Blogs Home » Personal » Personale » Frânturi din viață

Frânturi din viață

Blog născut din pasiune pentru scris. De la poezii, până la texte de trezire la realitate.

Articole Blog

01. Ghiocei - Mar 5, 2015 12:14:00 PM











02. De ce să cazi? - Feb 10, 2015 6:33:00 PM











De ce să cazi, când poți să te ridici
Cu gesturi sigure, mutând stânci,
De ce să stai, când poți să alergi
Spre noi dimensiuni, unde să încerci.
Să încerci să zâmbești fără perdea,
Deși lumea se poate supăra,
Să încerci să uiți durerea
Și s-o împrăștii
În locuri unde se va transforma.
Se va transforma în liniște
Și fericire va elibera
De câte ori simți că nu-i loc pentru ea în viața ta,
Nu uita! Doar tu poți face ceva s-o poți schimba!


03. Visuri - Feb 10, 2015 6:33:00 PM









Visez să zbor, înalt, spre cerAjutată de aripi găsite-n deșert,În pustietatea sufletului meu,În mediul arid, udat din când în când de-un gând inert.Visez să plec în drum spre Lună,Să mă pierd măcar o dată pe săptămânăÎn dimensiuni paralele Și-n final să uit de ele.Visez să cânt în ritm allegroPe notele visurilor mele,Într-un final să ajung acoloÎmbătată de miros dulceag de lalele.La ce bun atâtea visuri în zadar,Când n-ai curaj să zâmbești, măcar,Când uiți că poți să reușești,Doar dacă îți zâmbești mai des. 




04. Uităm - Oct 6, 2014 4:16:00 PM

Uităm să prețuim la timpȘi să plecăm când focu-i stins,Ne împiedicăm în sentimente,Nu prea știm să mai iubim.Așteptăm o viață pentru fericireSuntem orbi și nu vedemCă ea e chiar aici în mine, în tine,De am putea măcar s-o observăm.Uităm să privim înainteȘi ne lovim de ziduri trecute,De tăcerea de fierA zilelor mult prea cunoscute,Departe pierdute.Ascultăm mereu în jur,Preferăm ce ne asurzește,Decât o vorbă lin șoptităA sufletului nostru nebun.Nebun de dor, nebun și de uitare,Cunoscător al privirii vagi din depărtare,Al clipelor încărcate de emoțieAl anilor seduși de clipa cea mare.Uităm să zâmbim cu mintea limpedeȘi-n privire cu cristale,Uită să aprindem focul din scântei,Cu pietre rare,Nu mai știm ce timp e pentru noiNici dacă ne distanțăm Și începem să privim cu ardoare.



05. Acum - Sep 17, 2014 5:48:00 PM


Acum îmi spui să aștept Că poate am înțeles greșit și tu ești vreun sfânt, Nu mai contează visele năruite, Nu mai contează zâmbetele lucide și nici măcar dacă m-ai iubit, E clar, tu ești puțin tâmpit! Și aș vrea să-ți strig în față multe adevăruri dureroase, dar durerea nu o simți tu până în oase și nici n-ai fost vreodată în stare să înțelegi de ce atitudinea ta doare. Acum îmi spui că mă iubești, Peste o clipă deja te căiești; Te joci și m-aș juca și eu Spânzurătoarea, cu tine aș juca mereu. De azi te las să pleci în neștire Să te duci uitat de toți Nu mai ai loc la mine Poate într-o zi o să te deștepți; De va fi prea târziu Să nu mă învinuiești pentru zâmbetul Desprins parcă din povești. S-a dus, s-a terminat Aveam atâtea de spus, dar cuvintele au secat s-au transformat în nisip fin, udat când s-a uscat, vântul l-a luat. Acum îmi spui că n-ai uitat Că aveam atâtea și s-au spulberat, Dar eu nu te mai cunosc Ai existat? Nu cred! În minciuni te-ai înfundat.  



06. Fiecare are o părere - Sep 2, 2014 6:20:00 PM












N-ai nevoie să-ți spun ”eu”Ce este în sufletul tău,N-ai nevoie de-un ecou,Ce aude prost și răspunde greu.
”Eu” e în fiecare dintre ei,Ce-și dau cu părerea și se-mpiedică-n idei,Îi întrebi ce zi mai e,Dar sar cu ora repede.
Nu te-am întrebat cât e ceasul frate!Ci, ce zi e, dacă e noapte;Noapte e în capul tău,Prea puține stele și strălucesc tot mai greu.     
Fiecare are o părere,Despre lună, despre stele,Despre soare, despre nori,Mai puțin despre valori.
Oricine te cunoaște mai bineȘi știe mai multe decât tine,Doar e viața ta, normal,Specialiști mereu apar.
Fiecare are o părere,Despre cum trăiești, și-ți cere,Să ții mai mult capul plecat,Sau să fii mai arogant.
Să fii tu, nu e bine,Mereu se vrea o-mbunătățire;De la două persoane diferite,Părerile ies cam amețite.
Concluzia fiind trasă,De ce să pleci urechea, lasă,Să treacă-n vânt, asurzitorToate părerile lor!

