Despre mine

Marinei

"Viata este o taină tristă,a cărui cheie o are credinţa"! ortodoxie,biserica, preot,parohie,meditatie,predica,spiritualitate,articole,stiri.

Blogs Home » Spiritualitate » Religie » Pr.Constantin Lupu-Marinei Savinesti Neamt

Pr.Constantin Lupu-Marinei Savinesti Neamt

Blog ortodox, preot, parohie, spiritualiate, biserica, meditatii, articole, etc.

Articole Blog

01. Inălțarea Domnului (spicuiri) - May 27, 2020 9:45:00 PM


Astăzi se încheie Paștele, astăzi ia sfârșit nevoința mântuirii, astăzi se încheie întreaga cale a întrupării lui Dumnezeu, de la nașterea pe pământ, de la Crăciun, și toate până la înfăptuirea mântuirii neamului omenesc.
Înălţarea lui Hristos intru slava si șederea Sa de-a dreapta Tatalui este chipul deplinei îndumnezeiri a umanitătii Lui.

Iar marele sfânt praznic de astăzi chiar aceasta arată: cât de lungă este călătoria trupului nostru în această lume, de unde începe și unde se termină.
E sărbătoarea care ne încurajează în pelerinajul nostru pe acest pământ spre înțelepțire :

-ultima imagine rămasă în ochii ucenicilor este aceea în care Mântuitorul îi binecuvântează.
Darurile binecuvântării Domnului se înnoiesc la fiecare Sfântă Liturghie şi la celelalte slujbe pe care Biserica întemeiată de El le împarte drept-măritorilor creştini.
Cine nu participă, însă, la Sfânta Liturghie se situează liber-consimţit (şi tragic) în afara binecuvântării Lui. Marele risc al Înălţării este acela că noi înşine apărem uneori“absenţi”. Astăzi trebuie să vedem taina Bisericii care trăiește din binecuvântarea lui Hristos”. Binecuvântarea, deci, dobândește “o valoare pastorală şi eclezială. Este Învăţătorul ucenicilor, Domnul Apostolilor, Capul comunității care acționează aici. Binecuvântarea Sa va fi, pentru Biserică, care trebuie să realizeze vizibil pe pământ forma nouă a prezenței Sale, ca Izvor al tuturor darurilor necesare vieții și pentru dezvoltarea sa.

-ucenicii sub binecuvântare s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare.În ascultare e izvorul bucuriei este înțelesul tainei.
Iisus s-a “despărțit” de ei, dar rămâne “prezent”. Și noi trăim și rostim către toţi enoriaşii noştri: „Hristos S-a înălţat, bucuraţi-vă!”…în așteptarea Mângâietorului.

Domnul Hristos le-a mai spus ucenicilor: "Îmi veţi fi Mie martori în Ierusalim, în toată Iudeea şi Samaria şi până la marginea pământului" (Fapte 1, 8).Și "erau totdeauna în templu lăudând şi binecuvântând pe Dumnezeu".
- “Stăteau cu ochii aţintiţi spre cer”… cerul, este acolo unde se află Hristos, şi într-un fel sau altul, Hristos se află în toată lumea. Toată binecuvântarea primită însă nu încheia marele mister; prezența celor doi îngeri pe Muntele Elelonului semnalați de textul apostolic și cuvintele lor anunța încheierea a ceea ce o vom avea fiecare dintre noi , a doua venire a Mântuitorului-Parusia.
Domnul va veni atunci când această prezenţă a Lui, de care este plină lumea, se va arăta în toată slava Sa, atunci când ochii oamenilor nu vor mai fi împăienjeniţi, spre a-l putea vedea; când se va sfârşi aşteptarea creaţiei, şi va sosi şi pentru ea ziua şi ceasul naşterii. Numai atunci El îşi va putea face intrarea în Noul Ierusalim, urmat de toţi sfinţii săi, şi va putea încredinţa lumea în mâinile Tatălui, pentru ca Dumnezeu să fie de acum totul în toti.
- Pentru noi, creştinii, cerul este întâlnirea cu Domnul care vine, sau “a merge să stăm cu Domnul” (Fil. 1,23).
“Viaţa este un paradis, şi cu toţii suntem într-un paradis, însă nu vrem să-l recunoaştem, căci dacă am voi să-l recunoaştem, chiar mâine s-ar instaura paradisul în toată lumea” (Dostoievski).
Dacă cerul este pentru noi “Domnul care vine”, atunci trebuie să fim mereu vigilenţi pentru că el vine deja la noi acum în Euharistie, vine în cel sărman, în nevoiaş, în cel suferind. Înainte de a merge noi la cer, vine cerul la noi. Numai să-l recunoaştem!


