Blogs Home » Politic » Politica » pentru-romania

pentru-romania

Despre tara, despre politica actuala si de viitor despre noi romanii...

Articole Blog

01. Constitutia Romaniei - Feb 6, 2013 7:35:00 PM
CONSTITUTIA ROMÂNIEITITLUL I - Principii generaleARTICOLUL 1: Statul român(1) România este stat national, suveran si independent, unitar siindivizibil.(2) Forma de guvernamânt a statului român este republica.(3) România este stat de drept, democratic si social, în care demnitateaomului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatiiumane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, în spiritultraditiilor democratice ale poporului român si idealurilor Revolutiei dindecembrie 1989, si sunt garantate.(4) Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibruluiputerilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - în cadrul democratieiconstitutionale.(5) În România, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legiloreste obligatorie.ARTICOLUL 2: Suveranitatea(1) Suveranitatea nationala apartine poporului român, care o exercitaprin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice sicorecte, precum si prin referendum.(2) Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea în numepropriu.ARTICOLUL 3: Teritoriul(1) Teritoriul României este inalienabil.(2) Frontierele tarii sunt consfintite prin lege organica, cu respectareaprincipiilor si a celorlalte norme general admise ale dreptului international.(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orasesi judete. În conditiile legii, unele orase sunt declarate municipii.(4) Pe teritoriul statului român nu pot fi stramutate sau colonizatepopulatii straine.ARTICOLUL 4: Unitatea poporului si egalitatea între cetateni(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român si solidaritateacetatenilor sai.(2) România este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai,fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, dereligie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de originesociala.ARTICOLUL 5: Cetatenia(1) Cetatenia româna se dobândeste, se pastreaza sau se pierde înconditiile prevazute de legea organica.(2) Cetatenia româna nu poate fi retrasa aceluia care a dobândit-o prinnastere.ARTICOLUL 6: Dreptul la identitate(1) Statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinând minoritatilornationale dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii loretnice, culturale, lingvistice si religioase.(2) Masurile de protectie luate de stat pentru pastrarea, dezvoltarea siexprimarea identitatii persoanelor apartinând minoritatilor nationale trebuiesa fie conforme cu principiile de egalitate si de nediscriminare în raport cuceilalti cetateni români.ARTICOLUL 7: Românii din strainatateStatul sprijina întarirea legaturilor cu românii din afara frontierelor tariisi actioneaza pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii loretnice, culturale, lingvistice si religioase, cu respectarea legislatiei statului aicarui cetateni sunt.ARTICOLUL 8: Pluralismul si partidele politice(1) Pluralismul în societatea româneasca este o conditie si o garantie ademocratiei constitutionale.(2) Partidele politice se constituie si îsi desfasoara activitatea înconditiile legii. Ele contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice acetatenilor, respectând suveranitatea nationala, integritatea teritoriala,ordinea de drept si principiile democratiei.ARTICOLUL 9: Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionaleSindicatele, patronatele si asociatiile profesionale se constituie si îsidesfasoara activitatea potrivit statutelor lor, în conditiile legii. Ele contribuiela apararea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale, economicesi sociale ale membrilor lor.ARTICOLUL 10: Relatii internationaleRomânia întretine si dezvolta relatii pasnice cu toate statele si, în acestcadru, relatii de buna vecinatate, întemeiate pe principiile si pe celelaltenorme general admise ale dreptului international.ARTICOLUL 11: Dreptul international si dreptul intern(1) Statul român se obliga sa îndeplineasca întocmai si cu buna-credintaobligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptulintern.(3) În cazul în care un tratat la care România urmeaza sa devina partecuprinde dispozitii contrare Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numaidupa revizuirea Constitutiei.ARTICOLUL 12: Simboluri nationale(1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt asezate vertical, înordinea urmatoare începând de la lance: albastru, galben, rosu.(2) Ziua nationala a României este 1 Decembrie.(3) Imnul national al României este "Desteapta-te române".(4) Stema tarii si sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.ARTICOLUL 13: Limba oficialaÎn România, limba oficiala este limba româna.ARTICOLUL 14: CapitalaCapitala României este municipiul Bucuresti.TITLUL II - Drepturile, libertatile si îndatoririle fundamentaleCAPITOLUL I - Dispozitii comuneARTICOLUL 15: Universalitatea(1) Cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prinConstitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea.(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale saucontraventionale mai favorabile.ARTICOLUL 16: Egalitatea în drepturi(1) Cetatenii sunt egali în fata legii si a autoritatilor publice, faraprivilegii si fara discriminari.(2) Nimeni nu este mai presus de lege.(3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, înconditiile legii, de persoanele care au cetatenia româna si domiciliul în tara.Statul român garanteaza egalitatea de sanse între femei si barbati pentruocuparea acestor functii si demnitati.(4) În conditiile aderarii României la Uniunea Europeana, cetateniiUniunii care îndeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de afi alesi în autoritatile administratiei publice locale.ARTICOLUL 17: Cetatenii români în strainatateCetatenii români se bucura în strainatate de protectia statului român sitrebuie sa-si îndeplineasca obligatiile, cu exceptia acelora ce nu suntcompatibile cu absenta lor din tara.ARTICOLUL 18: Cetatenii straini si apatrizii(1) Cetatenii straini si apatrizii care locuiesc în România se bucura deprotectia generala a persoanelor si a averilor, garantata de Constitutie si dealte legi.(2) Dreptul de azil se acorda si se retrage în conditiile legii, curespectarea tratatelor si a conventiilor internationale la care România esteparte.ARTICOLUL 19: Extradarea si expulzarea(1) Cetateanul român nu poate fi extradat sau expulzat din România.(2) Prin derogare de la prevederile alineatului (1), cetatenii români pot fiextradati în baza conventiilor internationale la care România este parte, înconditiile legii si pe baza de reciprocitate.(3) Cetatenii straini si apatrizii pot fi extradati numai în baza uneiconventii internationale sau în conditii de reciprocitate.(4) Expulzarea sau extradarea se hotaraste de justitie.ARTICOLUL 20: Tratatele internationale privind drepturile omului(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilorvor fi interpretate si aplicate în concordanta cu Declaratia Universala aDrepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care România esteparte.(2) Daca exista neconcordante între pactele si tratatele privitoare ladrepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, si legileinterne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului încare Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.ARTICOLUL 21: Accesul liber la justitie(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, alibertatilor si a intereselor sale legitime.(2) Nici o lege nu poate îngradi exercitarea acestui drept.(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelorîntr-un termen rezonabil.(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.CAPITOLUL II - Drepturile si libertatile fundamentaleARTICOLUL 22: Dreptul la viata si la integritate fizica si psihica(1) Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica alepersoanei sunt garantate.(2) Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau detratament inuman ori degradant.(3) Pedeapsa cu moartea este interzisa.ARTICOLUL 23: Libertatea individuala(1) Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile.(2) Perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane sunt permisenumai în cazurile si cu procedura prevazute de lege.(3) Retinerea nu poate depasi 24 de ore.(4) Arestarea preventiva se dispune de judecator si numai în cursulprocesului penal.(5) În cursul urmaririi penale arestarea preventiva se poate dispunepentru cel mult 30 de zile si se poate prelungi cu câte cel mult 30 de zile,fara ca durata totala sa depaseasca un termen rezonabil, si nu mai mult de180 de zile.