseriei acestor oameni.
Găsesc că această formă de dezinteres față de ce se întâmplă în jurul nostru, pentru a ne agăța ca printr-un fel de cârlig de dezbateri îndepărtate este pe undeva o formă de iresponsabilitate publică.
Bunăoară, am văzut o energie uriașă consacrată discutării (e un eufemism „discutare”, mai potrivit ar fi înșiruire de adevăruri) despre predarea studiilor de gen în SUA sau în România, când avem, după părerea mea, o agendă copleșitoare de care trebuie să ne ocupăm cu maximă urgență și cu toată responsabilitate.
Foarte pe scurt, mi-aș dori să-i văd pe toți marii intelectuali luptători ai României cum se angajează, trup și suflet, în câteva bătălii de a căror soartă depinde chiar soarta României de mâine.
Astfel, în ce privește Universitatea însăși, să vedem zi de zi profesori și cercetători care se întreabă:
- Cum putem să instaurăm mecanisme care să asigure integritatea academică și să reducă la maximum plagiatul, furtul, frauda, nepotismul și hărțuirea în universități?
- Cum putem să contribuim la formarea de profesori competenți și responsabili pentru învățământul preuniversitar pentru a diminua procentul catastrofal de 42% de analfabeți funcționali?
- Cum putem să ameliorăm calitatea actului predării și adaptarea lui la noile condiții sanitare și sociale, ținând cont mai ales de dificultățile pe care le întâlnesc atât de mulți studenți?
Cercetarea:
- Cum putem să ne batem împreună pentru a obține finanțări decente pentru cea mai subfinanțată dintre cercetările europene?
- Cum putem valorifica – adică promova, răsplăti și recunoaște – inovarea și creativitatea, astfel încât să contribuim la dezvoltarea echilibrată și justă a țării?
- Cum putem îmbunătăți rata de participare și de succes a cercetătorilor români în proiectele europene și internaționale, unde suntem, din nou, codași?
Iar dacă tot vrem să promovăm niște teme de dezbatere, eu zic că ar fi infinit mai util să încercăm să răspundem la aceste întrebări:
- Cum să stârnim din nou curiozitatea copiilor pentru cunoașterea științifică?
- Cum putem contribui, prin cercetările noastre, prin luările noastre publice de poziție, la reducerea sărăciei și a inegalității, la descurajarea discriminării, a excluderii și a urii față de unii dintre concetățenii noștri?
- Cum putem contribui prin ceea ce scriem și rostim public la răspândirea în societate a respectului pentru adevărul științific și pentru oamenii de știință?
Nu avem de ce să fim guru în căutare disperată de like-uri. Nici ideologi purtând inutile stindarde politice. Dacă școala și cercetarea din România sunt azi în această postură catastrofală, trebuie să fim conștienți că măcar pe jumătate responsabilitatea pentru această situație ne aparține. Și nu vom repara nimic inventând sterile bătălii planetare sau alungând demoni imaginari, ci adoptând o modestie necesară pentru a pune osul la treabă aici și acum.
(J: Preluare de pe Facebook)

08. - Jun 24, 2020 7:55:00 PM

* IDEI ȘI IDEOLOGIE *

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?

Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email ([email protected]) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com
Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!



IDEI ȘI IDEOLOGIE
Ciprian Mihali
Există o confuzie care, întreținută cu bună știință, tulbură foarte multe dintre discuțiile actuale din spațiul public românesc. Este confuzia dintre idei și ideologie.
De fiecare dată când am încercat să apăr niște idei (autonomia universității, libertatea de expresie, egalitatea în drepturi), mi s-a replicat, până la plictis, de pe conturi reale sau false, că sunt „progresist”, „marxist”, „bolșevic” și așa mai departe. Răspunsul a fost mai mereu unul mediocru și profund ideologic. Nu poți polemiza cu cineva care știe deja totul.
Ce înseamnă asta? Înseamnă că mass media și internetul au oferit multora iluzia că participă cu idei la dezbateri, când de fapt cei mai mulți dintre practicanții spațiului public flutură doar niște slogane ideologice.
Care este diferența dintre cele două? Atunci bunăoară când aperi teologia augustiniană, simbolismul literar, imperativul categoric kantian sau teoria sociologică a lui Max Weber, o faci în spiritul unei dezbateri raționale, în care întrebările nu sunt neapărat urmate de răspunsuri satisfăcătoare. Schimbul de argumente se bazează pe asumarea propriilor limite (știu că nu știu totul) și pe curiozitatea de a descoperi răspunsuri punând întrebările potrivite. Într-o asemenea dezbatere polemică, întrebarea este fundamentală, răspunsul este secundar. Iar cel care apără o teorie împotriva altora (eu prefer de pildă deconstrucția lui Derrida în detrimentul hermeneuticii când e vorba de textul filosofic), știe că poziția sa e limitată, relativă și falsificabilă, știe deci că nu se află în posesia vreunui adevăr absolut.
În schimb, ideologia este o modalitate de sărăcire și pervertire a dezbaterii de idei, pentru a o reduce la un război al adevărurilor absolute. O ideologie este un sistem de idei care are pretenția nu doar că explică întreg realul conform unui principiu unic și în funcție de un ideal, ci și că oferă modalități practice de atingere a acestui ideal. O ideologie are răspunsurile gata făcute, în vreme ce întrebările sunt pur retorice. Răspunsurile sunt derivate ele însele din niște valori și credințe de nezdruncinat. Iar cei care nu aderă la acest set de răspunsuri sunt considerați dușmani ai ideologiei apărate. Prin urmare, ideologia nu este polemică, ea este conflictuală și, la limită, războinică. Ambiția ei ultimă este să-l reducă pe celălalt la neant, să-și impună adevărul și să instaureze o unanimitate socială în jurul propriilor valori.
Ideologia este modul în care cele mai prețioase idei și întrebări ale umanității au fost simplificate și aplatizate, astfel încât să devină niște răspunsuri gata făcute, gata digerate, numai bune de pus pe limba oricui nu știe sau nu are nevoie să gândească prea mult. În momentul în care un asemenea interlocutor te-a tratat cu ceva care se termină în „-ism” sau „-ist”, trebuie să ne fie foarte clar că s-a terminat dezbaterea de idei și a început războiul ideologic.
Sugestia mea este deci să fim foarte atenți la asemenea alunecări: atunci când de pildă apărăm studiile de gen în universitate împotriva intruziunii politice, o facem în numele unor principii și valori care definesc libertatea cercetării academice și autonomia instituției universitare. În același fel trebuie să apărăm universitatea împotriva oricăror interdicții care ar viza, să zicem, științele politice, studiile europene, teologia, chiar filosofia, pe care vreun regim politic stupid și efemer le-ar vrea suprimate.
În schimb, atunci când suntem de acord cu desființarea, prin intervenție politică, a unui câmp de studii în universitate, trebuie să fim conștienți că ne aflăm în plină ideologie. Că suntem, altfel spus, partizanii unei politici care are pretenția de a oferi toate valorile, toate răspunsurile și toate planurile de acțiune pentru a ne conduce spre lumea ei ideală.
Iar acesta e primul pas spre teroare.

(J: Preluare de pe Facebook)

09. - Jun 21, 2020 7:59:00 PM

*NEDREPTATE, ABUZ, DISPREȚ. MOTIVE ÎNTEMEIATE DE A PĂRĂSI ROMÂNIA*

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?

Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email ([email protected]) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com
Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!