Într-o lume care se gândeşte numai la dânsa, limitată propriilor orizonturi economice, satisfăcută de planurile ei reductive, care se măguleşte cu gândul că este “realistă”, un mic grup de oameni se prezintă ca purtătorii şi vestitorii unei unice utopii posibile.
În mijlocul oamenilor care au auzit atâtea şi atâtea cuvinte ei vin să le vorbească despre un Dumnezeu protagonist, despre o lungă istorie de fidelitate.
Aceşti martori ai speranţei, le spun oamenilor dezorientaţi că cerul nu e dincolo de nori ci este aici pe pământ. Cerul nu este pentru mâine şi pentru astăzi.


În Biserica românească astăzi se face pomenirea generală a eroilor, adică a tuturor celor morţi pe câmpurile de luptă, pentru ca sufletele celor care s-au jertfit pentru patria lor să se înalţe, cu Domnul, în slava cerească”.
Nicolae Iorga spunea,că neamul este etern prin cultul Eroilor.Eroii noștri n-au murit,s-au prefăcut în flori,ce-au răsărit cu legământ,să apere acest pământ și cele trei culori.
Astăzi ca niște trimiși ai neamului ei vin la noi, cu rol hotărâtor în viața de zi cu zi și ne cer să dărâmăm egoismul, răutatea ,dușmănia,ura,nedreptatea și tot ce ne desparte și ne îndepărtează. Să păstrăm unitatea,să ne prețuim credința și toate valorile de spiritualitate.
Duhul eroilor, vrea de la noi înălțare,o slujire nouă,o viață plină de demnitate,de muncă cinstită,iubire, jertfă și istorie.Ei nu se jelesc ,ei cer să fie urmați nu în discursuri,minciuni politice,confesiuni retorice ci prin trezirea conștiintei ,dăruire pe altarul neamului.
Ne plecăm genunchii și inimile pentru pioasa reculegere în fața ctitorilor veșniciei românești și lăsăm lacrimile recunoștinței în rugăciunea pentru Veșnica lor odihnă! Dormiți în pace scumpi Eroi și pomenirea Voastră să fie în veci…să ne trezească!