(6) În faza de judecata instanta este obligata, în conditiile legii, saverifice periodic, si nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea si temeiniciaarestarii preventive si sa dispuna, de îndata, punerea în libertate ainculpatului, daca temeiurile care au determinat arestarea preventiva auîncetat sau daca instanta constata ca nu exista temeiuri noi care sa justificementinerea privarii de libertate.(7) Încheierile instantei privind masura arestarii preventive sunt supusecailor de atac prevazute de lege.(8) Celui retinut sau arestat i se aduc de îndata la cunostinta, în limba pecare o întelege, motivele retinerii sau ale arestarii, iar învinuirea, în cel maiscurt termen; învinuirea se aduce la cunostinta numai în prezenta unuiavocat, ales sau numit din oficiu.(9) Punerea în libertate a celui retinut sau arestat este obligatorie, dacamotivele acestor masuri au disparut, precum si în alte situatii prevazute delege.(10) Persoana arestata preventiv are dreptul sa ceara punerea sa înlibertate provizorie, sub control judiciar sau pe cautiune.(11) Pâna la ramânerea definitiva a hotarârii judecatoresti decondamnare, persoana este considerata nevinovata.(12) Nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decât în conditiilesi în temeiul legii.(13) Sanctiunea privativa de libertate nu poate fi decât de natura penala.ARTICOLUL 24: Dreptul la aparare(1) Dreptul la aparare este garantat.(2) În tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat,ales sau numit din oficiu.ARTICOLUL 25: Libera circulatie(1) Dreptul la libera circulatie, în tara si în strainatate, este garantat.Legea stabileste conditiile exercitarii acestui drept.(2) Fiecarui cetatean îi este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sauresedinta în orice localitate din tara, de a emigra, precum si de a reveni întara.ARTICOLUL 26: Viata intima, familiala si privata(1) Autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala siprivata.(2) Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea însasi, daca nu încalcadrepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri.ARTICOLUL 27: Inviolabilitatea domiciliului(1) Domiciliul si resedinta sunt inviolabile. Nimeni nu poate patrundesau ramâne în domiciliul ori în resedinta unei persoane fara învoireaacesteia.(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentruurmatoarele situatii:a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotarâri judecatoresti;b) înlaturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurileunei persoane;c) apararea securitatii nationale sau a ordinii publice;d) prevenirea raspândirii unei epidemii.(3) Perchezitia se dispune de judecator si se efectueaza în conditiile si înformele prevazute de lege.(4) Perchezitiile în timpul noptii sunt interzise, în afara de cazulinfractiunilor flagrante.ARTICOLUL 28: Secretul corespondenteiSecretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, alconvorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare esteinviolabil.ARTICOLUL 29: Libertatea constiintei(1) Libertatea gândirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelorreligioase nu pot fi îngradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrânssa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilorsale.(2) Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste înspirit de toleranta si de respect reciproc.(3) Cultele religioase sunt libere si se organizeaza potrivit statutelorproprii, în conditiile legii.(4) În relatiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sauactiuni de învrajbire religioasa.(5) Cultele religioase sunt autonome fata de stat si se bucura de sprijinulacestuia, inclusiv prin înlesnirea asistentei religioase în armata, în spitale, înpenitenciare, în azile si în orfelinate.(6) Parintii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilorconvingeri, educatia copiilor minori a caror raspundere le revine.ARTICOLUL 30: Libertatea de exprimare(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credintelor silibertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prinsunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.(2) Cenzura de orice fel este interzisa.(3) Libertatea presei implica si libertatea de a înfiinta publicatii.(4) Nici o publicatie nu poate fi suprimata.(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masa obligatia dea face publica sursa finantarii.(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea,viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine.(7) Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, îndemnul larazboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa,incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica,precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri.(8) Raspunderea civila pentru informatia sau pentru creatia adusa lacunostinta publica revine editorului sau realizatorului, autorului,organizatorului manifestarii artistice, proprietarului mijlocului demultiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în conditiile legii.Delictele de presa se stabilesc prin lege.ARTICOLUL 31: Dreptul la informatie(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interespublic nu poate fi îngradit.(2) Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligatesa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupraproblemelor de interes personal.(3) Dreptul la informatie nu trebuie sa prejudicieze masurile de protectiea tinerilor sau securitatea nationala.(4) Mijloacele de informare în masa, publice si private, sunt obligate saasigure informarea corecta a opiniei publice.(5) Serviciile publice de radio si de televiziune sunt autonome. Eletrebuie sa garanteze grupurilor sociale si politice importante exercitareadreptului la antena. Organizarea acestor servicii si controlul parlamentarasupra activitatii lor se reglementeaza prin lege organica.ARTICOLUL 32: Dreptul la învatatura(1) Dreptul la învatatura este asigurat prin învatamântul generalobligatoriu, prin învatamântul liceal si prin cel profesional, prinînvatamântul superior, precum si prin alte forme de instructie si deperfectionare.(2) Învatamântul de toate gradele se desfasoara în limba româna. Înconditiile legii, învatamântul se poate desfasura si într-o limba de circulatieinternationala.(3) Dreptul persoanelor apartinând minoritatilor nationale de a învatalimba lor materna si dreptul de a putea fi instruite în aceasta limba suntgarantate; modalitatile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.(4) Învatamântul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acorda bursesociale de studii copiilor si tinerilor proveniti din familii defavorizate si celorinstitutionalizati, în conditiile legii.(5) Învatamântul de toate gradele se desfasoara în unitati de stat,particulare si confesionale, în conditiile legii.(6) Autonomia universitara este garantata.(7) Statul asigura libertatea învatamântului religios, potrivit cerintelorspecifice fiecarui cult. În scolile de stat, învatamântul religios este organizatsi garantat prin lege.ARTICOLUL 33: Accesul la cultura(1) Accesul la cultura este garantat, în conditiile legii.(2) Libertatea persoanei de a-si dezvolta spiritualitatea si de a accede lavalorile culturii nationale si universale nu poate fi îngradita.(3) Statul trebuie sa asigure pastrarea identitatii spirituale, sprijinireaculturii nationale, stimularea artelor, protejarea si conservarea mosteniriiculturale, dezvoltarea creativitatii contemporane, promovarea valorilorculturale si artistice ale României în lume.ARTICOLUL 34: Dreptul la ocrotirea sanatatii(1) Dreptul la ocrotirea sanatatii este garantat.(2) Statul este obligat sa ia masuri pentru asigurarea igienei si a sanatatiipublice.(3) Organizarea asistentei medicale si a sistemului de asigurari socialepentru boala, accidente, maternitate si recuperare, controlul exercitariiprofesiilor medicale si a activitatilor paramedicale, precum si alte masuri deprotectie a sanatatii fizice si mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.ARTICOLUL 35: Dreptul la mediu sanatos(1) Statul recunoaste dreptul oricarei persoane la un mediu înconjuratorsanatos si echilibrat ecologic.(2) Statul asigura cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.(3) Persoanele fizice si juridice au îndatorirea de a proteja si a amelioramediul înconjurator.ARTICOLUL 36: Dreptul de vot(1) Cetatenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniti pâna în ziuaalegerilor inclusiv.(2) Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie, sinici persoanele condamnate, prin hotarâre judecatoreasca definitiva, lapierderea drepturilor electorale.ARTICOLUL 37: Dreptul de a fi ales(1) Au dreptul de a fi alesi cetatenii cu drept de vot care îndeplinescconditiile prevazute în articolul 16 alineatul (3), daca nu le este interzisaasocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).