NEDREPTATE, ABUZ, DISPREȚ. MOTIVE ÎNTEMEIATE DE A PĂRĂSI ROMÂNIA
Ciprian Mihali
În vreme ce noi dezbatem, la inițiativa unui senator mediocru, despre riscul ca un băiat îmbrăcat în fată să intre în toaleta fetelor, în jurul nostru se petrec tragedii pe care nici nu ni le putem imagina și despre care suntem incapabili să vorbim.Dacă milioane de români au plecat din țară în ultimii ani, trebuie să fim conștienți că ei nu au făcut-o doar pentru că nu le ajungeau banii. Oamenii au fost săraci și înainte, vreme de decenii sau secole, dar pentru asta nu și-au părăsit casele și pământurile. Au făcut-o pentru că au devenit inutili. Pentru că nimănui în România nu le mai păsa de ei.Da, România este o țară în care autorităților (de la președinte și prim-ministru până la primarul din sat), nu le pasă de o mare parte din populația țării. Atunci când din țară au plecat olimpici, medici, ingineri, IT-iști, dar și zidari și instalatori, asistente și îngrijitoare, prostituate și copii ai străzii, se cuvine să fim conștienți că ei nu au făcut-o pentru bani: sigur, veniturile sunt discursul cel mai la îndemână, dar nu de bani duceau în primul rând lipsă toți acești oameni: ci de respect, de atenție. România de astăzi este societatea în care un român din patru nu înseamnă nimic pentru ceilalți. În care ne putem debarasa fără ezitare de absolut oricine, fără regret și fără ezitare, fără să-i întrebăm pe cei care pleacă de ce o fac, fără să ne mai pese o singură clipă de dramele sau tragediile individuale și colective.Am întâlnit în aceste zile o femeie care a fugit din România împreună cu cei cinci copii, pentru că nenorocitul de stat român nu a putut pedepsi tatăl care viola una dintre fetițe. Iar mama și-a luat toți copiii și a plecat în Belgia, dacă nu să-și găsească dreptatea, măcar să scape de efectele devastatoare ale nedreptății. Am întâlnit femei cu copii care au fost alungate de acasă pentru că și-au urmat iubirea vieții, care i-a trădat pe toți și a devenit un infractor. Am întâlnit tineri care s-au stabilit în Belgia, dar frații sunt în Italia, tatăl în Anglia, iar mama rămasă în Moldova.Ce îi unește pe toți acești oameni? Nedreptate, abuzul, disprețul unui stat care a devenit indiferent și monstruos cu toți cetățenii lui. Un stat care își urăște visceral cetățenii și se bucură când scapă de cei care îi reclamă dreptate. Este un stat profund nedrept, pentru că toate concursurile și examenele și angajările sunt nedrepte, pentru că totul se aranjează, totul se trafichează, totul e pe pile și influență. Pentru că nici măcar justiția nu mai face dreptate, pentru că atunci când încearcă să ajute oameni, tribunalul ajută călăii, nu victimele.Și atunci oamenii, lipsiți de apărare, lipsiți de orice posibilitate de a vorbi, de a se revolta, de a găsi dreptate, nu au de ales și pleacă: în Belgia, în Anglia, în Spania sau în Italia, nu o duc neapărat mai bine, dimpotrivă, suferă uneori ca niște câini în chirii insalubre și cu salarii nesigure: dar măcar nu sunt batjocoriți.Iar soluția nu este de a-i mitui ca să se întoarcă în țară. Nu le trebuie miile de euro promise de niște îmbuibați. Ei vor doar să fie respectați și să știe că trăiesc într-o societate dreaptă.Până ce România nu va deveni o societate dreaptă, oamenii vor continua să plece, să fugă din calea nedreptăților cotidiene, indiferent câte măriri de salariu li se vor promite.
(J: Preluare de pe Facebook)(J: Atribuirea titlului ne aparține)

10. - Jun 18, 2020 8:35:00 PM

* DILEALA PLANETARĂ *

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?

Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email ([email protected]) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com
Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!



DILEALA PLANETARĂȘerban Florescu
Când vezi imaginile din SUA, toată mascarada grotescă de la înmormântarea "celui mai iubit fiu al Americii", stai şi te întrebi dacă n-ar fi necesar un control psiho-pupu pentru întreaga omenire. Că s-a ajuns la un moment critic, de cotitură, în care ori, ori. Ori trăim ca niște oameni, ori ne sinucidem ca specie şi scăpăm dracului de-o grijă.
Ce s-a întâmplat la înmormântarea nefericitului ăluia, zici că nu-i adevărat, că e o glumă proastă făcută de un tălâmb fără simțul măsurii şi al proporțiilor. Mii de oameni jelind (cu aceeași falsă durere ca a bocitoarelor de profesie), sicriu suflat cu aur şi - ceea ce-mi pare scandalos şi odios - mii de cretini # , cerându-şi iertare că sunt albi şi pupând picioarele unor cetățeni de culoare.
Ipocrizia a atins cote de neimaginat. Primarul din Mineapolis, agățat şi el de cosciug ca un foarte apropiat al familiei, prăbușit de durerea pierderii unui ins, despre a cărui existență habar nu avea cu câteva zile în urmă, a întregit o ceremonie de un maxim prost gust.
Dar ăsta a fost doar aşa, de încălzire. Au ieșit băi frate la rampă toți negrii bogați de pe cuprinsul întregii Americi, milionari și miliardari, care şi-au expus fiecare amintiri despre cum au fost ei persecutați rasial. Etalându-şi ceasuri cât o limuzină şi bijuterii cât un apartament, au prezentat niște povestioare grețos- lacrimogene, desprinse parcă din telenovelele mexicane. Sau poate, tocmai de-acolo au fost inspirate.
Au urmat, așa cum ne-am obișnuit în asemenea situații, vedetele de la Hollywood. Nu puteau să lipsească tocmai din această poză, cum de altfel nu lipsesc din nici o poză a neomarxiştilor soroşişti. Indiferent de temă, indiferent de situație, musai să-i auzi cum își dau cu părerea, deși sunt ferm convins că mulți dintre ei n-au terminat nici măcar liceul. Ca o paranteză, vă spun că mi-e o silă maximă de Robert de Niro, poate şi pentru că mi-a plăcut mult ca actor.
Hai acu' să vă dau una tare! Pe modelul experimentat si la noi, țineți minte ( ✌️ ) “victimile” (săracii de ei!) tratați ca niște eroi căzuți la datorie, cu pensii de urmaş, tratament în străinătate şi alte compensații, la fel se procedează şi-n cazul Floyd, doar că fiind în SUA, şi dimensiunile sunt pe măsură. Astfel Universitatea Massachusetts a înființat o bursă George Floyd. Sunt convins că nu se vor opri doar la asta, iar dacă anul ăsta nu va fi propus la premiul Nobel, nu știu ce să zic!
Văduva, în fapt divorțată de individ de vreo 6 ani, a primit printr-o chetă publică "dăcât" 20 de milioane de dolari, în încercarea firească şi umană de a compensa cât de cât greaua pierdere (era să zic moștenire😀). Mai poți spune ceva? Pare că prin zonă nu mai este nimeni sănătos la cap!
Despre democrați - săracii de ei cât de disperați pot fi (?!!!) - l-am văzut pe candidatul lor (Doamne ferește de așa ceva!) Joe Biden prăbușit şi cerându-şi iertare cu lacrimi în ochi că nu l-a făcut mă-sa şi pe el negru. Pe nenea ăsta, corupt şi cam cretin în aprecierea mea, cred că Trump îl bate chiar dacă nu se prezintă în alegeri.
Demența a continuat pe străzile din marile orașe. Pretextând antirasismul, violențele au căpătat proporții de neimaginat, cu magazine jefuite, persoane agresate, polițiști uciși, fete violate, mașini și clădiri incendiate. "America în flăcări" ar fi titlul filmului, dacă s-ar filma acum pe străzile marilor orașe din SUA.
Dar nu se opresc aici. Acum văd că se umblă la cultură, filme, istorie, statui şi orice nu este Soroş. Cristofor Columb din Richmond a rămas fără cap, HBO a interzis filmul "Pe aripile vântului", iar niște Universități l-au scos pe Mark Twain din programă pe motiv că l-a tratat într-un mod nedemn pe Huckleberry Finn. Hai acum, mai poate să spună careva că asta nu-i o formă de demență colectivă? După Pandemia de Covid, Pandemia de demență! Şi e doar începutul!

(Preluare de pe Facebook)

11. - May 22, 2020 9:02:00 PM

* CEEA CE ÎNCĂ NE ÎNGRIJOREAZĂ ȘI AZI *

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?

Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email ([email protected]) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com
Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!



CEEA CE ÎNCĂ NE ÎNGRIJOREAZĂ ȘI AZI

Tinu Baldea

Observ cu îngrijorare, ca mulți alții, că s-a întețit numărul ticăloșilor, imbecililor sau tâmpiților care sunt recrutați (de cine oare?) ca să dezinformeze, să facă scandal, să manipuleze, să boicoteze sau să îndemne la nesupunere civică. În afară de cei binecunoscuți din televiziuni, presă, mediul politic, BOR, diverse ONG-uri, coaliții, etc., apar și figuri noi, mai puțin cunoscute sau cu totul necunoscute până acum, care în mod ostentativ protestează, provoacă - vezi cazul celor care în mod vădit sunt puși să facă scandal la intrarea în instituții sau magazine pe tema "termometrizării" sau respectării regulilor sanitare.
Pentru cei care aveau în '89 o vârstă la care înțelegeau cum funcționa sistemul comunist (cum sunt și eu, de exemplu), situația seamănă izbitor cu cea a informatorilor recrutați de securitatea sau miliția comunistă în acele vremuri. S-a dovedit că existau atunci câteva sute de mii de români care în schimbul unor avantaje, ca de exemplu: repartizarea unei butelii de aragaz, o locuință mai bună din fondul locativ de stat, eliberarea unui pașaport, instalarea unui post telefonic peste rând, prioritate la unele magazine alimentare, etc.- erau dispuși să colaboreze cu securitatea și miliția intocmind sub un nume conspirativ rapoarte despre cei care erau dintr-un motiv sau altul sub lupa securității pentru trecutul lor politic, pentru că aveau rude afară, pentru că ascultau Europa Liberă sau comentau despre regimul comunist.
Prin 2006 am solicitat și eu de la CNSAS dosarul de securitate al tatălui meu care facuse 10 ani de gulag sovietic după front, din 44 până în 54. A durat vreo doi ani dar in final am primit copia dosarului. Am rămas mut de uimire citind rapoarte semnate "Dorobanțu", " Ciocoiu" sau "Tătaru" despre membrii familiei noastre- ce vizite primeam, cu cine ne întîlneam, ce spusesem la cutare întâlnire de familie, etc.- deși nu eram disidenți, eram niște oameni normali care își vedeau de treaba lor. Într-un raport al informatorului din 1982, acesta spunea despre mine că " este de profesie inginer, lucrează la Combinatul Năvodari, locuiește cu părinții, este logodit cu o tânără despre care nu deținem în prezent informații 🤣 și primește corespondență din străinătate.
Ultima notă informativă despre tatăl meu spune " întrucât informatorul "Pârcălab" ne-a raportat că sus-numitul ( adică tatăl meu) a decedat la data de 4.11.1986 propun scoaterea lui din evidențele noastre și clasarea dosarului. Semnat maior Cristea Romeo".
De ce povestesc lucrurile astea: fiindcă este evident că practicile de recrutare ale foștilor informatori au revenit, doar că acum misiunea lor e alta; manipulare, dezinformare, provocare, fake news, scandal și specularea naivității oamenilor. Mai rămâne să descoperim cine îi recrutează și cum îi recompensează!
(J: Preluare de pe Facebook)(J: Atribuirea titlului ne aparține)
12. - May 7, 2020 8:52:00 AM