02. Duminica a V a după Paști - May 18, 2020 2:48:00 PM

04. IPS-Anania - despre suferinta în inchisoare - May 13, 2020 3:23:00 PM

05. IPS Anania-Avem șansa de a ne răscumpăra! - May 13, 2020 1:16:00 PM

06. Duminica a IV a după Paști - Slăbănogului - May 10, 2020 7:15:00 PM


                                                              
 Am văzut în această perioadă de slujire multe îndemnuri de a fi pomeniți credincioșii, la sfintele slujbe! Cuviincios gând și împlinitor de dragoste! Dar pentru mine ca slujitor, care vă port în sufletul slujirii de parohie (asta-i cea mai mare răspundere) luându-vă în gând dintr-o casă,apartament în altul, pe nume la fiecare slujbă ca să fim încredințați de Hristos spre pomenire, mi se pare firesc, nu pandemie. Nici eu nu sunt mai bun,nici voi mai împlinitori ...încerc datoria , să rămânem în Hristos slujitori cu toții.
Slăbănogul de la Vitezda duminica a IV A după Paști(Ioan 5,1-15) ne dă multe sfaturi pentru însănătosire sufletească și trupească, azi...nu legi, decrete, nu nepăsare, cum cred că vom arăta față de toată această încercare cerească...și dorință viitoare de relaxare.
Vitezda = Casa milosteniei, acolo s-a milostivit Dumnezeu, pentru vindecare prin Taina Botezului + vindecare de singurătate și boală a celor 38 de ani...ai însingurărilor,tăinuirilor nespovedite.
” cuvintele se scurg şi mor pe altar de dor
mă lovesc de treptele universului
la fiecare pas
atunci plantez flori
în asfaltul bătrân al sufletului
mă preling în mine
retras într-o incandescentă clipă
nu caut instinctul de a trăi
pe geam plâng frunze
cuvintele curg acum singure
uneori merg după mine
sângerând printre secole
mă ardea trecerea ta prin încăperile sufletului
strivit de gânduri, zac pe tăblia vieţii
durea acut absenţa
atunci am ţipat întâia oară a chemare” . Eram singur si-mi chemam, îndurare îngerească.Strigăt și neputință!
Îngerul , preînchipuie puterea Sfântului Duh. Dumnezeu se face om pentru a ajuta pe cel care zice ”nu am om”să se facă înger! Vrei să te faci sănătos? Ridică-te! În duminicile după Înviere, ca să înviezi, trebuie să mori! Să mori cu moartea lui Hristos !
De 2020 de ani , ne atinge Învierea Domnului Hristos, îngerul așteptării! Când ne-am propus să înviem sufletește? Adevărat că nu ne-am găsit omul , dar ne-am găsit pe DUMNEZEU Cel Înviat să scăpăm de moartea păcatului?
38 DE ANI.!- soarta omului fără Dumnezeu-ajutat.
Crezul nostru:nu cădem toți odată.Dar vai, de cel ce cade și nu are cine să-l ridice și dacă în cazul bolii, apare croniciarizarea ? Stiu că sănătatea este darul lui Dumnezeu și mai știu că după cum zicea, Sf.Apostol Pavel,boala este îngăduită când avem prea multe daruri ”îti este de ajuns harul meu” !...o Doamne! Nu sunt singur!
Iar dragostea,rugăciunea vie, a prietenilor,rezolvă ! Nu vă lipsiți de prieteni! Domnul are cuvinte pentru prietenii adevărați ai Vieții să nu-i uitați în vreme de pandemie pe nici unul!
Templul prieteniei,al comuniunii , al apropierii, al mărturisirii,al dăruirii, este Biserica-apa Siloamului, azi certată de ”tartorii”adevărului și totuși cum a zis Mântuitorul ”te-ai făcut sănătos”, fă-ți, o spovedanie discretă ..să nu mai greșești...să nu cumva să te îmbolnăvești!
07. Din ”cronica Corona -VIR ”(3) - May 8, 2020 11:49:00 AM