07. Cum e să știi - Aug 22, 2014 9:45:00 AM














Cum e să știi că visele tale morSub greutatea pașilor lor,Că nu mai ai speranță pentru viitorCând gânduri negre te apasă, pășind pe covor.
Cum e să știi că nu-s de încredereȘi fac totul doar să te îmbeteCu vorbe frumoase, cu false zâmbeteȘi în lipsa ta te iau în derâdere.
Cum e să vezi doar fețe lovite,De ură și frământări neistovite,De resentimente îmbâcsite,Ani de uitare și nopți nedormite.
Cum e să știi că din gura lor,Ești alt om și nu mai poți să zbori,Ești diferit, nu cum ai gânditNu ești tu, deși cu grijă te-au zugrăvit.
Cum e să știi că ei sunt nimicDin clipa în care te-ai definit,Nu sunt nici măcar un obstacol mic,Nimic ce nu poate fi depășit.

08. Pânză de păianjen - Aug 20, 2014 9:31:00 AM




 



09. Suntem oameni și suntem diferiți! - Aug 8, 2014 10:34:00 AM
                           Suntem oameni și suntem diferiți! Ce ne-am face dacă am fi toți trași la indigo? Am fi copii din ce în ce mai șterse care se confundă și se pierd printre alte numeroase copii. Ce valoare are o copie? Niciuna! Însă, originalul poate face și o avere.      Suntem captivați de media, de ceea ce ne servește zilnic pe tavă și nu suntem capabili să ne luăm o clipă ochii de la toate bunătățile din fața noastră și să ne întrebăm dacă sunt bune pentru sănătatea noastră sau doar ne grăbesc ”sfârșitul”. De multe ori, sfârșitul intelectual survine primul și e mai tragic decât multe alte tipuri de sfârșit. Ce e mai bine? Să trăiești mai puțin, dar să fii conștient de însemnătatea și calitatea vieții tale sau să trăiești mult și prost, la finalul vieții nici măcar să nu știi pentru ce ai trăit.      Unii trăiesc prin alții, nu au viață proprie. Trăiesc prin bârfe, se hrănesc cu eșecurile celorlalți, iar fericirea lor se naște din suferința cunoscuților și necunoscuților. Treziți-vă! Fericirea adevărată nu vine niciodată din exterior, și mai ales din nefericirea altora. Fericirea clădită din exterior se dărâmă la prima rafală de vânt și se spulberă pentru totdeauna, apoi veți plânge după ea și nu veți înțelege de ce vi se întâmplă vouă. Veșnica întrebare: ”de ce mie”? Uite de aia! Măcar în momente de cumpănă ar trebui să și răspundem la această întrebare, nu doar să o rostim fără sens și fără vreun impact viitor. Avem nevoie de răspunsuri pentru a înțelege trecutul, pentru a putea fi fericiți în prezent și pentru a picta viitorul în culorile care ne reprezintă.      Suntem oameni, dar parcă am fi oi, uneori le întrecem în aplicarea spiritului de turmă. Trebuie să urmăm întru totul valorile, așteptările și realizările altora, copiem chiar și stilul vestimentar și, mai nou, stilul de viață. Bine, n-a spus nimeni că nu e indicat să ne lărgim orizonturile, dar rămâne întrebarea: pe mine ce mă reprezintă? Exact de asta am fost înzestrați toți cu gândire logică, dacă nu, Dumnezeu ar fi creat un model ideal și noi toți ceilalți muritori de rând l-am fi urmat fără să clipim și să gândim.      Suntem manipulați prin orice mijloace, de la reclama la pasta de dinți, până la meseriile pe care ni le alegem. Ne fac din vorbe și din imagini. Și prea puțin cunosc impactul acestor instrumente de manipulare asupra creierului nostru. Suntem manipulați pentru că le permitem prin ignoranța noastră.      Toți învățăm în școală aproape aceleași materii, cu posibilitate destul de scăzută de a alege ceea ce îți dorești. Și mai grav este că nici nu știm ce ne dorim cu adevărat, pentru că, tot școala are grijă să înăbușe orice urmă de creativitate sau distincție. Suntem ”obligați” să învățăm pe de rost definiții și teoreme, neînțelegând niciodată pe de-a-ntregul cum stă treaba, nu avem voie să venim cu o notă de originalitate, pentru că trebuie să repetăm ca papagalii doar ce spun profesorii (că ei știu mai bine), nu suntem învățați să gândim și să trecem prin propriul filtru toată informația care ne bombardează din exterior. Ce să mai vorbim de informația din interior, care nu este ascultată decât în rare cazuri, când devenim conștienți că există și că este mai importantă decât orice altă informație extrinsecă.      Revenind asupra întrebărilor: ”cine sunt eu?”, ”ce mă reprezintă?”, ”ce mi-ar plăcea să fac?”, ”în ce stadiu mă aflu acum?”, eu am aflat într-o anumită măsură și încă mai am de descoperit lucruri noi. Tu cât de multe știi despre tine? Lasă-i pe alții să vorbească (pentru că nu au propria lor viață), iar tu descoperă-te cu zi ce trece și varianta ta viitoare îți va mulțumi! Fii diferit! Fii TU!
Sursă imagine: http://leaveittorandomness.wordpress.com