* ȘI EU CU CINE VOTEZ? *

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?

Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email ([email protected]) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com
Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!



ȘI EU CU CINE VOTEZ?
Elena CalistruIote ce haos de țară pe care au prins-o vremurile cu pantalonii și arhitectura constituțională în vine!Bune sau rele, deciziile CCR de azi vin după ce ditamai CEDO a spus că CCR e practic varză. Iar într-o lume în care ești înjurat dacă ai nuanțe, degeaba încerci să separi emițătorul (personaj colectiv) de mesaj (care mai e și constituțional).Cum am ajuns aici? Prin ani în care au dansat pe masă șoarecii din diverse instituții, uneori s-au înțeles, alteori și-au dat la gioale, au forțat Constituția care pe unde i-a plăcut, au fost sancționați când și cum s-a nimerit. Iar noi i-am lăsat prea mult de capul lor, crezând că totuși nu ne va atinge, că putem supraviețui în lumea noastră nepângărită de ei. Nu e un reproș, departe de mine să găsesc vinovați în chiar cei care probabil, de cele mai multe ori, au ignorat politicul pentru că în țara asta trebuie întâi să îți asiguri supraviețuirea și nevoile de bază. Sau să pleci pentru a le găsi altundeva.În fine. Într-o țară normală, ar fi trebuit ca Președintele, Guvernul, Parlamentul să stea la aceeași masă având în vedere că, hei, suntem totuși în pandemie. Într-o țară normală, nu ai fi avut nevoie de amenzi ca să „educi” publicul că e bine să respecte regulile. Într-o țară normală, judecătorii CCR care tocmai erau făcuți cu ou și oțet la CEDO făceau un pas în spate și îi lăsau pe alții să decidă chiar și lucruri nepopulare. Într-o țară normală, un Guvern nu avea de ce să suspende prevederile legate de transparența decizională sau de dialogul social, nici să îngreuneze accesul la informație, pentru că ar fi înțeles că tocmai în situația de acum au nevoie de cel mai mult dialog și de cea mai mare transparență pentru ca oamenii să aibă încredere. Într-o țară normală, mai erau și alianțe, nu doar dușmănii.Ni se va termina starea de urgență și clasa politică va fi ratat poate cel mai bun prilej (de la Pactul de la Snagov încoace) să arate că poate fi matură când este cazul, adică să se pună la masă și să găsească un consens.Pentru noi sper că perioada asta va fi prilej de învățare și de reflecție la subiecte de genul „de ce nu avem spitale echipate?”, „de ce totuși uneori ne gândim și noi că sunt bune amenzile, oare așa de neascultători suntem sau așa ne vedem?”, „care or fi oamenii cu carte pe care ar trebui să îi îndemnăm să se pună naibii pe stârnit niște discuții despre o posibilă arhitectură constituțională mai bine?”.Dar, mai ales, e timpul pentru două întrebări super-grele în perioada asta:• Cum facem să ne vindecăm bolile politice vechi în vreme ce mai răspundem și la celelalte provocări grele pe care și le pune toată planeta (cum va arăta economia, ce ne facem cu mediul, dar cu tehnologia)?
•  Și eu cu cine votez?(J: Preluare de pe Facebook)(J: Atribuirea titlului ne aparține)

13. - May 3, 2020 8:09:00 PM

* LUCIDITATE ȘI TOLERANȚĂ *

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?

Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email ([email protected]) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com
Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!



LUCIDITATE ȘI TOLERANȚĂ!
Ciprian Mihali

Încerc, prin tot ceea ce scriu, să îndemn la luciditate, la toleranță, la curiozitatea descoperirii lumii și a celorlalți. Din experiența adunată prin toate lumile prin care am trecut, lumea satului românesc, lumea orașului transilvan multilingvistic, lumea academică, lumea diplomatică, lumea africană, lumea vest-europeană, lumea internațională francofonă, am învățat lecția umilității și a relativității tuturor certitudinilor noastre. Fiecare cultură cu care m-am întâlnit are valorile ei, credințele ei, generozitatea ei și, în măsura în care nu dă dovadă de tendințe extremiste, fundamentaliste, ea merită cunoscută și respectată. Nu cred că există ierarhii absolute ale culturilor, după cum nu cred că există culturi incompatibile. De asemenea, nu există culturi „pure”, toate culturile sunt „impure”, „amestecate”, îmbogățite de culturile vecine. Culturile cresc și descresc, pot fi mai curajoase sau mai reticente, dar fiecare cultură ajunge să își fie suficientă sieși și să ofere membrilor ei toate răspunsurile la întrebările fundamentale ale vieții. Dincolo de aceste întrebări însă începe marele și fascinantul dialog între culturi.De pe o asemenea poziție am fost dintotdeauna un partizan al interculturalității româno-maghiare. Am crescut într-o regiune în care accentul, sintaxa, vocabularul, portul popular, muzica populară, bucătăria etc. erau toate impregnate de cultura maghiară, dar erau în așa fel impregnate cum sunt două pete de ulei care se întind una înspre alta, fără a ști (și fără a fi nevoie să știi) unde începe una și unde începe cealaltă.Am în continuare convingerea că între cultura română și cultura maghiară sunt prea puține punți. Că multe locuri de întâlnire posibile între cele două au fost confiscate și manipulate politic și ideologic, ceea ce a făcut să sporească ignoranța reciprocă și, odată cu ea, suspiciunea reciprocă. Cele două culturi ar fi putut, și pot în continuare, să facă obiectul unor politici publice de apropiere, prin schimburi economice, prin schimburi educaționale, prin proiecte comune, prin programe mediatice comune. Nu trebuie să fie o fatalitate faptul că de decenii încoace două societăți au parte de lideri politici slabi și corupți, care au nevoie de naționalism și șovinism ca de o plasă de siguranță pentru politicile lor falimentare.După scurta mea intervenție de ieri, am avut parte de o seamă de comentarii, dintre care am selectat o parte în imaginea alăturată. Se presupune că sunt comentarii ale unor cititori, dacă nu moderați, atunci cu siguranță nu extremiști. O asemenea selecție este o foarte bună bază de pornire pentru lansarea unor politici educaționale și culturale prin care să se „deșurubeze” ignoranța și prejudecățile, fricile și vitejiile, violențele discursive și conspirațiile care sufocă azi posibilitatea unei interculturalități din care să se îmbogățească toată lumea. (J:Preluare de pe Facebook)(J:Atribuirea titlului ne aparține)




14. - May 3, 2020 7:31:00 AM

*  NECESITATEA RESPECTĂRII FORMELOR LEGALE DE MUNCĂ *

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?

Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email ([email protected]) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com
Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!