Dimineață citeam la unul din frații preoți despre apropierea pe care o are față de unii vârstnici și mai ales de cei pe care îi are în suflet pentru sufletul lor ales.
E mare lucru a merge spre ”moșii și bunicii noștri”cu inimă deschisă dar e foarte greu a le da și răspunsuri pertinente față de timpurile pe care le trăiește Biserica. Unii dintre ei au trecut prin multe greutăți,boli,încercări,necazuri,războaie... dar par a spune că niciodată nu s-au simțit atât de debusolați, neliniștiți, îndurerați.
Cei care ar trebui să le dea liniștea, le produc azi mai multă confuzie fie din prea marea purtare de grijă-boala prinde mai ales la voi, fie din părăsire,însingurare,înstrăinare față de cei dragi, din cauza calculelor globaliste care zic că ar fi cam mulți și... încurcă viața celor tineri.
Pandemia televizionisto- miluită, le-a băgat frica de moarte în oase și libertatea, le pare acum un teritoriu străin ori de domeniul abstracției.
Vorbesc cu ei în gând, vorbesc rar, adânc în simplitatea lor ce le cuprind pe toate și vă mărturisesc că nu cred că m-am întâlnit cu vreunul din ei să nu mă întrebe : ”când se dechide biserica !”.
Simti în glasul lor dorul de sfințenie , de Casa Domnului , acel dor de mângâiere, de frământare aleasă, disperare și nici măcar nu-și mai amintesc că nu au toate cele de trebuință vieții și sănătății lor.
Iar colac peste pupăză din ceea ce am descoperit că le face și mai mult rău, sunt vorbele mândriei politicienilor, a ”specialistilor” puși la diriguirea țării și care poartă atâtea discuții despre ei(pensionarii) sau, cum a zis, o bunică :”am priceput că nu vor dechide biserica din cauza bătrânilor!”... ei, nu respectă ordinea și distanțare socială.
Eu aș zice că nimic mai fals în fața atâtori oameni frumoși,curați la suflet, cuminți și bisericoși care prin truda,credința lor, avem ceea ce suntem o Țară și un Neam românesc.
Uneori mă și întreb de ce ”unul plătește pentru toți și toți pentru unul” dar cum suntem atât de tributari trecutului,păcatelor noastre, plătim cu toții a trăi pe dos, înțelegerea,demnitatea,sănătatea spirituală a devenirii noastre.
Și altceva:
”Eu ştiu că cei mai mulţi dintre voi sunt foarte alarmaţi de întărirea neaşteptată a propagandei antireligioase şi că sunteţi mâhniţi. Nu vă tulburaţi, nu vă tulburaţi! Lucrurile acestea nu au cum să vă atingă. Şi să ştiţi, şi să credeţi că mica turmă a lui Hristos este de neînvins, ei nu are ce-i face nimeni, ea nu se teme de nimic, fiindcă ştie şi păzeşte totdeauna marile cuvinte ale lui Hristos: Voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui.(Sfântul Luca Arhiepiscopul Crimeii, Am iubit pătimirea).
11. Unde este Galileia de azi? - May 1, 2020 3:17:00 PM