(2) Candidatii trebuie sa fi împlinit, pâna în ziua alegerilor inclusiv,vârsta de cel putin 23 de ani pentru a fi alesi în Camera Deputatilor sau înorganele administratiei publice locale, vârsta de cel putin 33 de ani pentru afi alesi în Senat si vârsta de cel putin 35 de ani pentru a fi alesi în functia dePresedinte al României.ARTICOLUL 38: Dreptul de a fi ales în Parlamentul EuropeanÎn conditiile aderarii României la Uniunea Europeana, cetatenii româniau dreptul de a alege si de a fi alesi în Parlamentul European.ARTICOLUL 39: Libertatea întrunirilorMitingurile, demonstratiile, procesiunile sau orice alte întruniri suntlibere si se pot organiza si desfasura numai în mod pasnic, fara nici un fel dearme.ARTICOLUL 40: Dreptul de asociere(1) Cetatenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, înpatronate si în alte forme de asociere.(2) Partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor,militeaza împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori asuveranitatii, a integritatii sau a independentei României suntneconstitutionale.(3) Nu pot face parte din partide politice judecatorii CurtiiConstitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei,politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica.(4) Asociatiile cu caracter secret sunt interzise.ARTICOLUL 41: Munca si protectia sociala a muncii(1) Dreptul la munca nu poate fi îngradit. Alegerea profesiei, a meserieisau a ocupatiei, precum si a locului de munca este libera.(2) Salariatii au dreptul la masuri de protectie sociala. Acestea privescsecuritatea si sanatatea salariatilor, regimul de munca al femeilor si altinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe tara, repausul saptamânal,concediul de odihna platit, prestarea muncii în conditii deosebite sauspeciale, formarea profesionala, precum si alte situatii specifice, stabiliteprin lege.(3) Durata normala a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.(4) La munca egala, femeile au salariu egal cu barbatii.(5) Dreptul la negocieri colective în materie de munca si caracterulobligatoriu al conventiilor colective sunt garantate.ARTICOLUL 42: Interzicerea muncii fortate(1) Munca fortata este interzisa.(2) Nu constituie munca fortata:a) activitatile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare, precum si celedesfasurate, potrivit legii, în locul acestora, din motive religioase sau deconstiinta;b) munca unei persoane condamnate, prestata în conditii normale, înperioada de detentie sau de libertate conditionata;c) prestatiile impuse în situatia creata de calamitati ori de alt pericol,precum si cele care fac parte din obligatiile civile normale stabilite de lege.ARTICOLUL 43: Dreptul la greva(1) Salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale,economice si sociale.(2) Legea stabileste conditiile si limitele exercitarii acestui drept, precumsi garantiile necesare asigurarii serviciilor esentiale pentru societate.ARTICOLUL 44: Dreptul de proprietate privata(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, suntgarantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.(2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita în mod egal de lege,indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobândi dreptul deproprietate privata asupra terenurilor numai în conditiile rezultate dinaderarea României la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale lacare România este parte, pe baza de reciprocitate, în conditiile prevazute prinlege organica, precum si prin mostenire legala.(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauza de utilitatepublica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.(4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita înproprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice,religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor.(5) Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosisubsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubiproprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor,precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.(6) Despagubirile prevazute în alineatele (3) si (5) se stabilesc de comunacord cu proprietarul sau, în caz de divergenta, prin justitie.(7) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privindprotectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectareacelorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.(8) Averea dobândita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit aldobândirii se prezuma.(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni oricontraventii pot fi confiscate numai în conditiile legii.ARTICOLUL 45: Libertatea economicaAccesul liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa siexercitarea acestora în conditiile legii sunt garantate.ARTICOLUL 46: Dreptul la mostenireDreptul la mostenire este garantat.ARTICOLUL 47: Nivelul de trai(1) Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si deprotectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent.(2) Cetatenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, laasistenta medicala în unitatile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alteforme de asigurari sociale publice sau private, prevazute de lege. Cetateniiau dreptul si la masuri de asistenta sociala, potrivit legii.ARTICOLUL 48: Familia(1) Familia se întemeiaza pe casatoria liber consimtita între soti, peegalitatea acestora si pe dreptul si îndatorirea parintilor de a asiguracresterea, educatia si instruirea copiilor.(2) Conditiile de încheiere, de desfacere si de nulitate a casatoriei sestabilesc prin lege. Casatoria religioasa poate fi celebrata numai dupacasatoria civila.(3) Copiii din afara casatoriei sunt egali în fata legii cu cei din casatorie.ARTICOLUL 49: Protectia copiilor si a tinerilor(1) Copiii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si deasistenta în realizarea drepturilor lor.(2) Statul acorda alocatii pentru copii si ajutoare pentru îngrijireacopilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protectie sociala a copiilor sia tinerilor se stabilesc prin lege.(3) Exploatarea minorilor, folosirea lor în activitati care le-ar daunasanatatii, moralitatii sau care le-ar pune în primejdie viata ori dezvoltareanormala sunt interzise.(4) Minorii sub vârsta de 15 ani nu pot fi angajati ca salariati.(5) Autoritatile publice au obligatia sa contribuie la asigurarea conditiilorpentru participarea libera a tinerilor la viata politica, sociala, economica,culturala si sportiva a tarii.ARTICOLUL 50: Protectia persoanelor cu handicapPersoanele cu handicap se bucura de protectie speciala. Statul asigurarealizarea unei politici nationale de egalitate a sanselor, de prevenire si detratament ale handicapului, în vederea participarii efective a persoanelor cuhandicap în viata comunitatii, respectând drepturile si îndatoririle ce revinparintilor si tutorilor.ARTICOLUL 51: Dreptul de petitionare(1) Cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice prin petitiiformulate numai în numele semnatarilor.(2) Organizatiile legal constituite au dreptul sa adreseze petitii exclusivîn numele colectivelor pe care le reprezinta.(3) Exercitarea dreptului de petitionare este scutita de taxa.(4) Autoritatile publice au obligatia sa raspunda la petitii în termenele siîn conditiile stabilite potrivit legii.ARTICOLUL 52: Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica(1) Persoana vatamata într-un drept al sau ori într-un interes legitim, de oautoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea întermenul legal a unei cereri, este îndreptatita sa obtina recunoastereadreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si reparareapagubei.(2) Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin legeorganica.(3) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorilejudiciare. Raspunderea statului este stabilita în conditiile legii si nu înlaturaraspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta saugrava neglijenta.ARTICOLUL 53: Restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unorlibertati(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrâns numaiprin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatiinationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si alibertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenireaconsecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistrudeosebit de grav.(2) Restrângerea poate fi dispusa numai daca este necesara într-osocietate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care adeterminat-o, sa fie aplicata în mod nediscriminatoriu si fara a aduceatingere existentei dreptului sau a libertatii.CAPITOLUL III - Îndatoririle fundamentaleARTICOLUL 54: Fidelitatea fata de tara(1) Fidelitatea fata de tara este sacra.