10. Uite-o! - Jul 27, 2014 10:07:00 AM











Uite-o!Uite-o cât e de fericită!Chiar și pielea îi zâmbeșteSub razele soarelui blând.Stai, o privești și ochii par să te mintă,De unde atâta fericire?Atâta fericire nu are cum să fie sănătoasă,Nu e, știi tu, e nebună!Sau doar mai bună fără tine...E tot ce visai, dar nu vedeai,Erai prea ocupat, prea îngândurat,Prea multe socoteli de dat,Prea multă agitație,Gesturi lipsite de grație.Cine e ea?Parcă nici nu mai știi cum o chema,Dar simți că e EA.Fericirea ei te omoară,Lunile sunt zile și timpul zboară,Fără regrete, fără noi siluete,Doar zâmbete false și mii de defecte.Uite-o!Îți apare în visExact așa cum a promis;Radiază de fericire,Privește în urmă cu iubire,Poți citi ce vrei direct în a ei privire,Dar ești prea orb, prea supăratCă ea e bine și tu nu ai uitat...De unde vine atâta fericire?Din suflet, dintr-o nouă iubire?Din aer, din povești?Din trecut sau din cine ești?Râde, cântă, dansează și zboarăSpre o lume în care fericirea nu moare,Trăiește veșnic printr-o floare rară,Deși se ofilește, splendoarea nu pălește.Uite-o! Vine spre tine,Îți întinde mâna,Dar stai uitat pe o margine de drum,Prea complicat să te întorci de unde ai plecat.Îți zâmbește și te omoară,Fiecare zâmbet se-nfige-n inimăȘi simți cum te doboară,E o durere nouă, năucitoare,Ce nu are leac nici cu o floare rară.Uite-o! A întors privirea,Pleacă îngânând cuvinte de dor, demult uitat,E veselă, e tot ce ai visat!


11. Importanța strategiei în îndeplinirea obiectivelor - Jul 26, 2014 11:42:00 AM
Bine te-am regăsit!Sunt Roxana,
Iar astăzi vom vorbi, așa cum am promis, despre strategie și cât de importantă este în atingerea obiectivelor pe care le avem. În articolul trecut te-am învățat cum să-ți stabilești obiectivele pentru a deveni reale, în cazul în care nu l-ai citit o poți face acum, aici http://roxanaturcu.blogspot.ro/2014/07/cum-sa-ti-stabilesti-obiectivele-pentru.html, iar astăzi trecem mai departe la modul în care trebuie să acționezi după ce le-ai formulat corect.
Strategia este planul de acțiune pe care îl realizăm pentru a ști cu exactitate în ce direcție să o luăm atunci când dorim să obținem ceva. Fără strategie, pe parcurs ne putem pierde pe drum și nu mai ajungem la destinație la data la care stabilisem sau nu mai ajungem deloc. Este exact ca atunci când plecăm în vacanță fără un itinerariu stabilit în prealabil și ajungem să nu mai știm ce să vizităm sau pe ce drumuri să o luăm pentru a ajunge sau pentru a ne întoarce din anumite locuri. Ideal ar fi să ne facem un plan dinainte și să știm cu exactitate unde să mergem, ce să vizităm și care sunt rutele cele mai scurte pentru a nu ne învârti în cerc și a pierde timpul. Exact așa este și cu strategia în atingerea obiectivelor, dacă nu ai un plan bine stabilit nu vei putea duce nimic la bun sfârșit.
Pentru crearea planului trebuie să ai în vedere următoarea întrebare: Ce trebuie să fac pentru a reuși să îndeplinesc obiectivul X? În funcție de această întrebare pot apărea și alte întrebări cum sunt: Câte activități trebuie să desfășor?, De câte ori pe zi sau pe săptămână?, Cum știu că mi-am atins obiectivul? etc. Toate răspunsurile la întrebări este indicat să le notezi pe laptop sau într-un jurnal, pentru a putea reveni asupra lor de câte ori este nevoie. După ce am stabilit ce trebuie să facem este timpul să trecem la treabă, apoi să verificăm periodic dacă urmăm întru totul planul.
Trecând la un exemplu concret, printre obiectivele mele de anul acesta s-a numărat și un corp tonifiat. După ce am stabilit obiectivul în mod corect, ”voi avea un corp tonifiat până în iunie 2014”, am trecut la crearea planului de acțiune, pe care îl voi prezenta în continuare. Pentru o vizualizare mai bună a imaginii dă clic pe ea!