NECESITATEA RESPECTĂRII FORMELOR LEGALE DE MUNCĂ

Violeta Alexandru

De zile bune sunt atentă, cer informații despre românii care au plecat sau urmează să plece la muncă în Germania, prima țară europeană care a relaxat condițiile de intrare în țară, la muncă, pentru muncitorii agricoli sezonieri. Nu m-am grăbit să comunic, am cerut și verificat informații din sursă directă/oficială.
Am înțeles că decizia a peste 2000 de români a fost să plece să lucreze în diferite landuri din Germania, fiindu-le permis acest lucru. Cum au plecat, cel puțin cei care au plecat până acum, anume fiind contactați direct, ei, rudele acestora sau prin diferite persoane de contact, de către angajatorii din Germania, fără să solicite sprijin de la Agențiile (private) de Plasare a Forței de Muncă, reprezintă tot decizia acestor oameni. Fiecare știe ce este mai bine pentru sine. Eu spun doar că bine este să plece cu forme legale, să aibă grijă ce contracte semnează, să se informeze înainte să plece. Nu pot să nu o spun și aici: indiferent unde lucrează (sunt oameni care lucrează în prezent, peste tot în România, merg la lucru în fiecare zi), toți cei care muncesc trebuie să își ia toate măsurile de prevenție și de protecție în această perioadă.
Fără să fac un caz din recentele demersuri ale mele și ale echipei mele, promovez, în paralel cu importanța muncii cu forme legale, și obligațiile pe care - dacă oamenii au apelat la acestea - Agențiile de Plasare de Forță de Muncă le au pentru asigurarea legalității la plecare. Anume trebuie să se asigure că, în contractele românilor pe care îi asistă, sunt toate clauzele (și chiar sunt clauze importante cerute chiar cadrul legal!) prevăzute de legea românească referitoare la munca sezonieră în străinătate. Orice abuz sesizat înainte de plecare trebuie imediat comunicat Inspectoratelor Teritoriale de Muncă, entități cărora le-am subliniat, într-o recentă videoconferință la nivelul țării, că trebuie să acorde atenție pentru verificarea respectării legii în acest domeniu, în general și în această perioadă, în special. Pe hârtie, legislația este cuprinzătoare, la acest capitol. Țin să se respecte!
Controlul privind respectarea legislației românești la semnarea contractului (care se semnează doar după ce el este tradus în limba română pentru a fi cunoscut de angajat) revine ITM din România; controlul la față locului, în Germania, de exemplu, revine instituției de control din landul unde se află angajatorul/locul de muncă. Pentru că mi se pare, mai mult ca oricând, importantă o coordonare între cele două țări (cum de altfel mi se pare, în general, cu țările în care avem comunități importante de români la muncă), am intrat în dialog cu Ministerul Muncii din Germania. Este primul Minister cu care încep seria discuțiilor.
Trebuie plecat cu forme legale de muncă în străinătate. Și în România, la fel, trebuie să se lucreze cu forme legale. Pentru a diminua șansele unor situații surpriză la fața locului, la locul de muncă (este valabil mai ales pentru cei care pleacă pentru prima dată; aflu că sunt români care pleacă de mai mulți ani la același angajator și, deci, comunică direct), se poate apela, așadar, la entități care s-au înregistrat oficial și au asumat că acordă asistență pentru plecarea românilor, la muncă, în străinătate. Nu are nimeni obligația să plătească acest serviciu, decizia aparține fiecăruia.
Orice eventual abuz al angajatorilor (germani, români, etc., practic, indiferent unde muncesc românii) trebuie stopat dar nu se pot stopa aceste abuzuri decât în măsura în care angajații români, pe lângă faptul că este bine să plece cu forme legale, fac plângeri. Și le asumă, nu le trimit anonime. Am cerut atașaților de muncă să solicite instituțiilor de control din aceste țări să fie afișat, la vedere, un Formular de sesizări în limba română.Dacă, totuși, cineva decide că se descurcă pe cont propriu și se lovește de situații care indică abuzuri, ambasada, consultatul României este la un telefon distanță pentru asistență. Atașații de Muncă știu de la mine că trebuie să fie în teren, alături de comunitățile de români.Chiar dacă mulți români decid să plece la muncă în străinătate (au dreptul să aleagă locul de muncă!) și consideră că se descurcă singuri sau prin rețele informale, acest lucru nu înseamnă că nu suntem aici (în București și în Germania, prin ambasada noastră) dacă au nevoie.
Sunt pentru încurajarea muncii (în condiții de siguranță, în condiții legale) și cred în libertatea oricui de a alege unde dorește, unde consideră că îi este cel mai bine să muncească. Îmi doresc ca măsurile la care Guvernul L. Orban se gândește în această perioadă să ofere alternative interesante de muncă pentru românii care astăzi lucrează în străinătate. Respectăm, însă, orice decizie vor lua aceștia în legătură cu locul în care aleg să muncească și, în general, îi respectăm pentru toată munca lor. Sunt oameni care muncesc.
(J: Preluare de pe Facebook)(J: Atribuirea titlului ne aparține)

15. - May 2, 2020 8:08:00 PM

* PROFUND DEZAMĂGIT *

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?
Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email ([email protected]) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com
Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!



PROFUND DEZAMĂGIT
Ciprian Mihali
Sunt profund dezamăgit de reacțiile agresive și sărăcăcioase ale celor care nu pot să discute despre relația cu minoritatea maghiară din România decât în termenii naționalismului etnic și lingvistic sau ai etichetelor ideologice născute din grave carențe educaționale și culturale.
Cu atât mai mult cu cât asemenea reacții vin de la oameni care nu au avut niciodată curiozitatea să afle ceva despre cultura maghiară din România sau din Ungaria, despre literatură, despre cinematografie, despre arta contemporană, despre cultura tradițională și diversă a maghiarilor din diferitele zone ale țării.
Am avut șansa extraordinară să am colegi maghiari toată viața, în liceu, în armată, în facultate, la editura Idea, în diplomație, iar vecinătatea lor a fost mereu o sursă de bogăție spirituală și lingvistică.
Nu am fost capabili, în treizeci de ani să construim niște minime punți sociale și culturale între culturile și limbile din România. Nu am văzut nicăieri o inițiativă publică, oficială (nu prin ong-uri sau mișcări civice și artistice) de a propune cursuri de limba maghiară, de a face cursuri opționale în școli pentru a cunoaște istoria acestui popor alături de care trăim de o mie de ani. Ignoranța noastră în materie de maghiaritate rămâne totală. Cine ar avea de pierdut dacă mai mulți dintre noi ar ști ungurește, nu doar o limbă străină în plus, ci și o limbă a unora dintre compatrioții noștri?
Argumentul că maghiarii au obligația de a învăța limba română pentru că trăiesc în România mi se pare coborât direct dintr-o gândire primitivă de dominație și de asimilare. Aceeași punte care duce dinspre români spre unguri duce și invers, dinspre unguri spre români. Nu ai cum să îi ceri celuilalt să învețe limba ta dacă tu stai cu spatele la el. Și nici nu e suficient să dai mereu vina pe Budapesta sau pe București.
Oameni buni, au trecut 30 de ani de la momentul în care ignoranța și mistificarea au făcut morți pe motive etnice. Cum se poate să recurgem la aceleași tactici ale ignoranței pentru a repeta banalitățile plictisitoare despre unguri și Ardeal?
Nu voi înceta să repet extraordinara expresie a lui Bogdan Ghiu: „în urmă nu e decât ceea ce ne-a adus aici”. E cazul să începem să ne construim un viitor împreună, dincolo de înțepenitele obsesii ale amenințării celuilalt.
(J: Preluare de pe Facebook)(J: Atribuirea titlului ne aparține)

16. - Apr 30, 2020 6:27:00 AM

* ACVARIUL *

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?
Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email ([email protected]) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com
Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!



ACVARIUL
Ciprian Mihali
O luăm neîncetat de la capăt. În fiecare an, o luăm de la capăt cu școala, cu biserica și sfinții, cu spitalele, cu autostrăzile, cu ungurii, cu homosexualii, cu arabii, cu evreii, cu plagiatele.
Cu mici excepții, agenda publică rotește fără încetare aceleași subiecte. Prima pagină a zilei de azi este asemănătoare cu cea de acum zece sau douăzeci de ani. Dezbaterile se poartă în aceiași termeni: educația e la pământ, biserica e retrogradă, în spitale e dezastru, autostrăzi nu avem, ungurii ne fură Ardealul, homosexualii ne fură copiii, arabii ne strică puritatea credinței, evreii complotează mondial, plagiatele sunt o calamitate șamd.
Rotirea acelorași teme și, mai ales, sporovăiala din jurul lor în aceiași termeni ca odinioară dovedesc că suntem o societate care refuză să învețe. Peștele portocaliu se simte frustrat în acvariul lui, tot lovindu-se de pereții propriilor uitări și certitudini, dar nu ar părăsi confortul lui pentru a înfrunta lumea. O vorba de o societate care refuză mecanic să învețe, pentru că și-a pierdut facultatea învățării, capacitatea de a extrage învățăminte din experiențele prin care trece.
Pe de altă parte, guvernanții de treizeci de ani încoace sunt absolut incapabili să mute cu un metru mai în față dezbaterea despre viitorul nostru, să împrospăteze vocabularul în care ne descriem și să dea sens speranței într-o lume mai bună. Revenirea obositoare a acelorași scenarii îi privează pe oameni de simț critic, le slăbește rezistența la manipulare, le îngustează orizontul și limbajul. Ei sunt prăzi facile ale celei mai mărunte dintre mistificări și își pierd elasticitatea gândirii, toleranța față de idei noi, capacitatea de a relativiza, de a compara și de a analiza.
E de o mare tristețe generală să vezi cum s-a înfricoșat lumea la nefericita frază a președintelui și cum s-a revoltat pulsional la imaginile stradale propuse de niște artiști în cinstea singurilor adevărați eroi ai acestor zile, medicii.
Puținele voci limpezi, calme și vizionare – căci ele există – sunt înecate de zgomotul general. Nu e adevărat că în România nu sunt oameni capabili să proiecteze viitorul țării și să guverneze țara. Doar că schimbarea nu e plăcută pentru urechi și nici confortabilă pentru cei comozi. Antenele minților și afectelor noastre sunt orientate astfel încât ele să capteze ceea ce ne confirmă certitudinile și fricile, lăsând pe dinafară orice semnal pozitiv despre un viitor mai bun pentru noi toți.
(J: Preluare de pe Facebook)

17. - Apr 23, 2020 11:27:00 AM

* BOMBĂ! DESPRE CORONAVIRUS *

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?
Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email ([email protected]) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com
Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!