(2) Cetatenii carora le sunt încredintate functii publice, precum similitarii, raspund de îndeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin si, înacest scop, vor depune juramântul cerut de lege.ARTICOLUL 55: Apararea tarii(1) Cetatenii au dreptul si obligatia sa apere România.(2) Conditiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prinlege organica.(3) Cetatenii pot fi încorporati de la vârsta de 20 de ani si pâna la vârstade 35 de ani, cu exceptia voluntarilor, în conditiile legii organice.ARTICOLUL 56: Contributii financiare(1) Cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si prin taxe, lacheltuielile publice. (2) Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigureasezarea justa a sarcinilor fiscale.(3) Orice alte prestatii sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege, însituatii exceptionale.ARTICOLUL 57: Exercitarea drepturilor si a libertatilorCetatenii români, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si exercitedrepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa încalcedrepturile si libertatile celorlalti.CAPITOLUL IV - Avocatul PoporuluiARTICOLUL 58: Numirea si rolul(1) Avocatul Poporului este numit pe o durata de 5 ani pentru aparareadrepturilor si libertatilor persoanelor fizice. Adjunctii Avocatului Poporuluisunt specializati pe domenii de activitate.(2) Avocatul Poporului si adjunctii sai nu pot îndeplini nici o alta functiepublica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din învatamântulsuperior.(3) Organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului sestabilesc prin lege organica.ARTICOLUL 59: Exercitarea atributiilor(1) Avocatul Poporului îsi exercita atributiile din oficiu sau la cerereapersoanelor lezate în drepturile si în libertatile lor, în limitele stabilite delege.(2) Autoritatile publice sunt obligate sa asigure Avocatului Poporuluisprijinul necesar în exercitarea atributiilor sale.ARTICOLUL 60: Raportul în fata ParlamentuluiAvocatul Poporului prezinta celor doua Camere ale Parlamentuluirapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele pot contine recomandariprivind legislatia sau masuri de alta natura, pentru ocrotirea drepturilor si alibertatilor cetatenilor.TITLUL III - Autoritatile publiceCAPITOLUL I - ParlamentulSECTIUNEA 1 - Organizare si functionareARTICOLUL 61: Rolul si structura(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român siunica autoritate legiuitoare a tarii.(2) Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat.ARTICOLUL 62: Alegerea Camerelor(1) Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot universal, egal,direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale.(2) Organizatiile cetatenilor apartinând minoritatilor nationale, care nuîntrunesc în alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament,au dreptul la câte un loc de deputat, în conditiile legii electorale. Cetateniiunei minoritati nationale pot fi reprezentati numai de o singura organizatie.(3) Numarul deputatilor si al senatorilor se stabileste prin legeaelectorala, în raport cu populatia tarii.ARTICOLUL 63: Durata mandatului(1) Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani,care se prelungeste de drept în stare de mobilizare, de razboi, de asediu saude urgenta, pâna la încetarea acestora.(2) Alegerile pentru Camera Deputatilor si pentru Senat se desfasoara încel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvareaParlamentului.(3) Parlamentul nou ales se întruneste, la convocarea PresedinteluiRomâniei, în cel mult 20 de zile de la alegeri.(4) Mandatul Camerelor se prelungeste pâna la întrunirea legala a nouluiParlament. În aceasta perioada nu poate fi revizuita Constitutia si nu pot fiadoptate, modificate sau abrogate legi organice.(5) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zia Parlamentului precedent îsi continua procedura în noul Parlament.ARTICOLUL 64: Organizarea interna(1) Organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc prinregulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevazute înbugetele aprobate de acestea.(2) Fiecare Camera îsi alege un birou permanent. Presedintele CamereiDeputatilor si presedintele Senatului se aleg pe durata mandatuluiCamerelor. Ceilalti membri ai birourilor permanente sunt alesi la începutulfiecarei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocati înainte deexpirarea mandatului.(3) Deputatii si senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivitregulamentului fiecarei Camere.(4) Fiecare Camera îsi constituie comisii permanente si poate instituicomisii de ancheta sau alte comisii speciale. Camerele îsi pot constituicomisii comune.(5) Birourile permanente si comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivitconfiguratiei politice a fiecarei Camere.ARTICOLUL 65: Sedintele Camerelor(1) Camera Deputatilor si Senatul lucreaza în sedinte separate.(2) Camerele îsi desfasoara lucrarile si în sedinte comune, potrivit unuiregulament adoptat cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, pentru:a) primirea mesajului Presedintelui României;b) aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat;c) declararea mobilizarii totale sau partiale;d) declararea starii de razboi;e) suspendarea sau încetarea ostilitatilor militare;f) aprobarea strategiei nationale de aparare a tarii;g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;h) numirea, la propunerea Presedintelui României, a directorilorserviciilor de informatii si exercitarea controlului asupra activitatii acestorservicii;i) numirea Avocatului Poporului;j) stabilirea statutului deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatieisi a celorlalte drepturi ale acestora;k) îndeplinirea altor atributii care, potrivit Constitutiei sauregulamentului, se exercita în sedinta comuna.ARTICOLUL 66: Sesiuni(1) Camera Deputatilor si Senatul se întrunesc în doua sesiuni ordinarepe an. Prima sesiune începe în luna februarie si nu poate depasi sfârsitullunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie si nu poate depasisfârsitul lunii decembrie.(2) Camera Deputatilor si Senatul se întrunesc si în sesiuni extraordinare,la cererea Presedintelui României, a biroului permanent al fiecarei Camereori a cel putin o treime din numarul deputatilor sau al senatorilor.(3) Convocarea Camerelor se face de presedintii acestora.ARTICOLUL 67: Actele juridice si cvorumul legalCamera Deputatilor si Senatul adopta legi, hotarâri si motiuni, înprezenta majoritatii membrilor.ARTICOLUL 68: Caracterul public al sedintelor(1) Sedintele celor doua Camere sunt publice.(2) Camerele pot hotarî ca anumite sedinte sa fie secrete.SECTIUNEA a 2-a - Statutul deputatilor si al senatorilorARTICOLUL 69: Mandatul reprezentativ(1) În exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sunt în serviciulpoporului.(2) Orice mandat imperativ este nul.ARTICOLUL 70: Mandatul deputatilor si al senatorilor(1) Deputatii si senatorii intra în exercitiul mandatului la data întruniriilegale a Camerei din care fac parte, sub conditia validarii alegerii si adepunerii juramântului. Juramântul se stabileste prin lege organica.(2) Calitatea de deputat sau de senator înceteaza la data întrunirii legale aCamerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilorelectorale, de incompatibilitate ori de deces.ARTICOLUL 71: Incompatibilitati(1) Nimeni nu poate fi, în acelasi timp, deputat si senator.(2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitareaoricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru alGuvernului.(3) Alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica.ARTICOLUL 72: Imunitatea parlamentara(1) Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentruvoturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.(2) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi în judecata penalapentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimateîn exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestatifara încuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarireasi trimiterea în judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pelânga Înalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartineÎnaltei Curti de Casatie si Justitie.(3) În caz de infractiune flagranta, deputatii sau senatorii pot fi retinuti sisupusi perchezitiei. Ministrul justitiei îl va informa neîntârziat pepresedintele Camerei asupra retinerii si a perchezitiei. În cazul în careCamera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispuneimediat revocarea acestei masuri.SECTIUNEA a 3-a - LegiferareaARTICOLUL 73: Categorii de legi(1) Parlamentul adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.(2) Legile constitutionale sunt cele de revizuire a Constitutiei.