După ce planul este gata, nu îți rămâne decât să acționezi constant fără să te abați de la ceea ce ai stabilit. Exemplul de mai sus este legat de un corp definit, însă poți avea tot felul de obiective în funcție de ceea ce îți lipsește și ai vrea să ai sau de ceea ce ai vrea să îmbunătățești. Din figură poți observa că la final nu am avut parte doar de un corp definit, ci și de mai multă energie și încredere în sine, ceea ce consider ca fiind un bonus pentru efort :), deci în final este posibil să ai parte chiar de mai mult decât ți-ai propus.
Pentru a îți da seama când ți-ai dus la capăt țelurile trebuie să alegi de la început criterii de evaluare, care să te ajute să-ți dai seama dacă ai reușit sau dacă mai ai de lucrat, acestea sunt în cea mai mare parte subiective. Pentru exemplul prezentat anterior, eu mi-am ales să am mușchii măcar puțin mai conturați decât i-am avut vreodată și să am în jur de 52-53 de kg. Totuși, odată atins obiectivul, mă face să vreau și mai mult decât atât, ceea ce cred că e de bine :)
Alte criterii de evaluare pot fi: am cu 500 lei mai mult luna aceasta, am un Opel alb, model x, până în 2016, fumez 10 țigări pe zi, alerg 2 km în plus pe zi, citesc o carte pe săptămână și multe altele, în funcție de ce îți dorești. Toate criteriile trebuie cuantificate pentru a-ți putea da seama când ai reușit, altfel nu vei ști când să te oprești sau când să vrei mai mult.
În concluzie, fii foarte atent/ă la strategie, fiindcă te poate duce spre succes la fel de bine cum te poate duce spre eșec.
Sper că ți-a fost de ajutor articolul și iți urez spor la treabă! Dacă ai întrebări sau păreri, le aștept pe blog, în secțiunea pentru comentarii, direct pe pagina de Facebook sau în mesaj privat și pe e-mail: [email protected]  Promit să-ți răspund cât de repede pot :)
Zi frumoasă să ai! Și nu uita, doar tu poți face ceva pentru a deveni cea mai bună versiune a ta de până acum!  




12. Răsărit la mare - Jul 15, 2014 6:13:00 PM



 







13. Cum să-ți stabilești obiectivele pentru a le atinge - Jul 4, 2014 12:28:00 PM
Bine te-am regăsit!
După o lungă absență astăzi vom vorbi pe scurt despre obiective și despre modul în care să le setezi pentru a le duce la bun sfârșit.
Cred că au fost numeroase cazurile când ai spus că de azi vei începe să faci ceva pentru tine, de exemplu să te apuci de sport, să citești o carte, să înveți un lucru nou, să te lași de fumat, să adopți un stil de viață sănătos, să faci mai mulți bani sau multe altele. Deși la început te simți plin de energie și capabil să muți munții din loc, vei realiza că odată cu scurgerea zilelor nu ești nici măcar pe aproape să-ți îndeplinești dorințele. Știi de ce? Pentru că toate obiectivele tale rămân la stadiul de dorințe.
Dorințele și speranțele sunt cele care ne fac, de cele mai multe ori, să mergem mai departe și să ne continuăm viața în ciuda greutăților, însă nu le vom putea atinge niciodată. Din acest motiv apar frustrarea, scăderea încrederii în sine și zdruncinarea echilibrului interior, ne simțim ca și cum nu am fi buni de nimic. Aceste sentimente apar din cauză că nu știm să gestionăm corect ceea ce ne dorim, așa că astăzi te voi învăța cum să stabilești un obiectiv ca să devină real.
Pentru început obiectivele trebuie să fie formulate la forma afirmativă, timpul prezent și să nu conțină grade de comparație.
De exemplu: Nu vreau să mai fumez.
                       Aș vrea să am mai mulți bani decât până acum.
                       vs.
                       Mă las de țigări.
                       Am mai mulți bani până la data de ...... .
Primele două exemple sunt greșite, deoarece în prima propoziție este prezentă formularea negativă, iar în cea de-a doua avem condițional optativ în loc de prezent și grad de comparație.
Celelalte două exemple sunt corecte, deoarece sunt formulate la afirmativ, prezent și nu conțin termeni de comparație. Din formularea corectă trebuie să lipsească verbe ca: a avea nevoie, a vrea, a dori, care indică o dorință. Prin evitarea acestor verbe dorința dispare și se transformă în obiectiv. Odată ce avem un obiectiv trebuie să apară și strategia, adică modul în care vom acționa pentru realizarea obiectivului.
DORINȚĂ - OBIECTIV - STRATEGIE  