J: Cu speranța că nu face parte din FAKE NEWS:
BOMBĂ!LA LOC COMANDA!DESPRE CORONAVIRUSViorel PatranaBoala a fost atacată gresit la nivel mondial. Datorită autopsiilor efectuate de medicii italieni s-a demonstrat că nu este vorba de pneumonie... ci este: coagulare intravasculară diseminată (tromboză). Deci, modalitatea de combatere a acestuia este cu antibiotice, antiinflamatoare și anticoagulante. Protocoalele sunt schimbate aici de la prânz.Conform informațiilor valoroase de la patologii italieni, ventilatoarele nu au fost niciodată necesare și nici nu a fost necesară unitatea de terapie intensivă.Dacă acest lucru este valabil pentru toate cazurile, suntem pe cale să rezolvăm mai devreme decât ne-am anticipat.Important și de noutate DESPRE CORANOVIRUS:La nivel mondial, COVID-19 a fost atacat gresit din cauza unei grave erori de diagnostic. Circula un videoclip al unei familii mexicane din Statele Unite, care a afirmat că s-au vindecat cu un remediu la domiciliu: trei aspirine de 500 mg. dizolvate în sucul de lămâie fiert cu miere, este luat fierbinte și a doua zi, ca și cum nu li s-ar fi întâmplat nimic! Ei bine, informațiile științifice care urmează dovedesc că remediul este corect!Aceste informații au fost publicate de un cercetător medical din Italia:Ei bine, grație celor 50 de autopsii efectuate la pacienții care au murit din cauza COVID-19, au descoperit că NU ESTE PNEUMONIA, strict vorbind, deoarece virusul nu ucide doar pneumocitele de acest tip, ci folosește o furtună inflamatorie pentru a crea o tromboză vasculară endotelială, cu tromboza difuză corespunzătoare, plămânul este cel mai afectat, deoarece este cel mai inflamat, dar, de asemenea, produce un atac de cord sau accident vascular cerebral și multe alte boli trombotice, de fapt, protocoalele au lăsat inutile terapiile antivirale și s-au concentrat pe inflamator și anti-coagulare.Aceste terapii trebuie făcute imediat, chiar și acasă, în care tratamentul răspunde foarte bine pacienților. Cu cât se fac mai târziu, cu atât sunt mai puțin eficiente. În resuscitare, sunt aproape inutile. Dacă chinezii ar fi raportat-o, ar fi investit în terapie la domiciliu, nu în terapie intensivă! COAGUALAREA INTRAVASCULARĂ DISEMINATĂ (TROMBOZĂ). Deci, modalitatea de combatere a acestuia este cu antibiotice, antiinflamatoare și anticoagulante.Un patolog anatomic italian raportează că spitalul din Bergamo a realizat un total de 50 de autopsii și o scos din Milano 20, adică (sic) cazuistica italiană este cea mai mare din lume, chinezii au făcut doar 3, ceea ce pare să confirme pe deplin informațiile. Anterior, în câteva cuvinte, succesul este determinat de o coagulare intravasculară diseminată activată de virus, astfel încât pneumonia interstițială nu ar avea nicio legătură cu aceasta, ar fi fost doar o mare eroare de diagnostic.Duplicăm numărul de locuri în reanimare, în UCI, cu costuri exorbitante, inutil. În retrospectivă, trebuie să fie regândite aceste radiografii toracice care au fost comentate în urmă cu o lună, drept pneumonie interstițială, în realitate ar putea fi în concordanță totală cu o coagulare interstițială DICA diseminată.Oamenii merg la UCI pentru trombus, embulism venos generalizat, în general lupus, dacă acesta a fost cazul, intubațiile și resuscitările sunt inutile, dacă tromboembolismul nu este rezolvat mai întâi. Dacă ventilați un plămân în care sângele nu merge, este inutil, de fapt, nouă (9) din zece (10) mor. Deoarece problema este cardiovasculară, nu respiratorie.MICROTROMBOSIS VENOASA, NU PNEUMONIA DETERMINA MORTALITATEA.De ce se formează trombi? Deoarece inflamația conform textului școlar induce tromboză printr-un mecanism fiziopatologic complex, dar binecunoscut.Așadar, ceea ce a spus literatura științifică, în special din China, până la jumătatea lunii martie a fost că antiinflamatoarele nu trebuie utilizate. Acum, terapia care este folosită în Italia este cu antiinflamatoare și antibiotice ca la gripa, iar numărul de pacienți spitalizați a fost redus.Multe decese, chiar în anii `40, au avut in istoric febră timp de 10 până la 15 zile, care nu au fost tratate în mod adecvat. Aici inflamarea a distrus totul și a creat terenul pentru formarea trombilor, deoarece principala problemă nu este virusul, ci reacția imună care distruge celula în care intră virusul. De fapt, pacienții cu artrită reumatoidă nu au fost niciodată admiși în secțiile covidiene, pentru că sunt pe terapie cu cortizon, ceea ce este un antiinflamator excelent.Acesta este principalul motiv pentru care spitalizările din Italia scad și devine o boală tratabilă la domiciliu. Tratând-o bine acasă, nu este evitată doar spitalizarea, ci și riscul de tromboză. Nu a fost ușor de înțeles, deoarece semnele microembulismului s-au stins chiar și în ecocardiogramă.În acest weekend, comparația a fost făcută cu datele a 50 de pacienți între cei care respiră prost și cei care nu fac, iar situația pare foarte clară.Cu această constatare importantă, ar fi posibil să revină la viața normală și să deschidem afacerile închise de carantină, nu imediat, dar este timpul să publicăm aceste date, astfel încât autoritățile sanitare din fiecare țară să facă analiza respectivă a acestor informații și evitate noi decese inutile și vaccinul poate veni mai tarziu.ÎN PREZENT, IN ITALIA, PROTOCOALELE SE SCHIMBA.Conform informațiilor valoroase de la patologii italieni, ventilatoarele și unitățile de terapie intensivă nu sunt necesare. Deci trebuie să ne regândim investițiile pentru a aborda în mod adecvat această boală.P.S. Textul îl am de pe grupul de whatsapp al medicilor de ambulatoriu din România.(J: Preluare de pe Facebook)
(J: https://www.facebook.com/tribunalibertatii/posts/216461929778576)
18. - Apr 14, 2020 8:07:00 PM

* STAREA DE EXCEPȚII ȘI AGONIA STATULUI LAIC *

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?
Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email ([email protected]) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com
Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!



STAREA DE EXCEPȚII ȘI AGONIA STATULUI LAIC
Ciprian Mihali
România nu e în stare de urgență, ci într-o continuitate obositoare de excepții. La orice lege, la orice regulă există un număr infinit de excepții. Dacă ne imaginăm legea ca pe un bun comun și fiecare excepție ca pe o mușcătură din el, la final nu mai rămâne nimic al tuturor. Iar încrederea în autorități este direct proporțională cu firmiturile rămase din legea pe care au ciopârțit-o.Ministrul Vela, om slab și lipsit de calități, a mai săpat azi puțin la temelia bunului comun care este legea și încrederea în ea. Cedând unor presiuni care îl depășesc, tocmai a provocat un haos ale cărui consecințe sunt greu de imaginat.Haos legal 1: nicio lege juridică sau biologică nu bate legea BOR, atunci când ortodocșii au drepturi superioare altor culte.Haos legal 2: de ce au fost amendați sute de mii de oameni care și-au plimbat cățelul sau au mers la munci agricole, dacă acum e voie pentru mai mulți și mai multe ore?Haos social: cum se poate explica întregii societăți efortul pe care trebuie să îl facă vreme de săptămâni în șir dacă vreme de trei zile totul poate fi zădărnicit prin ordonanță militară?Haos sanitar: cât de fiabile vor fi cifrele oferite de MAI după infectarea în masă autorizată de MAI și BOR?Haos discursiv și instituțional: de ce se adresează ministrul de interne cetățenilor români cu "dragi credincioși"? Care este postura lui și funcția lui in societate?Haos simbolic: ordonanța lui Vela bate până și canoanele milenare ale creștinismului, mutând Învierea între orele 7 și 17 înainte de noaptea Învierii și oferind poliției misiunea sacră a împărțirii luminii înainte de termen.Dar cred că pierdem timpul cu analize savante. Prostia celor puternici e primul factor de zădărnicire a bolii. Să sperăm că virusul este mai inteligent și va avea milă de poporul român încăput pe mâna unor guvernanți inculți, confuzi și incapabili.
 (J: Preluare de pe Facebook)

19. - Apr 6, 2020 7:16:00 PM

* SOLIDARITATEA NOASTRĂ, INDIFERENȚA LOR *

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?
Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email ([email protected]) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com
Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!