(3) Prin lege organica se reglementeaza:a) sistemul electoral; organizarea si functionarea Autoritatii ElectoralePermanente;b) organizarea, functionarea si finantarea partidelor politice;c) statutul deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei si acelorlalte drepturi ale acestora;d) organizarea si desfasurarea referendumului;e) organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;f) regimul starii de mobilizare partiala sau totala a fortelor armate si alstarii de razboi;g) regimul starii de asediu si al starii de urgenta;h) infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora;i) acordarea amnistiei sau a gratierii colective;j) statutul functionarilor publici;k) contenciosul administrativ;l) organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, ainstantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi;m) regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii;n) organizarea generala a învatamântului;o) organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum siregimul general privind autonomia locala;p) regimul general privind raporturile de munca, sindicatele, patronatelesi protectia sociala;r) statutul minoritatilor nationale din România;s) regimul general al cultelor;t) celelalte domenii pentru care în Constitutie se prevede adoptarea delegi organice.ARTICOLUL 74: Initiativa legislativa(1) Initiativa legislativa apartine, dupa caz, Guvernului, deputatilor,senatorilor sau unui numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot.Cetatenii care îsi manifesta dreptul la initiativa legislativa trebuie sa provinadin cel putin un sfert din judetele tarii, iar în fiecare din aceste judete,respectiv în municipiul Bucuresti, trebuie sa fie înregistrate cel putin 5.000de semnaturi în sprijinul acestei initiative.(2) Nu pot face obiectul initiativei legislative a cetatenilor problemelefiscale, cele cu caracter international, amnistia si gratierea.(3) Guvernul îsi exercita initiativa legislativa prin transmitereaproiectului de lege catre Camera competenta sa îl adopte, ca prima Camerasesizata.(4) Deputatii, senatorii si cetatenii care exercita dreptul la initiativalegislativa pot prezenta propuneri legislative numai în forma ceruta pentruproiectele de legi.(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camereicompetente sa le adopte, ca prima Camera sesizata.ARTICOLUL 75: Sesizarea Camerelor(1) Se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor, ca primaCamera sesizata, proiectele de legi si propunerile legislative pentruratificarea tratatelor sau a altor acorduri internationale si a masurilorlegislative ce rezulta din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum siproiectele legilor organice prevazute la articolul 31 alineatul (5), articolul 40alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3), articolul 73alineatul (3) literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102alineatul (3), articolul 105 alineatul (2), articolul 117 alineatul (3), articolul118 alineatele (2) si (3), articolul 120 alineatul (2), articolul 126 alineatele(4) si (5) si articolul 142 alineatul (5). Celelalte proiecte de legi saupropuneri legislative se supun dezbaterii si adoptarii, ca prima Camerasesizata, Senatului.(2) Prima Camera sesizata se pronunta în termen de 45 de zile. Pentrucoduri si alte legi de complexitate deosebita termenul este de 60 de zile. Încazul depasirii acestor termene se considera ca proiectele de legi saupropunerile legislative au fost adoptate.(3) Dupa adoptare sau respingere de catre prima Camera sesizata,proiectul sau propunerea legislativa se trimite celeilalte Camere care vadecide definitiv.(4) În cazul în care prima Camera sesizata adopta o prevedere care,potrivit alineatului (1), intra în competenta sa decizionala, prevederea estedefinitiv adoptata daca si cea de-a doua Camera este de acord. În caz contrar,numai pentru prevederea respectiva, legea se întoarce la prima Camerasesizata, care va decide definitiv în procedura de urgenta.(5) Dispozitiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplica înmod corespunzator si în cazul în care Camera decizionala adopta oprevedere pentru care competenta decizionala apartine primei Camere.ARTICOLUL 76: Adoptarea legilor si a hotarârilor(1) Legile organice si hotarârile privind regulamentele Camerelor seadopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere.(2) Legile ordinare si hotarârile se adopta cu votul majoritatii membrilorprezenti din fiecare Camera.(3) La cererea Guvernului sau din proprie initiativa, Parlamentul poateadopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedura de urgenta,stabilita potrivit regulamentului fiecarei Camere.ARTICOLUL 77: Promulgarea legii(1) Legea se trimite, spre promulgare, Presedintelui României.Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.(2) Înainte de promulgare, Presedintele poate cere Parlamentului, osingura data, reexaminarea legii.(3) Daca Presedintele a cerut reexaminarea legii ori daca s-a cerutverificarea constitutionalitatii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zilede la primirea legii adoptate dupa reexaminare sau de la primirea decizieiCurtii Constitutionale, prin care i s-a confirmat constitutionalitatea.ARTICOLUL 78: Intrarea în vigoare a legiiLegea se publica în Monitorul Oficial al României si intra în vigoare la 3zile de la data publicarii sau la o data ulterioara prevazuta în textul ei.ARTICOLUL 79: Consiliul Legislativ(1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate alParlamentului, care avizeaza proiectele de acte normative în vedereasistematizarii, unificarii si coordonarii întregii legislatii. El tine evidentaoficiala a legislatiei României.(2) Înfiintarea, organizarea si functionarea Consiliului Legislativ sestabilesc prin lege organica.CAPITOLUL II - Presedintele RomânieiARTICOLUL 80: Rolul Presedintelui(1) Presedintele României reprezinta statul român si este garantulindependentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii.(2) Presedintele României vegheaza la respectarea Constitutiei si la bunafunctionare a autoritatilor publice. În acest scop, Presedintele exercitafunctia de mediere între puterile statului, precum si între stat si societate.ARTICOLUL 81: Alegerea Presedintelui(1) Presedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secretsi liber exprimat.(2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin,majoritatea de voturi ale alegatorilor înscrisi în listele electorale.(3) În cazul în care nici unul dintre candidati nu a întrunit aceastamajoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, între primii doi candidatistabiliti în ordinea numarului de voturi obtinute în primul tur. Este declaratales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi.(4) Nici o persoana nu poate îndeplini functia de Presedinte al Românieidecât pentru cel mult doua mandate. Acestea pot fi si succesive.ARTICOLUL 82: Validarea mandatului si depunerea juramântului(1) Rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al României estevalidat de Curtea Constitutionala.(2) Candidatul a carui alegere a fost validata depune în fata CamereiDeputatilor si a Senatului, în sedinta comuna, urmatorul juramânt: "Jur sa-midaruiesc toata puterea si priceperea pentru propasirea spirituala si materiala apoporului român, sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar democratia,drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea,independenta, unitatea si integritatea teritoriala a României. Asa sa-mi ajuteDumnezeu!".ARTICOLUL 83: Durata mandatului(1) Mandatul Presedintelui României este de 5 ani si se exercita de ladata depunerii juramântului.(2) Presedintele României îsi exercita mandatul pâna la depunereajuramântului de Presedintele nou ales.(3) Mandatul Presedintelui României poate fi prelungit, prin legeorganica, în caz de razboi sau de catastrofa.ARTICOLUL 84: Incompatibilitati si imunitati(1) În timpul mandatului, Presedintele României nu poate fi membru alunui partid si nu poate îndeplini nici o alta functie publica sau privata.(2) Presedintele României se bucura de imunitate. Prevederile articolului72 alineatul (1) se aplica în mod corespunzator.ARTICOLUL 85: Numirea Guvernului(1) Presedintele României desemneaza un candidat pentru functia deprim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de încredere acordat deParlament.(2) În caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului,Presedintele revoca si numeste, la propunerea primului-ministru, pe uniimembri ai Guvernului.