Strategia are rolul de a împărți în pași mărunți acțiunile pe care trebuie să le realizăm pentru a fi cât mai aproape de atingerea obiectivului, iar în final să-l ducem la bun sfârșit. De cele mai multe ori eșuăm din cauza lipsei de strategie, care, pe lângă formularea corectă a obiectivelor, este esențială în demersul nostru.
Sper că ți-au fost de folos informațiile de astăzi și te aștept data viitoare să vorbim despre strategie.
Zi frumoasă să ai!

14. Ei merită să fie iubiți! - Jun 15, 2014 2:11:00 PM


     
        Ei merită să fie iubiți pentru că ne fac ziua mai frumoasă cu un singur cuvânt pe care îl rostesc cu dragoste. Ei sunt aceia care nu uită să ne spună că suntem frumoase chiar și dimineața când avem părut răvășit și chipul adormit, lipsit de artificii de înfrumusețare. Simpla lor mângâiere e alinare și încântare pentru inima noastră, fiind încărcată cu iubire senină, fără nori sau ploi. Ei sunt aceia care nu uită datele importante, care au mereu pregătită o surpriză, oricât de mică ar fi; care ne oferă în dar o floare culeasă de mână lor din grădină, pe a cărei petale au scris în prealabil un simplu ”Te iubesc!”, cu inima plină de emoție. Ei sunt cei care încă mai au sentimente înălțătoare, care nu uită ce este respectul și prietenia sinceră. Ei deschid uși. Ușa sufletului și a inimii noastre, pentru că știm că odată intrați nu vor devasta tot, nu ne vor fura lucrurile la care ținem și nu vor călca în picioare covorul de la intrare atunci când, din întâmplare, vor fi nevoiți să iasă. Ne mai deschid și ușa încăperii în care intrăm lăsându-ne să trecem înaintea lor, fără să ne poarte pică că suntem cu un pas în față. Sunt acolo mereu să ne ofere brațul pentru a păși elegant pe covorul roșu al vieții și nu uită să ne acompanieze cu stil și dăruire.
        Ei merită să fie iubiți pentru că atunci când le spunem că vrem o ciocolată ne aduc o gamă întreagă din care să ne alegem, fără să-și facă probleme pentru silueta noastră și fără să numere fiecare calorie. Mereu vor să fie cu un pas înaintea noastră în materie de surprize și atenții, și sunt la fel de încântați ca o fată atunci când îi surprindem la rândul nostru. Știu să se bucure alături de noi pentru fiecare reușită a lor sau a noastră și ne sprijină necondiționat, chiar dacă uneori putem greși în alegerile pe care le  facem (și ei greșesc). Știm că avem pe cine să ne bazăm când toți ceilalți ne-au întors spatele și ne vor ridica de jos cu un gest suav și  în același timp puternic. Ei sunt puterea noastră și noi puterea lor. Împreună mergem înainte fără regrete, sărim peste obstacole fără să le atingem și ne bucurăm de minunile simple ale vieții, pe care înainte nu le puteam vedea. Ei aduc un val nou de lumină și ne fac să vedem lumea cu alți ochi.
        Ei merită să fie iubiți pentru că sunt diferiți, nu respectă normele, nu urmează mulțimea. Ei se diferențiază, se distanțează și se conduc după propriile reguli. Ei sunt inteligenți, atât de inteligenți încât ne înțeleg stările fără să le exprimăm în cuvinte, le înțeleg și le respectă fără să dezlănțuie furtuna pentru nimic. Ei știu că și cea mai tristă fată poate zâmbi atunci când lacrimile îi sunt șterse cu căldură și mai știu că lumea se clădește doar cu iubire.  