SOLIDARITATEA NOASTRĂ, INDIFERENȚA LOR
Ciprian Mihali
Urmăresc cu sinceră și reînnoită admirație sutele de inițiative ale societății civile și ale oamenilor simpli din această perioadă: oamenii care se sacrifică, oameni care își dau timpul, energia, banii, pentru a ajuta un spital, pentru a proteja un oraș, pentru a salva vieți. Oamenii donează, o fac de bunăvoie sau supuși presiunii comunităților din care fac parte ori presiunii mediatice, dar o fac, se adună leu cu leu pentru a încerca stăvilirea efectelor devastatoare ale pandemiei.Oamenii de rând învață să fie solidari și să participe la efortul colectiv, iar asta e cu adevărat extraordinar. Solidaritatea funcționează bine de jos în sus, cel mult pe orizontală și informal, însă ea nu funcționează niciodată de sus în jos. Altfel spus, ea induce ideea unei responsabilități a oamenilor de rând față de stat, ca și cum s-ar spune: „eu, statul (cu spitalele și medicii, cu școlile și profesorii, cu șoselele și administrația) te ajut pe tine, cetățean, dar nu o pot face dacă nu mă ajuți și tu pe mine”.Dar asta este o minciună, iar minciuna aceasta este cultivată politic și mediatic până la insuportabil.Desigur că a fi solidar e un lucru nobil și azi fiecare gest poate salva vieți. Dar solidaritatea nu este, nu trebuie să fie răspunsul la vinovăția inventată de stat pentru a culpabiliza cetățenii și a-și ascunde propriul faliment. Cetățenii, deja supuși unei fiscalități importante, participă financiar la solidaritatea colectivă prin impozitele pe care le plătesc lună de lună unui stat obez și neputincios. Presiunea pusă pe ei este o formă de șantaj venind din partea celor puternici și a celor bogați, care au ratat toate șansele pentru a inventa forme oficiale, sistematice de solidaritate.Primăriile se angajează în cheltuieli obscene pentru lucruri lipsite de urgență și chiar de utilitate imediată. PMB angajează 18 milioane de euro pentru ceva cu totul străin pandemiei și prea puțin folositor oamenilor în lunile ce vin. Într-o imagine de mare tristețe prin inadecvarea ei, primarul unui municipiu foarte sărac își pune tricolorul pe umăr și îngenunchează ipocrit în fața Primăriei, flancat de doi jandarmi îngenuncheați și ei. Câțiva defazați puternici dau directive privind purtarea obligatorie a măștii după ce au devalizat bugetele locale și incapabili fiind să asigure un minimum de protecției bolnavilor. Iar publicul îndobitocit le mulțumește pentru „sacrificiul” pe care îl fac pentru comunitățile locale.Parlamentarii nu au făcut niciun gest oficial sau personal de solidaritate. Doar cu cei din închisori... Partidele lor continuă să încaseze lunar sume nerușinate de la bugetul statului. Guvernul nu pare să aibă în vedere reducerea cheltuielilor bugetare decât tăind salarii – nu atingându-se de giganticele pensii speciale, nu controlând achizițiile aberante ale instituțiilor, nu reducând schemele de personal umflate cu incompetenți și pile, nu protejându-i pe cei mai săraci dintre cetățenii țării.Pe de altă parte, solidaritatea nu este doar o chestiune de bani. A oferi 500 de euro medicilor ca să le închizi gura și să-i încurajezi, cică, în această perioadă grea, nu este un act de solidaritate, este un pansament peste o cangrenă.Solidaritatea trebuie să poată fi vizibilă și de sus în jos, nu doar împărțind bani unora sau altora, în funcție de cât sunt de vocali, de utili sau de puternici cei care îi primesc.Formidabilei solidarități de jos în sus statul trebuie să-i răspundă cu transparență, claritate și proporționalitate în decizii. Nu cu ura și cu violența de care dau dovadă, din nou, a câta oară, jandarmii; nu cu amenzile copleșitoare ale poliției care frâng familii mai grav decât o îmbolnăvire. Nu cu statisticile sutelor de mii de amenzi aplicate, recitate ca un triumf de către un secretar de stat incult și plagiator, dar atât de satisfăcut de performanțele poliției. Ci cu o prezență eficientă a forțelor de ordine în teritoriu, a căror misiune nu este represiunea, nici măcar dovedirea propriei puteri de zdrobire. Nu cu impunitatea acordată marilor hoți și marilor vinovați ai acestei perioade dezordonate, ci cu o justiție promptă și hotărâtă.Situația de urgență nu este o situație de război decât pentru mințile îmbătate de fantasma puterii absolute. Nu suntem în război și mai ales nu suntem în război unii cu ceilalți, ci suntem cu toții, oameni de rând și politicieni, trecători și polițiști, de aceeași parte într-un efort comun și convergent.Solidaritate înseamnă deja înțelegerea acestui lucru și abia pe urmă distribuirea de fonduri.Dar până la înțelegerea principiilor solidarității, ar fi tare folositor ca în această perioadă să vedem oamenii de stat angajați ei înșiși în eforturi și exemple de solidaritate, în gesturi de donație sau de implicare personală, nu doar în parade exhibiționiste și declarații patetice la televiziunile prietene, adică la toate televiziunile. Atunci și noi, ceilalți, am putea acorda propriilor noastre gesturi semnificația unei solidarități naționale, renunțând la imaginea pe care o avem acum, că hrănim, chiar și în aceste zile teribile, animalul nesătul care este aparatul de stat.Un aparat de stat pentru care cuvântul „împreună” nu încape în niciun formular.
(Preluare de pe Facebook)





20. - Apr 1, 2020 8:02:00 PM

* DESPRE INCAPACITATEA DE A JUDECA DREPT *

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?
Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email ([email protected]) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com
Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!



DESPRE INCAPACITATEA DE A JUDECA DREPTCiprian MihaliCu puțin timp înainte ca pandemia să se răspândească și în Europa, a existat o dezbatere în spațiul public despre cazurile fabuloase (da, acesta e cuvântul potrivit) de corupție în sistemul medical, dezbatere prilejuită de reținerea foarte scurtă a Sorinei Pintea și apoi, evident, de eliberarea ei en fanfare.Nu mai e un secret pentru nimeni că tot sistemul medical e prăbușit. Iar această prăbușire nu s-a produs într-o zi, nici într-o lună. Mecanismele prin care a fost corupt în întregime acest sistem au fost rafinate vreme de zeci de ani, până la a deveni veritabile economii paralele care funcționează perfect. O asistentă medicală îmi povestea că la orice angajare, mita se împarte cel puțin la patru persoane, de la șefii de partid, trecând prin conducătorii administrației locale, până la managerul de spital și directorul de resurse umane. Numai din șpaga la angajări un manager de spital poate câștiga zeci de mii de euro anual. La asta se adaugă veniturile din toate licitațiile trucate, toate contractele falsificate, toate comisioanele încasate.Asta face ca actul medical să fi devenit cu totul secundar, dacă nu irelevant, în sistemul de sănătate. Așa cum actul educațional a devenit secundar în sistemul școlar. Așa cum actul împărțirii dreptății a devenit secundar în sistemul judiciar. Așa cum actul servirii interesului public a devenit irelevant în sistemul politic.Dacă azi jumătate din opinia publică românească e de partea medicilor care dezertează și cealaltă jumătate îi condamnă, asta nu înseamnă că avem o pluralitate de poziții și argumente care se înfruntă public. Înseamnă doar că a dispărut orice bază morală și deontologică de pe care să putem evalua ceea ce se întâmplă în actul medical și că totul se petrece într-un haos total, în absența oricărui reper. Înseamnă că miza acestui act medical este cu totul alta și că el nu mai poate fi readus la sensul său inițial, la rosturile și finalitatea lui, salvarea vieții și îngrijirea celor bolnavi.Astăzi nici medicii și nici oamenii de rând nu mai știu care sunt valorile și principiile după care se orientează sistemul de sănătate.La fel cum nici profesorii, nici oamenii de rând nu mai știu care sunt valorile și principiile după care se orientează sistemul educațional. Dacă o criză similară ar izbucni mâine în școli, profesorii ar reacționa la fel ca medicii azi, dezbinați între devotament și lașitate.Putem lua orice fel de corp de funcționari sau orice corp profesional și vom constata că fiecare a fost golit de sens și de valori. Că spiritul de sacrificiu e excepția, conformismul, lașitatea și frica sunt regula.Asta s-a întâmplat și pentru că activitatea cotidiană a medicului, profesorului, magistratului, politicianului, funcționarului este virusată de alte interese și de alte „valori”. Dar și pentru că instanțele chemate să fixeze valorile și să elaboreze codurile de conduită au fost ele însele corupte. Colegiul Medicilor, Inspectoratele școlare, CSM, dar și orice alt fel de instanță de regularizare a deontologiei profesionale din România (CNA, CNCD, ANI etc.) au fost îngenuncheate primele și s-au dovedit ele însele a fi sursă de corupere de sus în jos.Putem face oricâte eforturi pentru a încerca să identificăm o singură instanță instituțională care să fie reper profesional, reper deontologic, reper moral, o singură referință pe care să ne repliem în situații de criză ca aceasta. Tot nu vom găsi o asemenea referință. Iar atunci când unii medici sunt gata să își dea viața și alții sunt gata să fugă pentru a scăpa cu viață înseamnă că valorile noastre cele mai elementare (a trăi, a trăi demn, a veni în ajutorul vieții care moare) sunt tulburate, transformând profesiile vocaționale în sursă de venit (licit sau ilicit) și în sursă de dominație ori de fals prestigiu public.La capătul acestei pandemii vor trebui desființate toate aceste structuri profesionale putrede și reconstruite pe baze noi și sănătoase. Altfel, orice altă criză va veni, vom fi la fel de neputincioși și debusolați.(Preluare de pe Facebook)