(3) Daca prin propunerea de remaniere se schimba structura saucompozitia politica a Guvernului, Presedintele României va putea exercitaatributia prevazuta la alineatul (2) numai pe baza aprobarii Parlamentului,acordata la propunerea primului-ministru.ARTICOLUL 86: Consultarea GuvernuluiPresedintele României poate consulta Guvernul cu privire la problemeurgente si de importanta deosebita.ARTICOLUL 87: Participarea la sedintele Guvernului(1) Presedintele României poate lua parte la sedintele Guvernului în carese dezbat probleme de interes national privind politica externa, aparareatarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, în altesituatii.(2) Presedintele României prezideaza sedintele Guvernului la careparticipa.ARTICOLUL 88: MesajePresedintele României adreseaza Parlamentului mesaje cu privire laprincipalele probleme politice ale natiunii.ARTICOLUL 89: Dizolvarea Parlamentului(1) Dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilorgrupurilor parlamentare, Presedintele României poate sa dizolveParlamentul, daca acesta nu a acordat votul de încredere pentru formareaGuvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai duparespingerea a cel putin doua solicitari de învestitura.(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singura data.(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatuluiPresedintelui României si nici în timpul starii de mobilizare, de razboi, deasediu sau de urgenta.ARTICOLUL 90: ReferendumulPresedintele României, dupa consultarea Parlamentului, poate cerepoporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme deinteres national.ARTICOLUL 91: Atributii în domeniul politicii externe(1) Presedintele încheie tratate internationale în numele României,negociate de Guvern, si le supune spre ratificare Parlamentului, într-untermen rezonabil. Celelalte tratate si acorduri internationale se încheie, seaproba sau se ratifica potrivit procedurii stabilite prin lege.(2) Presedintele, la propunerea Guvernului, acrediteaza si recheamareprezentantii diplomatici ai României si aproba înfiintarea, desfiintarea sauschimbarea rangului misiunilor diplomatice.(3) Reprezentantii diplomatici ai altor state sunt acreditati pe lângaPresedintele României.ARTICOLUL 92: Atributii în domeniul apararii(1) Presedintele României este comandantul fortelor armate siîndeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.(2) El poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului,mobilizarea partiala sau totala a fortelor armate. Numai în cazuriexceptionale, hotarârea Presedintelui se supune ulterior aprobariiParlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.(3) În caz de agresiune armata îndreptata împotriva tarii, PresedinteleRomâniei ia masuri pentru respingerea agresiunii si le aduce neîntârziat lacunostinta Parlamentului, printr-un mesaj. Daca Parlamentul nu se afla însesiune, el se convoaca de drept în 24 de ore de la declansarea agresiunii.(4) În caz de mobilizare sau de razboi Parlamentul îsi continuaactivitatea pe toata durata acestor stari, iar daca nu se afla în sesiune, seconvoaca de drept în 24 de ore de la declararea lor.ARTICOLUL 93: Masuri exceptionale(1) Presedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu saustarea de urgenta în întreaga tara ori în unele unitati administrativ-teritorialesi solicita Parlamentului încuviintarea masurii adoptate, în cel mult 5 zile dela luarea acesteia.(2) Daca Parlamentul nu se afla în sesiune, el se convoaca de drept în celmult 48 de ore de la instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta sifunctioneaza pe toata durata acestora.ARTICOLUL 94: Alte atributiiPresedintele României îndeplineste si urmatoarele atributii:a) confera decoratii si titluri de onoare;b) acorda gradele de maresal, de general si de amiral;c) numeste în functii publice, în conditiile prevazute de lege;d) acorda gratierea individuala.ARTICOLUL 95: Suspendarea din functie(1) În cazul savârsirii unor fapte grave prin care încalca prevederileConstitutiei, Presedintele României poate fi suspendat din functie de CameraDeputatilor si de Senat, în sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor sisenatorilor, dupa consultarea Curtii Constitutionale. Presedintele poate daParlamentului explicatii cu privire la faptele ce i se imputa.(2) Propunerea de suspendare din functie poate fi initiata de cel putin otreime din numarul deputatilor si senatorilor si se aduce, neîntârziat, lacunostinta Presedintelui.(3) Daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, în cel mult30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui.ARTICOLUL 96: Punerea sub acuzare(1) Camera Deputatilor si Senatul, în sedinta comuna, cu votul a celputin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor, pot hotarî punereasub acuzare a Presedintelui României pentru înalta tradare.(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi initiata de majoritateadeputatilor si senatorilor si se aduce, neîntârziat, la cunostinta PresedinteluiRomâniei pentru a putea da explicatii cu privire la faptele ce i se imputa.(3) De la data punerii sub acuzare si pâna la data demiterii Presedinteleeste suspendat de drept.(4) Competenta de judecata apartine Înaltei Curti de Casatie si Justitie.Presedintele este demis de drept la data ramânerii definitive a hotarârii decondamnare.ARTICOLUL 97: Vacanta functiei(1) Vacanta functiei de Presedinte al României intervine în caz dedemisie, de demitere din functie, de imposibilitate definitiva a exercitariiatributiilor sau de deces.(2) În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanta functiei dePresedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nouPresedinte.ARTICOLUL 98: Interimatul functiei(1) Daca functia de Presedinte devine vacanta ori daca Presedintele estesuspendat din functie sau daca se afla în imposibilitate temporara de a-siexercita atributiile, interimatul se asigura, în ordine, de presedinteleSenatului sau de presedintele Camerei Deputatilor.(2) Atributiile prevazute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe duratainterimatului functiei prezidentiale.ARTICOLUL 99: Raspunderea presedintelui interimarDaca persoana care asigura interimatul functiei de Presedinte alRomâniei savârseste fapte grave, prin care se încalca prevederileConstitutiei, se aplica articolul 95 si articolul 98.ARTICOLUL 100: Actele Presedintelui(1) În exercitarea atributiilor sale, Presedintele României emite decretecare se publica în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrageinexistenta decretului.(2) Decretele emise de Presedintele României în exercitarea atributiilorsale prevazute în articolul 91 alineatele (1) si (2), articolul 92 alineatele (2)si (3), articolul 93 alineatul (1) si articolul 94 literele a), b) si d) secontrasemneaza de primul-ministru.ARTICOLUL 101: Indemnizatia si celelalte drepturiIndemnizatia si celelalte drepturi ale Presedintelui României se stabilescprin lege.CAPITOLUL III - GuvernulARTICOLUL 102: Rolul si structura(1) Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat deParlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercitaconducerea generala a administratiei publice.(2) În îndeplinirea atributiilor sale, Guvernul coopereaza cu organismelesociale interesate.(3) Guvernul este alcatuit din prim-ministru, ministri si alti membristabiliti prin lege organica.ARTICOLUL 103: Învestitura(1) Presedintele României desemneaza un candidat pentru functia deprim-ministru, în urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta înParlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelorreprezentate în Parlament.(2) Candidatul pentru functia de prim-ministru va cere, în termen de 10zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programuluisi a întregii liste a Guvernului.(3) Programul si lista Guvernului se dezbat de Camera Deputatilor si deSenat, în sedinta comuna. Parlamentul acorda încredere Guvernului cu votulmajoritatii deputatilor si senatorilor.ARTICOLUL 104: Juramântul de credinta(1) Primul-ministru, ministrii si ceilalti membri ai Guvernului vordepune individual, în fata Presedintelui României, juramântul de la articolul82.(2) Guvernul în întregul sau si fiecare membru în parte îsi exercitamandatul, începând de la data depunerii juramântului.ARTICOLUL 105: Incompatibilitati(1) Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu exercitareaaltei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de deputat sau de senator.De asemenea, ea este incompatibila cu exercitarea unei functii dereprezentare profesionala salarizate în cadrul organizatiilor cu scopcomercial.(2) Alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica.ARTICOLUL 106: Încetarea functiei de membruFunctia de membru al Guvernului înceteaza în urma demisiei, a alGuvernului revocarii, a pierderii drepturilor electorale, a starii deincompatibilitate, a decesului, precum si în alte cazuri prevazute de lege.ARTICOLUL 107: Primul-ministru(1) Primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaza activitateamembrilor acestuia, respectând atributiile ce le revin. De asemenea, prezintaCamerei Deputatilor sau Senatului rapoarte si declaratii cu privire la politicaGuvernului, care se dezbat cu prioritate.