             Ei merită să fie iubiți pentru că sunt ei și nimeni altcineva!         




15. Un strop - Jun 12, 2014 2:03:00 PM











Un strop de nebunie, Parfum de iasomie,O fărâmă de iubire Și-o clipă de dăinuire.Un moment etern în gând,Amintiri purtate-n vânt,O trăire efemeră Și o voce care speră. Picături mici de rouă,Ora două, încă plouă,Flori în umbră luminate, Strigăte pierdute-n noapte.Adieri calde de vară,Miros dulce-a primăvară,Zâmbete senineȘi priviri divine.Piele fină mângâiată,Inima de bucurie saltă,Șoapte vesele-n ureche,Zâmbete pierdute, inocente.Trandafiri plouați în amurg, Sentimente-n valuri curg,Spini în mână și în suflet,Trăiri în nuanțe violet.Un strop de fericire,Un nor negru de iubire,Fapte rupte din neștire,Și parfum de amintire.

16. Trandafiri - Jun 9, 2014 10:20:00 AM













17. Eu, vocea ta interioară! - Jun 8, 2014 9:36:00 AM



        Hei, tu! Da, tu! Cu tine vorbesc! Ar fi cazul să mă bagi în seamă, pentru că nu am de gând să mă mișc de aici prea curând! Mă cunoști prea bine, dar nu vrei să mă conștientizezi...problema ta, eu tot aici sunt, gata să-ți pun piedică când ți-e lumea mai dragă, gata să te ajut să-ți rupi gâtul și să te fac praf, să-ți calc încrederea în picioare și să o arunc la gunoi. Îți sună cunoscut? Acum mă bagi în seamă? Știi cine sunt? Normal că știi! Dă-te mai aproape să-ți spun ceva! Am fost aici mereu, alături de tine și la bine și la rău, dar îmi place să te sabotez de câte ori pot, asta mi-e meseria, sunt avocatul diavolului și nu te slăbesc o clipă! Sunt cu ochii pe tine, de fapt cu mintea, sunt pretutindeni în mintea ta! Am fost lângă tine în momentele tale de fericire, normal, ca să ți le stric! Uneori mi-a ieșit, alteori nu, dar nu-i nimic voi mai avea ocazia, viitorul tău îmi aparține, suntem un tot și așa vom fi! Nu scapi tu de mine așa ușor, ai nevoie de multă inteligență, așa că până atunci te joc pe degete cum vreau!
        Mai știi când ai hotărât să-ți urmezi visul? Parcă pluteai, erai în altă lume, emoțiile te încercau în fel și chip și parcă nimeni nu te-ar fi putut scoate din starea de beatitudine care se instala cu pași repezi, cică voia să și persiste, pfff, fleacuri! Am învins-o din două mișcări și a fugit mâncând pământul. Cred că a mâncat atât de mult încât i s-a făcut rău și a decis că nu-i mai trebuie pe viață. Acum fuge de tine, te evită cu orice preț, iar orice încercare timidă de reîntoarcere la stăpân eșuează numai cât mă aude! Ha, ha, ți-am făcut-o și de data asta! Cine-i mai tare? Normal, Eu! Eu, pentru că am personalitate, e separată de a ta, nici măcar nu se aseamănă, e unică! Da, știu, trăiesc prin tine, și ce, trebuie cumva să-ți mulțumesc? Altădată! Până la urmă eu comand, tu te supui! Așa și trebuie! De fapt, îți mulțumesc că ești lașă, că nu ești în stare de nimic, îți sună cunoscut? Tot eu eram și atunci! L-ai lăsat să plece pentru că așa am vrut eu, ca să-ți stric stric fericirea, ce atâta fericire pe capul tău? Plus că iubirea prostește, face ce vrea din tine, cum m-ai mai fi ascultat pe mine? Am eliminat concurența cu cap și am trimis-o la plimbare pentru totdeauna. Sper să nu o doară picioarele! Ha, ha, fals! Chiar mă rog să o doară picioarele, poate se așează pe banca altcuiva și te dă uitării. Știi că nu era de tine, prea multe complicații! Tu nu vezi că numai eu sunt alături de tine, merit chiar și un premiu, când mi-l oferi? :) 
        Stai așa, fă-te comodă, avem tot viitorul în față! îți dai seama câte momente îți mai pot strica? Îți zic eu! Multe! Pot începe și acum dacă vreau! Crezi că e totul perfect în viața ta? Știu, nu-mi răspunde! Lasă că-ți zic eu că știu mai bine! Nu, nu e! Crezi că ai reușit să faci ceva, că ai atins perfecțiunea, că ai o relație cum nu credeai vreodată, nimic mai fals, trăiești într-o bulă imensă numită iluzie. I-L-U-Z-I-E, ai auzit? și iluziile ieftine se evaporă, sunt volatile. Țeapă! Crezi că te iubește? Mai minte-te frumos! Inclusiv el te minte, te prostește și tu nici nu-ți dai seama, vai de capul tău! Ești praf! Crezi că ai reușit să faci ceva măreț? Prostii! Lucruri comune, nu ești capabilă de nimic grandios, ești comună, de altfel ca tot ce faci! Încă mai crezi în tine? Nici nu știu cum mai ai curaj! Eu n-aș mai avea!
        Tu nu vezi că fac ce vreau cu mintea ta!? Și culmea butonul ”stop” e la tine, păcat că stai cam prost cu orientare și până îl găsești mai durează câțiva ani, poate chiar o viață, o viață întreagă lângă mine, îți dai seama? Ar trebui să te bucuri că ai companie, și așa ceilalți vin și pleacă, eu măcar îți voi fi fidelă și nu te voi părăsi niciodată. Așa că ia partea plină a paharului, chiar dacă te îmbăt cu apă chioară!          