(https://www.facebook.com/tribunalibertatii/posts/201373464620756)



21. - Mar 24, 2020 3:01:00 PM

* TREBUIE SĂ FIM UNIȚI! *

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?
Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email ([email protected]) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com

Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!

TREBUIE SĂ FIM UNIȚI!
Ciprian Mihali
Ce puteți face însă e simplu: încercați în primul rând să citiți și să înțelegeți cât mai mult din ceea ce spun biologii, virusologii, epidemiologii. Nu cei invitați la televiziunile manipulatoare alături de astrologi și vedete media, al căror unic scop este de a face audiență cu orice preț, ci aceia care țin bloguri științifice, care dau interviuri în reviste serioase. Încercați să înțelegeți gravitatea și complexitatea acestui fenomen pandemic, dezbărându-vă de prejudecățile politice, rasiale, religioase. Renunțați la orice scenariu complotist ori conspiraționist, nu pentru că el nu ar fi posibil, ci pentru că dacă el există, e suficient de solid realizat de oameni deștepți și cu bani mulți încât el să nu ajungă pe mâinile unor amatori ca noi.Și în timp ce încercați să înțelegeți ce se întâmplă în cazul unei pandemii, ce este acela un coronavirus și cum distruge el, de exemplu, celulele pulmonare, să nu vă pierdeți nicidecum luciditatea critică. Gândiți cu mintea voastră și nu cu emoțiile induse de alții. Suspectați orice fel de miracol, orice fel de soluție salvatoare, orice fel de luare de poziție din partea unor oportuniști. Păstrați și distanța socială, dar și distanța critică față de făcătorii de minuni, față de marii sfătuitori, față de influenceri și vedete. Nu uitați că o criză este ocazia de aur pentru orice persoană fără scrupule de a fi și mai mult decât ce a fost înainte. Dacă a fost un manipulator de televiziune, acum nu va fi altceva; dacă a fost un guru, acum e momentul să se afirme ca super-guru. Dacă a fost un speculant sau un corupt, acum va specula și va corupe și mai aprig ca înainte.Dar, mai presus de toate, rămâneți vigilenți și critici cu puterea, însă nu înainte de a respecta legea. Azi, a fi cetățean responsabil este o șansă de viață dată celui de lângă noi. Azi e nevoie să fim uniți. Dar asta nu înseamnă că trebuie să iertăm puterii derivele, excesele, abuzurile sau stângăciile. Deoarece criticând-o constructiv o forțăm să fie mai eficientă, adică mai utilă nouă, tuturor. Iar iertându-i greșelile o facem mai egoistă și mai dăunătoare vieții noastre.
(Preluare de pe Facebook)(J: Atribuirea titlului ne aparține)

22. - Mar 20, 2020 10:13:00 AM

* FURIA *

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?
Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email ([email protected]) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com

Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!

FURIA
Ciprian Mihali
Se prea poate ca starea României de azi, după șapte de ani de guvernare pesedistă din ultimii opt, să nu fie foarte clară pentru toată lumea: în această perioadă țara nu doar că a fost jefuită fără milă, adică până la a se fura produsele bazice din spitale, până la a se fura și trafica tot ce se putea, după exemplul spitalelor bucureștene ori al celui administrat de Sorina Pintea, dar în același timp această mafie cu pretenții politice, care a putut avea în fruntea ei un Escobar de Teleorman și apoi o cucoană lipsită de orice fel de inteligență, morală și empatie, s-a îmbogățit și a îmbogățit o camarilă care este inutilă și incapabilă să ajute țara în situație de criză.Astăzi, cei care mai pot scoate România din situația teribilă a pandemiei sunt exact aceia care au suferit cel mai mult în toți acești ani: medici simpli și asistente, organizații civice și voluntari, polițiștii de teren, și nicidecum îmbuibații de la conducerea ministerelor, spitalelor sau instituțiilor responsabile cu ordinea publică.Această țară a fost vulnerabilizată sistematic și intenționat de o rețea națională de jefuitori fără scrupule: atunci când sunt județe care nu dispun nici măcar de o izoletă sau de câteva paturi în terapie intensivă, trebuie să știm că aceasta se datorează unei acțiuni premeditate, în cunoștință de cauză, a unei bande de hoți, organizată politic, care a traficat până și filtrele din dispozitivele de izolare, care a diluat dezinfectanții până la a ucide zeci de tineri fără nicio ezitare.Această țară a fost slăbită în toate încheieturile ei, pentru că în fiecare spital, în fiecare instituție, în fiecare oraș s-a dat și s-a luat mită, s-au îmbogățit primari, manageri, directori de resurse umane, în timp ce în spitale colcăiau viermii și microbii, iar bolnavii erau înghesuiți câte doi în pat.Această țară este azi un organism fragilizat pentru că oriunde s-a putut falsifica un concurs, s-a falsificat, pentru că nu a reușit nimeni în sistemul public fără pile și aranjamente și fără crearea de circuite financiare paralele, care au îmbogățit șefii mafiilor locale.Nu există instituție care să fi scăpat nepotismului și traficului de influență. Iar dacă azi vreți să vă faceți bine, să scăpați cu zile, să obțineți un document, dacă vreți să aveți de-a face în orice postură cu statul român, să vă așteptați să dați peste tot de soția, fiica, fiul, finul, cuscrul, nașul sau prietenul cuiva. Cu toții acriți si sictiriți, cu toții incompetenți și iresponsabili, pentru că dau socoteală doar în fața neamurilor și mafioților care i-au pus în funcții prin aranjamente obscene.Pandemia lovește un organism național atacat și violentat fără cruțare și de aceea el are azi atâtea dificultăți să reziste. Iar dacă o va face, o va face pentru că în găurile sistemului a rămas o mână de oameni curajosi si priceputi care au supraviețuit dezastrului creat de această rețea politică, financiară, mediatică și securistă.După ce vom fi terminat de numărat bolnavii și morții, pe care îi dorim cât mai puțini la număr, va trebui să ne adunăm puterile și furia și să reclădim instituțiile și dreptatea socială, începând prin a reda forță unei justiții care să pedepsească această rețea de infractori care aproape că a distrus România. Și apoi să reclădim această țară pe baze sănătoase. Și medicale, dar și morale și juridice.
(Preluare de pe Facebook)

(https://www.facebook.com/tribunalibertatii/posts/192288405529262)

23. - Mar 11, 2020 1:03:00 PM

* DIASPORA *

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?
Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email ([email protected]) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com
Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!