(2) Presedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru.(3) Daca primul-ministru se afla în una dintre situatiile prevazute laarticolul 106, cu exceptia revocarii, sau este în imposibilitate de a-si exercitaatributiile, Presedintele României va desemna un alt membru al Guvernuluica prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atributiile primuluiministru,pâna la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilitatiiexercitarii atributiilor, înceteaza daca primul-ministru îsi reia activitatea înGuvern.(4) Prevederile alineatului (3) se aplica în mod corespunzator si celorlaltimembri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadade cel mult 45 de zile.ARTICOLUL 108: Actele Guvernului(1) Guvernul adopta hotarâri si ordonante.(2) Hotarârile se emit pentru organizarea executarii legilor.(3) Ordonantele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, înlimitele si în conditiile prevazute de aceasta.(4) Hotarârile si ordonantele adoptate de Guvern se semneaza de primulministru,se contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor înexecutare si se publica în Monitorul Oficial al României. Nepublicareaatrage inexistenta hotarârii sau a ordonantei. Hotarârile care au caractermilitar se comunica numai institutiilor interesate.ARTICOLUL 109: Raspunderea membrilor Guvernului(1) Guvernul raspunde politic numai în fata Parlamentului pentruîntreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului raspunde politic solidarcu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia.(2) Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele României audreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptelesavârsite în exercitiul functiei lor. Daca s-a cerut urmarirea penala,Presedintele României poate dispune suspendarea acestora din functie.Trimiterea în judecata a unui membru al Guvernului atrage suspendarea luidin functie. Competenta de judecata apartine Înaltei Curti de Casatie siJustitie.(3) Cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile membrilor Guvernuluisunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministeriala.ARTICOLUL 110: Încetarea mandatului(1) Guvernul îsi exercita mandatul pâna la data validarii alegerilorparlamentare generale.(2) Guvernul este demis la data retragerii de catre Parlament a încrederiiacordate sau daca primul-ministru se afla în una dintre situatiile prevazute laarticolul 106, cu exceptia revocarii, ori este în imposibilitatea de a-si exercitaatributiile mai mult de 45 de zile.(3) În situatiile prevazute în alineatul (2) sunt aplicabile prevederilearticolului 103.(4) Guvernul al carui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) si (2)îndeplineste numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice,pâna la depunerea juramântului de membrii noului Guvern.CAPITOLUL IV - Raporturile Parlamentului cu GuvernulARTICOLUL 111: Informarea Parlamentului(1) Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice, în cadrulcontrolului parlamentar al activitatii lor, sunt obligate sa prezinteinformatiile si documentele cerute de Camera Deputatilor, de Senat sau decomisiile parlamentare, prin intermediul presedintilor acestora. În cazul încare o initiativa legislativa implica modificarea prevederilor bugetului de statsau a bugetului asigurarilor sociale de stat, solicitarea informarii esteobligatorie.(2) Membrii Guvernului au acces la lucrarile Parlamentului. Daca li sesolicita prezenta, participarea lor este obligatorie.ARTICOLUL 112: Întrebari, interpelari si motiuni simple(1) Guvernul si fiecare dintre membrii sai au obligatia sa raspunda laîntrebarile sau la interpelarile formulate de deputati sau de senatori, înconditiile prevazute de regulamentele celor doua Camere ale Parlamentului.(2) Camera Deputatilor sau Senatul poate adopta o motiune simpla princare sa-si exprime pozitia cu privire la o problema de politica interna sauexterna ori, dupa caz, cu privire la o problema ce a facut obiectul uneiinterpelari.ARTICOLUL 113: Motiunea de cenzura(1) Camera Deputatilor si Senatul, în sedinta comuna, pot retrageîncrederea acordata Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura, cuvotul majoritatii deputatilor si senatorilor.(2) Motiunea de cenzura poate fi initiata de cel putin o patrime dinnumarul total al deputatilor si senatorilor si se comunica Guvernului la datadepunerii.(3) Motiunea de cenzura se dezbate dupa 3 zile de la data când a fostprezentata în sedinta comuna a celor doua Camere.(4) Daca motiunea de cenzura a fost respinsa, deputatii si senatorii careau semnat-o nu mai pot initia, în aceeasi sesiune, o noua motiune de cenzura,cu exceptia cazului în care Guvernul îsi angajeaza raspunderea potrivitarticolului 114.ARTICOLUL 114: Angajarea raspunderii Guvernului(1) Guvernul îsi poate angaja raspunderea în fata Camerei Deputatilor sia Senatului, în sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii depolitica generala sau a unui proiect de lege.(2) Guvernul este demis daca o motiune de cenzura, depusa în termen de3 zile de la prezentarea programului, a declaratiei de politica generala sau aproiectului de lege, a fost votata în conditiile articolului 113.(3) Daca Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul delege prezentat, modificat sau completat, dupa caz, cu amendamenteacceptate de Guvern, se considera adoptat, iar aplicarea programului sau adeclaratiei de politica generala devine obligatorie pentru Guvern.(4) În cazul în care Presedintele României cere reexaminarea legiiadoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în sedintacomuna a celor doua Camere.ARTICOLUL 115: Delegarea legislativa(1) Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernuluipentru a emite ordonante în domenii care nu fac obiectul legilor organice.(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul si datapâna la care se pot emite ordonante.(3) Daca legea de abilitare o cere, ordonantele se supun aprobariiParlamentului, potrivit procedurii legislative, pâna la împlinirea termenuluide abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonantei.(4) Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai în situatiiextraordinare a caror reglementare nu poate fi amânata, având obligatia de amotiva urgenta în cuprinsul acestora.(5) Ordonanta de urgenta intra în vigoare numai dupa depunerea sa spredezbatere în procedura de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata sidupa publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, daca nu seafla în sesiune, se convoaca în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau,dupa caz, de la trimitere. Daca în termen de cel mult 30 de zile de ladepunere, Camera sesizata nu se pronunta asupra ordonantei, aceasta esteconsiderata adoptata si se trimite celeilalte Camere care decide de asemeneaîn procedura de urgenta. Ordonanta de urgenta cuprinzând norme de naturalegii organice se aproba cu majoritatea prevazuta la articolul 76 alineatul (1).(6) Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate în domeniul legilorconstitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului,drepturile, libertatile si îndatoririle prevazute de Constitutie, drepturileelectorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri în proprietatepublica.(7) Ordonantele cu care Parlamentul a fost sesizat se aproba sau seresping printr-o lege în care vor fi cuprinse si ordonantele ale caror efecte auîncetat potrivit alineatului (3).(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, daca estecazul, masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioadade aplicare a ordonantei.CAPITOLUL V - Administratia publicaSECTIUNEA 1 - Administratia publica centrala de specialitateARTICOLUL 116: Structura(1) Ministerele se organizeaza numai în subordinea Guvernului.(2) Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernuluiori a ministerelor sau ca autoritati administrative autonome.ARTICOLUL 117: Înfiintarea(1) Ministerele se înfiinteaza, se organizeaza si functioneaza potrivitlegii.(2) Guvernul si ministerele, cu avizul Curtii de Conturi, pot înfiintaorgane de specialitate, în subordinea lor, numai daca legea le recunoasteaceasta competenta.(3) Autoritati administrative autonome se pot înfiinta prin lege organica.ARTICOLUL 118: Fortele armate(1) Armata este subordonata exclusiv vointei poporului pentru garantareasuveranitatii, a independentei si a unitatii statului, a integritatii teritoriale atarii si a democratiei constitutionale. În conditiile legii si ale tratatelorinternationale la care România este parte, armata contribuie la aparareacolectiva în sistemele de alianta militara si participa la actiuni privindmentinerea sau restabilirea pacii.