18. Natură ”moartă” - Jun 7, 2014 3:33:00 PM

 











19. Ultima petală - Jun 3, 2014 6:09:00 PM













Ultima petală a iubirii tale
a căzut în dulce clinchet,
Lăsând în urmă un fel de alinare,
O victorie, poate un mic zâmbet...

Deși sfârșitul ar trebui să fie trist
Și lumea-n rânduri să se prăbușească,
Astăzi zâmbesc mai mult ca ieri,
Viața începe iar să mă iubească! 



20. Război - May 24, 2014 4:44:00 PM











Petale rozii cad pe covor, În cameră se răspândește parfumul florilor, Soarele pleacă spre apus, S-a așternut tăcere peste ce nu s-a spus. În asfințit uităm de noi, De probleme, viață și război, O luptă acerbă pentru putere, Cine nu moare își răsfrânge a sa durere. E un război nedeclarat Între semeni ce au uitat de semănat, Între gânduri și atitudini, Între cine am fost și cine suntem. O rază străbate cerul lăsând în urmă speranță, lumină și dor, Uităm mereu să lăsăm grijile în decor. E la limită, Încă puțin și se duce peste dealuri, peste noi, Încă-o zi pierdută în război...  



21. Viața - May 22, 2014 12:58:00 PM











Viața e o floare-n înflorire
Cu ale sale petale în vii culori,
Ce sădește-n suflet ură sau iubire
Și te condamnă să trăiești, până mori.

E un răsărit mereu în derulare,
Un vis în zori de zi pierdut,
O pată-n suflet de culoare,
Un zâmbet ce poate a durut...



22. Portretul meu - May 21, 2014 5:44:00 PM









 