Lumea noastră este bolnavă. Nu mă refer doar la pandemia coronavirusului, ci la starea civilizației noastre, așa cum este dezvăluită în acest fenomen global. În termeni scripturistici: este un semn al vremurilor.
Ce fel de provocare reprezintă această situație pentru creștinism, pentru Biserică, care este unul dintre primii „actori ai lumii” și pentru întreaga teologie?...
Anul trecut, au fost și nu au fost semne. În acest an, în timpul Postului și de Înviere, nu există slujbe religioase în sute de mii de biserici de pe mai multe continente, nici în sinagogi și moschei. Ca preot , reflectez asupra acestor biserici goale sau închise și văd în ele un semn și o provocare din partea lui Dumnezeu. Nu cumva a venit momentul unor reforme profunde, dincolo de frică?
La începutul acestui sezon neobișnuit al Postului Mare deloc întâplător, mulți dintre noi am crezut că această epidemie ar provoca o defalcare generalizată pe termen scurt, o perturbare a funcționării normale a societății, pe care urma să o depășim într-un fel sau altul. , și că în curând totul va reveni la normal, adică așa cum era înainte. Nu mai e cazul. Și chiar nu ar fi bine să o facem. După această experiență globală, lumea nu va mai fi la fel ca înainte.Am ajuns la Izolarea față de biserică care a dat și o carantină spirituală oamenilor.De fapt pe Hristos L-am carantinat….de El, ne-am izolat!
În timpul unor mari calamități, este firesc să fim preocupați mai întâi de nevoile materiale pentru a supraviețui, dar omul nu trăiește doar cu pâine.
Procesul inevitabil al globalizării pare să-și fi atins apogeul : vulnerabilitatea generală a unei lumi globale este acum evidentă. A venit timpul să examinăm implicațiile mai profunde ale acestei lovituri asupra securității lumii noastre credincioase.
Bisericile goale: sunt un semn și o provocare
Înțelegerea cuvintelor lui Dumnezeu în evenimentele din lumea noastră necesită o mare artă a discernământului spiritual, care la rândul său necesită o detașare contemplativă de emoțiile și prejudecățile noastre crescute, precum și proiecțiile temerilor și dorințelor noastre.
În vremuri de dezastru, „agenții adormiți ai unui Dumnezeu rău și răzbunător” răspândesc frica și obțin capital religios pentru ei înșiși (vezi Michel Grandjean: Când Hell Dwells în Evul Mediu). Viziunea lor despre Dumnezeu a adus apa în moara ateismului de secole.
În vremuri de dezastre,eu nu-L văd pe Dumnezeu ca pe un director plin de mânie, instalat în culisele evenimentelor din lumea noastră, ci mai degrabă ca o sursă de forță, care operează printre cei care arată solidaritate și dragoste dezinteresată. în astfel de situații - inclusiv pe cei care nu acționează prin „motivație religioasă”. Dumnezeu este iubire smerită și discretă.
Totuși, nu mă pot abține să nu mă întreb dacă timpul bisericilor goale și închise nu este un fel de avertisment despre ce s-ar putea întâmpla în viitorul nu prea îndepărtat al nostru: oare așa va arăta în câtiva ani o mare parte a lumii noastre creștine?
Nu cumva am fost deja avertizați despre ceea ce se întâmplă în multe țări, în care tot mai multe biserici, mănăstiri și seminarii se golesc și își închid ușile? De ce am atribuit această evoluție atât de mult timp influențelor externe („tsunamiul secular”), în loc să înțelegem că un capitol din istoria creștinismului se apropie de sfârșit și că este timpul să ne pregătim pentru ce ne așteaptă.
Golul simbolic al bisericilor golirea lor ascunsă și viitorul care ar putea să ne aștepte, dacă nu depun eforturi serioase va arăta lumii globale o față cu totul diferită a creștinismului.
Am încercat prea mult să convertim lumea („ceilalți”) și cu atât mai puțin să ne convertim pe noi înșine - nu printr-o simplă „îmbunătățire”, ci prin producerea unei transformări radicale din a „a fi creștin” „Static” într-un„ creștin în dinamică ”.
Poate că ar trebui să acceptăm acest post actual pentru serviciile religioase și funcționarea Bisericii ca un Kairos („șansa”, „un punct în timp în care schimbarea este posibilă”), un timp pentru a ne opri și a ne implica într-o reflecție profundă în fața lui Dumnezeu și cu Dumnezeu!
Trecerea la o„evlavie virtuală”, o „comunitate la distanță” și îngenuncherea în fața unui ecran de televiziune este cu adevărat ceva ciudat pentru mulți.
Poate mai mult ca niciodată ar trebui mai degrabă să încercăm să trăim adevărul cuvintelor Domnului Iisus Hristos: „Unde sunt doi sau trei adunați în numele meu, acolo sunt și Eu ”.Doar ”Insulele de spiritualitate,duhovnicie” și dialog ar putea fi sursa puterii vindecătoare pentru o lume bolnavă.
Dacă golirea bisericilor evocă pentru noi mormântul gol, să nu ignorăm vocea de sus: „El nu este aici. a înviat! „Mergeţi şi daţi de ştire fraţilor mei să meargă în Galileea: acolo mă vor vedea” (Mt 28,10) .
O întrebare ne poate stimula meditația în timpul acestor sărbători de Paște ciudat: unde este astăzi Galileea unde îl putem întâlni pe Hristos cel viu?
Cercetările sociologice indică faptul că, la nivel mondial, numărul „rezidenților” (atât cei care se identifică pe deplin cu forma tradițională a religiei, cât și cei care afirmă ateism dogmatic) scade în timp ce cel al „căutătorilor” este în creștere. În plus, există, desigur, un număr din ce în ce mai mare de oameni „apatici” (oameni care sunt indiferenți la întrebările de religie sau la răspunsul tradițional care li se oferă).
Linia principală de demarcație nu mai este între cei care se consideră credincioși și cei care pretind că nu sunt credincioși. Există cercetători, atât în rândul credincioșilor (cei pentru care credința nu este o moștenire, ci o cale), cât și printre cei care nu credincioși, care, deși resping principiile religioase propuse de cei din jurul lor, simt totuși dorința arzătoare de „o sursă care să-și potolească setea de sens.
Sunt convins că Galileea de astăzi ”, unde trebuie să mergem în căutarea Dumnezeului care a trecut prin moarte, este lumea„ căutătorilor ”ai oamenilor Învierii: „Nu M-ai căuta, dacă nu M-ai fi găsit!” - Blaise Pascal.
12. Curățarea - Apr 29, 2020 9:46:00 PM