DIASPORA
Ciprian Mihali
Așa cum nu „diaspora” a votat pentru schimbare în mai 2019, ci doar o parte minoritară a ei, tot așa acum nu „diaspora se întoarce acasă”, ci o parte infimă a ei. Orice fel de generalizare într-o direcție sau cealaltă nu ajută nici înțelegerea, nici evaluarea corectă a situației în care ne aflăm.Apoi: diaspora este un fenomen al împrăștierii, așa cum îi spune și numele. Oameni diferiți au plecat în momente diferite, pentru perioade diferite, cu motive diferite, pentru activități și preocupări diferite. Mi se pare imposibil, în momentul acesta și cu mijloacele sociologice de care dispunem, să cuprindem într-o analiză unică și incontestabilă fenomenul diasporei. Putem vorbi mai degrabă de fluxuri și tendințe, de dinamici și aproximări, nicidecum de ceva clar delimitat.Interpretarea mea este că cei care se întorc azi în țară sunt tocmai aceia care au scăpat dintotdeauna oricărei analize. Sunt aceia despre care nu se știe de ce au plecat, nu se știe unde s-au dus, nu se știe ce au făcut acolo și, mai ales, nu se știe de ce se întorc. Putem doar specula că sunt oameni care trăiesc în interstițiile societăților actuale (să zicem română și italiană), oameni neînregistrați în țară și neînregistrați dincolo, nici legali, nici ilegali, nici angajați, nici șomeri, oameni pe care compresarea ochiurilor plasei de securitate din cauza carantinei în Italia îi obligă să părăsească non-locurile în care se instalaseră, pentru a reveni temporar în țară. Cel mai probabil sunt oameni relativ săraci, care trăiesc din munca la negru, cu câștiguri relativ modeste, care întrețineau din puținii bani câștigați restul familiei, și mai sărace, din țară. Oameni invizibili, pe care nu i-a văzut nimeni plecând, cărora nu le-a simțit nimeni lipsa, dar care, iată, devin brusc vizibili pentru că sunt o amenințare pentru ceilalți.Revenirea lor e îngrijorătoare din punct de vedere sanitar, fără îndoială, dar ultimul lucru care trebuie făcut este anatemizarea lor sau tratarea acestei reveniri în cheia ironiei de prost gust așa cum am văzut ca o fac unele voci guralive de orientare liberală. Statul român s-a debarasat cu ușurință, chiar cu un oarecare entuziasm de milioanele de oameni plecați, pentru că ei nu mai puneau presiune pe sistemele falimentare din țară și, în același timp, trimiteau bani acolo unde statul eșuase prin sistemele sale de protejare a celor mai săraci și mai vulnerabili. Într-un anume fel, am putea spune că asistăm la „revenirea refulatului”, ca un fel de obligație a statului român de a-și asuma, acum și în acest fel, responsabilitatea și costurile pentru modul în care a înțeles să-i trateze pe românii nevoiți să-și părăsească țara. E foarte posibil ca aceste costuri să fie acum mai mari, inclusiv în termeni de vieți umane. Dar sunt costuri inevitabile atunci când un stat eșuează în misiunile sale esențiale.
(Preluare de pe Facebook)


24. - Mar 5, 2020 2:42:00 PM

* Agresorii se dau victime. De voi nu vă e milă? *

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?
Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email ([email protected]) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com
Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!

Agresorii se dau victime. De voi nu vă e milă?Corina BăcanuAm avut la un moment dat o rudă mai îndepărtată care cultiva mere și cartofi pe care le vindea în piață. Vară, iarnă, femeia era la Băneasa în fața tarabei. Nu avea altă sursă de venit, așa că era nevoită să-și întrețină familia stând 12 ore în picioare, în caniculă sau ger. A făcut 3 pneumonii la rând, apoi cancer pulmonar, apoi a murit.Postura Sorinei Pintea, gârbovită, încercănată, trasă la față, aplecată în fața realității, îmi aduce aminte de femeia aia care ajunsese să se târască la tarabă ca să poată supraviețui. Singura diferență dintre ele e că una era aplecată de extenuare, cealaltă că a fost prinsă la furat.

Milă. Empatie. Umanitate. Asta ne cere clasa politică când unul dintre ei e găsit cu mâna în buzunarul care nu îi aparține, de data asta în tolba unei firme care se pregătea să fușărească lucrările la un spital unde urma să ne tratăm copiii, părinții sau prietenii. Zic să fușărească pentru că șpaga aia reprezintă o parte importantă dintr-un buget, iar când e vorba de lucrările la un spital, 7% reprezintă suma care face diferența dintre un aparat performant care îți poate salva viața și o cadă nenorocită în care sunt spălați pe viu marii arși.Sorina Pintea este egală în fața legii cu alți presupuși vinovați: toți trebuie transportați în arest cu cătușe, fie că sunt interlopi, politicieni, corupți sau mama dracului ce.Sorina Pintea, în fața legii, nu este o femeie bolnavă, ci o femeie care a acceptat foarte mulți bani în detrimentul vieții pacienților. Adică bani care ne bagă pe noi în mormânt.Și stați liniștiți, Sorina Pintea e tratată în arest mai bine decât suntem tratați 90% dintre noi în libertate.România nu mai are cale de întors. Trebuie să stopeze cu orice preț furtul, tâlhăria, delapidarea economiei naționale, jaful demnității cetățenilor ei. Deja murim. Murim încet la mâna doctorilor incompetenți sau corupți, din cauza poluării, șoselelor inexistente, serviciilor publice infecte.Vă e milă de Sorina Pintea? Dar de copiii bolnavi de cancer, pe care Statul Român nu îi poate trata, nu vă e milă? De cetățenii plimbați între spitalele nepregătite să îi salveze nu vă e milă? De femeile bătute, care mor sub pumnii agresorilor, din cauza parlamentarilor care nu sunt în stare să introducă brățările electronice nu vă e milă? De cei 900,000 de mii de copii care se duc la culcare cu burta goală, din cauza decidenților care legiferează pentru bunăstarea proprie, nu vă e milă?Statul Român, reprezentat de politicieni amorali, secătuiți de empatie și emoție vizavi de nevoile și problemele celor care i-au mandatat acolo, ca să aducă plus valoare traiului în România, se urcă pe cadavre și apoi strigă “aveți milă!”.Eu nu am. Am milă pentru victimele reale, pentru oamenii care muncesc zi și noapte și tot nu ajung acasă cu o ciocolată pentru copii.

Nu mi-e milă de Sorina Pintea. Orice părinte, care nu are ce pune pe masă, ar face oricând schimb cu fostul ministru, dacă în cont i-ar apărea peste noapte câteva zeci de mii de euro. Orice tată care se scobește în buzunare de 5 lei pentru un pampers, ar face oricând schimb cu ea, orice mamă care nu are bani de avocado, deși are două joburi și își vede copilul doar când doarme, ar face schimb cu ea.Vă e milă de Sorina Pintea, dar vreți să fiți respectați în instituțiile statului. Vi se pare că Sorina Pintea e tratată inuman, dar cereți performanță de la sistemul de sănătate.Agresorii se dau victime. De voi nu vă e milă?
(Preluare de pe Facebook)(J: Atribuirea titlului ne aparține)

25. - Feb 23, 2020 3:17:00 PM

* NIMIC NOU: TRASEISM POLITIC DÂMBOVIȚEAN *

VREI SĂ FII PUBLICAT(Ă) IMEDIAT?
Scrie liber(ă) despre orice doreşti, dacă eşti ferm convins(ă) că subiectul tratat îi va interesa şi pe alţii! Trimite repede textul tău, sub forma unui articol editat corect ortografic, ataşat unui email ([email protected]) şi, dacă este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste în întregime şi absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com
Dedică-te cu incredere jurnalismului total independent!

NIMIC NOU: TRASEISM POLITIC DÂMBOVIȚEAN

Ciprian Mihali
Dacă au loc atât de numeroase și de diverse treceri de la PSD la PNL (și invers), este pentru că primarii, parlamentarii, rectorii schimbă doar o aparență publică fără a tulbura ceva din unitatea profundă care leagă cele două partide: pe de o parte, un discurs conservator, în care referințele religioase și naționaliste, cepefiste, sunt aceleași; pe de altă parte, același mod de cucerire și exercitare a puterii: baroni locali, traseism, complicații și înrudiri între afaceri, administrație și familie, acces neîntrerupt la finanțele publice.Nu există nicio incompatibilitate ideologică în stare să blocheze trecerea de la social-democrația românească la liberalismul românesc. Cei care, cândva, au fost fideli unei doctrine, au murit, au fost înlăturați sau au devenit nesemnificativi. Trecerile de la un partid la altul nu obligă pe nimeni să își schimbe convingerile, pentru că nimeni nu are vreo convingere sau atașament la unele valori. Cel care a făcut trafic de influență într-un partid nu va deveni reper moral în celălalt. Cel care a fost analfabet sau agramat într-un partid nu se va cultiva în celălalt (asta nu îl va împiedica însă să devină doctor, rector, secretar de stat sau ce mai vrea partidul pentru el).Trecând de la un partid la altul, nimeni nu își negociază deci credințele sau valorile. Ci doar interesele. Iar partidul care acceptă asemenea mutări nu o face pentru valori sau pentru interesul public. O face exclusiv pentru interesul propriu al unei puteri mai întinse și al unui acces mai larg la resursele publice.Traseismul între două partide majoritare în societate înseamnă considerarea democrației drept o glumă proastă, dar inevitabilă, și a cetățenilor drept o masă de manevră demnă și ea doar de dispreț. Pe care îl și merită din plin, de altfel, câtă vreme are comportamentul unor pești lovindu-se când de peretele galben, când de cel roșu, al acvariului pe post de fond de ecran permanent al spectacolului politic. (Preluare de pe Facebook)

(J: Atribuirea titlului ne aparține)