23. Latura feminină vs. latura masculină - May 19, 2014 4:16:00 PM



           Așa cum am promis în articolul trecut, astăzi vorbim despre latura feminină și cea masculină.
           Fiecare dintre noi, fie că suntem bărbați sau femei, avem două laturi, una masculină cealaltă feminină. În funcție de experiențele prin care am trecut, de importanță majoră fiind cele din mediul familial, ne-am dezvoltat mai puternic doar una din cele două laturi, pe cealaltă înăbușind-o. De exemplu, sunt femei a căror latură pregnantă este masculină și femei predominant feminine, fapt valabil și la bărbați.
            În funcție de caracteristicile care ies în evidență, psihologul John Gray împarte bărbații și femeile în câte două categorii fiecare, astfel avem:
Femeia martir este femeia puternic feminizată, sensibilă, supusă și nesigură pe sine. Este acea femeia care în copilărie a văzut-o pe mama sa fiind umilă și supusă soțului. Genul de femeie casnică, fără prea multe pretenții de la viață, care se mulțumește cu puțin, și-și duce viața în mod monoton alături de familie, fiind subordonată ”capului familiei”. De asemenea, dacă tatăl a tratat-o diferit față de frații săi, imprimându-i un comportament restrictiv, fetița care a ajuns astăzi la maturitate va interpreta toate aceste mesaje primite de-a lungul vieții ca reprezentând normalitatea din care nu este bine să iasă.
Bărbatul sensibil este întruchipat de băiețelul de mai ieri asupra căruia încă mai persistă imaginea agresivă a tatălui. Dacă mama sa a fost agresată fizic sau verbal, atunci copilul a înțeles din mesajul transmis de părinți că masculinitatea este ceva negativ, ceva de care trebuie să se ferească pentru că aduce suferință. În mod involuntar își va respinge caracteristicile masculine și se va apropia mai mult de mama sa.
Femeia independentă este copila căreia i s-a tot repetat că a fi sensibil și expresiv emoțional înseamnă să fii slab și să inspiri doar milă sau cea a cărei mama a jucat toată viața rolul de victimă plină de insatisfacții și resentimente. Ajunsă la maturitate încearcă să nu fie o copie a mamei sale și își reprimă latura feminină dorind să fie puternică, să nu depindă de nimeni și să nu atragă mila celorlalți.
Bărbatul macho este acel bărbat ale cărui emoții și sentimente sunt greu de descifrat, încercând să proiecteze o imagine de sine plină de încredere, care nu poate fi afectată de niciun factor din mediul intern sau extern. Condiționarea poate fi rezultatul atitudinii tatălui său vizavi de latura sensibilă a mamei. Dacă tatăl său nu respecta sentimentele soției și chiar le critica, atunci bărbatul macho opune rezistența în a-și arăta latura sentimentală. De asemenea, dacă concepția potrivit căreia ”bărbații nu plâng niciodată” a fost promovată în familie, mesajul preluat de copil a fost că este o rușine să-ți exprimi emoțiile.
            Acestea au fost cele 4 tipuri de bărbați și femei, însă problema apare abia atunci când fiecare din aceste tipuri de persoane încep relații sentimentale cu indivizi aflați în categorii opuse, situație care apare destul de des, ținând cont de faptul că extremele se atrag.
           De exemplu, un bărbat a cărui latura mai dezvoltată este cea masculină va prefera întotdeauna o femeie feminină, deoarece tinde să caute și să atragă ceea ce îi lipsește, tocmai pentru a se crea un echilibru. Însă, când încep să iasă la suprafață caracteristicile sale feminine, bărbatul va face tot posibilul să le înăbușe, în mod inconștient. Va deveni agitat, defensiv, frustrat și obsedat de control, încercând să-și schimbe partenera sau chiar să o îndepărteze.
           Pentru a avea relații împlinitoare trebuie să ne dăm seama de diferențele dintre noi și de modalitățile prin care putem îndrepta astfel de comportamente deviante. Întotdeauna trebuie să existe un echilibru între masculinitatea și feminitatea noastră!

24. E fericire! - May 13, 2014 8:34:00 PM

         Soarele îmi bate în ochi, simțurile încep să-și revină. Sunt undeva, într-un loc liniștit plin de iarbă, îi pot simți mirosul, mă atinge pe față. Păsări cântă sublim, ce încântare pentru urechile adormite! Sunt acolo cu toată ființa mea amorțită.         Ochii se întredeschid în încercarea eșuată de a măsura din privire împrejurimile. Sus e clar cel mai pur și încântător albastru pe care l-am văzut în viața mea, mă îndeamnă să mă trezesc, să să mă ridic voios, să alerg cu zâmbetul în suflet. Zâmbesc involuntar cu ochii închiși și văd fericirea cum mă cheamă, poartă haine de sărbătoare cu flori colorate brodate. Îmi întinde mâna să mă ridic, să pornim împreună în pas alene către soare.         Ne zâmbim și facem primul pas prin lumea colorată. E altceva! Nu e monotonie, nu e nimic știut. E fericire! Câtă liniște sufletească după care am tânjit atât! E doar o bucată din viață, un mic pasaj în versuri care face trecerea spre capitolul următor. E mai mult decât o stare de bine trecătoare. E fericire!         Alergăm ținându-ne strâns de mână, nu vreau să-ți mai dau drumul niciodată, sunt egoistă, te vreau doar pentru mine zi și noapte, să dansăm în ploaie, să pășim printre mii de flori parfumate, să te prețuiesc toată viața. Doar tu ești tot ce îmi doresc! Îți simt pașii cum te îndepărtezi, nu vreau să pleci! Mai rămâi o zi, mai rămâi o viață!         Deschid ochii, totul în jur e schimbat, ceva lipsește. Caut ceva, dar nu știu ce cu exactitate. Te caut pe tine, dar nici măcar nu-mi dau seama. Caut o frântură din mine, din ceea ce mă caracterizează și n-am să mă opresc din căutat niciodată. Caut fericirea și, da, o găsesc în fiecare zi puțin câte puțin. E fericire!   

25. Miros de primăvară - May 12, 2014 1:52:00 PM