Un preot de la ţară, mergând cu treburi spre satul vecin, a văzut o femeie din parohia sa spălându-şi rufele în râu şi, apropiindu-se, a întrebat-o:
– Duminică, la slujbă, am văzut că nu m-au ascultat toţi cu atenţie. Poate am vorbit lucruri prea savante şi mă gândesc, duminica asta, să vorbesc mai pe înţelesul oamenilor. Spune-mi, dumneata ce-ai înţeles din ce-am spus eu la predică?
– Părinte, i-a răspuns cu smerenie femeia, eu n-am multă carte, dar aş vrea să vă întreb şi eu ceva: vedeţi pânzele ce le spăl eu acuma? Apa trece prin ele şi le curăţă. Credeţi că au ele habar de cum le-a curăţat apa? Şi cu toate astea, devin albe şi frumoase. Nu înţeleg eu, în biserică, tot cuvântul sfinţiei tale, dar simt în suflet căldura Duhului Sfânt, Care mă curăţeşte de păcat, aşa cum apa aceasta curăţă pânzele mele.
Tare mulţumit a plecat preotul văzând un om care nu e doar cu gândul la cele sfinte, ci şi cu sufletul.
“La Dumnezeu ajungem printr-un anume mod de viaţă, nu printr-un anume fel de a gândi” (Christos Yannaras)
13. Nație română, încotro ? - Apr 24, 2020 8:24:00 PM
Care este sfarsitul oricarei natii?
S-a întâmplat In Suedia
Un profesor de economie de la un colegiu a declarat că nu a picat vreodată pe cineva la examen, dar a picat odată o grupă întreagă.
Acea clasă a insistat că socialismul este funcţional şi că nimeni nu ar trebui să fie sărac şi nimeni bogat, toata lumea EGALĂ!
Profesorul le-a spus, “OK, vom face în grupa aceasta un experiment asupra socialismului.
Se va face media tuturor notelor, şi fiecare va primi aceeaşi notă, astfel încât nici unul nu va pica şi nici unul nu va primi nota 10.”
După primul test, notele au fost adunate şi împărţite la numărul de studenţi, şi toţi au primit nota 8.
Studenţii care au studiat intens au fost supăraţi, dar cei care au învăţat mai puţin au fost bucuroşi peste măsură.
Cum cel de-al doilea test se apropia, studenţii care studiaseră puţin au învăţat şi mai puţin, iar cei care studiaseră mai intens şi-au spus că şi ei vor o “pomană”, aşa încât şi ei au studiat mai puţin.Media celui de-al doilea test a fost 6! Când a fost dat al treilea test, media notelor a fost 4 .Spre marea surpriză a tuturor studenţilor, toţi au picat.
Nu putea fi o explicaţie mai simplă.
Profesorul le-a spus că socialismul va pica în final deoarece, atunci când jumătate din populaţie va vedea că poate să nu muncească, pentru că cealaltă jumătate va avea grijă de ea, şi când jumătatea care a muncit realizează că nu are sens să mai muncească, pentru că alţii sunt beneficiarii muncii lor, atunci, acesta este sfârşitul oricărei naţiuni.

14. Pași spre Înviere - Apr 21, 2020 9:00:00 PM

15. Invierea a doua - Vecernia primei zile mp4 - Apr 19, 2020 8:14:00 PM

16. Slujba Invierii 2020-Săvinești 1 - Apr 19, 2020 7:28:00 PM

17. Prohodul Domnului 2020 - Apr 17, 2020 8:50:00 PM

18. Denia celor 12 Evanghelii Joi seara - Apr 16, 2020 8:22:00 PM

21. Denia in Sfanta si Mare Luni seara - Apr 13, 2020 7:59:00 PM

22. Evanghelia de Luni seara in săpt. Patimilor - Apr 13, 2020 7:55:00 PM

23. Iată Mirele vine - Apr 13, 2020 7:48:00 PM

24. Denia din seara de Florii - Apr 13, 2020 7:43:00 PM

25. Denia Acatistului Bunei Vestiri - Apr 4, 2020 8:31:00 PM