(2) Structura sistemului national de aparare, pregatirea populatiei, aeconomiei si a teritoriului pentru aparare, precum si statutul cadrelormilitare, se stabilesc prin lege organica.(3) Prevederile alineatelor (1) si (2) se aplica, în mod corespunzator, sicelorlalte componente ale fortelor armate stabilite potrivit legii.(4) Organizarea de activitati militare sau paramilitare în afara uneiautoritati statale este interzisa.(5) Pe teritoriul României pot intra, stationa, desfasura operatiuni sautrece trupe straine numai în conditiile legii sau ale tratatelor internationale lacare România este parte.ARTICOLUL 119: Consiliul Suprem de Aparare a TariiConsiliul Suprem de Aparare a Tarii organizeaza si coordoneaza unitaractivitatile care privesc apararea tarii si securitatea nationala, participarea lamentinerea securitatii internationale si la apararea colectiva în sistemele dealianta militara, precum si la actiuni de mentinere sau de restabilire a pacii.SECTIUNEA a 2-a - Administratia publica localaARTICOLUL 120: Principii de baza(1) Administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale seîntemeiaza pe principiile descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrariiserviciilor publice.(2) În unitatile administrativ-teritoriale în care cetatenii apartinând uneiminoritati nationale au o pondere semnificativa se asigura folosirea limbiiminoritatii nationale respective în scris si oral în relatiile cu autoritatileadministratiei publice locale si cu serviciile publice deconcentrate, înconditiile prevazute de legea organica.ARTICOLUL 121: Autoritati comunale si orasenesti(1) Autoritatile administratiei publice, prin care se realizeaza autonomialocala în comune si în orase, sunt consiliile locale alese si primarii alesi, înconditiile legii.(2) Consiliile locale si primarii functioneaza, în conditiile legii, caautoritati administrative autonome si rezolva treburile publice din comune sidin orase.(3) Autoritatile prevazute la alineatul (1) se pot constitui si însubdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor.ARTICOLUL 122: Consiliul judetean(1) Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice pentrucoordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, în vederearealizarii servic iilor publice de interes judetean.(2) Consiliul judetean este ales si functioneaza în conditiile legii.ARTICOLUL 123: Prefectul(1) Guvernul numeste un prefect în fiecare judet si în municipiulBucuresti.(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduceserviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe aleadministratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale.(3) Atributiile prefectului se stabilesc prin lege organica.(4) Între prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primari, precum siconsiliile judetene si presedintii acestora, pe de alta parte, nu exista raporturide subordonare.(5) Prefectul poate ataca, în fata instantei de contencios administrativ, unact al consiliului judetean, al celui local sau al primarului, în cazul în careconsidera actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept.CAPITOLUL VI - Autoritatea judecatoreascaSECTIUNEA 1 - Instantele judecatorestiARTICOLUL 124: Înfaptuirea justitiei(1) Justitia se înfaptuieste în numele legii.(2) Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti.(3) Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.ARTICOLUL 125: Statutul judecatorilor(1) Judecatorii numiti de Presedintele României sunt inamovibili, înconditiile legii.(2) Propunerile de numire, precum si promovarea, transferarea sisanctionarea judecatorilor sunt de competenta Consiliului Superior alMagistraturii, în conditiile legii sale organice.(3) Functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publicasau privata, cu exceptia functiilor didactice din învatamântul superior.ARTICOLUL 126: Instantele judecatoresti(1) Justitia se realizeaza prin Înalta Curte de Casatie si Justitie si princelelalte instante judecatoresti stabilite de lege.(2) Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata suntprevazute numai prin lege.(3) Înalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicareaunitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competenteisale.(4) Compunerea Înaltei Curti de Casatie si Justitie si regulile defunctionare a acesteia se stabilesc prin lege organica.(5) Este interzisa înfiintarea de instante extraordinare. Prin lege organicapot fi înfiintate instante specializate în anumite materii, cu posibilitateaparticiparii, dupa caz, a unor persoane din afara magistraturii.(6) Controlul judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilorpublice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu exceptiacelor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum si a actelor decomandament cu caracter militar. Instantele de contencios administrativ suntcompetente sa solutioneze cererile persoanelor vatamate prin ordonante sau,dupa caz, prin dispozitii din ordonante declarate neconstitutionale.ARTICOLUL 127: Caracterul public al dezbaterilorSedintele de judecata sunt publice, afara de cazurile prevazute de lege.ARTICOLUL 128: Folosirea limbii materne si a interpretului în justitie(1) Procedura judiciara se desfasoara în limba româna. (2) Cetateniiromâni apartinând minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime în limbamaterna în fata instantelor de judecata, în conditiile legii organice.(3) Modalitatile de exercitare a dreptului prevazut la alineatul (2),inclusiv prin folosirea de interpreti sau traduceri, se vor stabili astfel încât sanu împiedice buna administrare a justitiei si sa nu implice cheltuielisuplimentare pentru cei interesati.(4) Cetatenii straini si apatrizii care nu înteleg sau nu vorbesc limbaromâna au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului,de a vorbi în instanta si de a pune concluzii, prin interpret; în proceselepenale acest drept este asigurat în mod gratuit.ARTICOLUL 129: Folosirea cailor de atacÎmpotriva hotarârilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Publicpot exercita caile de atac, în conditiile legii.ARTICOLUL 130: Politia instantelorInstantele judecatoresti dispun de politia pusa în serviciul lor.SECTIUNEA a 2-a - Ministerul PublicARTICOLUL 131: Rolul Ministerului Public(1) În activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta intereselegenerale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile silibertatile cetatenilor.(2) Ministerul Public îsi exercita atributiile prin procurori constituiti înparchete, în conditiile legii.(3) Parchetele functioneaza pe lânga instantele de judecata, conduc sisupravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, înconditiile legii.ARTICOLUL 132: Statutul procurorilor(1) Procurorii îsi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, alimpartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei.(2) Functia de procuror este incompatibila cu orice alta functie publicasau privata, cu exceptia functiilor didactice din învatamântul superior.SECTIUNEA a 3-a - Consiliul Superior al MagistraturiiARTICOLUL 133: Rolul si structura(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenteijustitiei.(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 19 membri, dincare:a) 14 sunt alesi în adunarile generale ale magistratilor si validati deSenat; acestia fac parte din doua sectii, una pentru judecatori si una pentruprocurori; prima sectie este compusa din 9 judecatori, iar cea de-a doua din 5procurori;b) 2 reprezentanti ai societatii civile, specialisti în domeniul dreptului,care se bucura de înalta reputatie profesionala si morala, alesi de Senat;acestia participa numai la lucrarile în plen;c) ministrul justitiei, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie siprocurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie siJustitie.(3) Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru unmandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistratii prevazuti laalineatul (2) litera a).(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturiieste de 6 ani.(5) Hotarârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.(6) Presedintele României prezideaza lucrarile Consiliului Superior alMagistraturii la care participa.(7) Hotarârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive siirevocabile, cu exceptia celor prevazute la articolul 134 alineatul (2).ARTICOLUL 134: Atributii(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui Românieinumirea în functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari,în conditiile legii.(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineste rolul de instanta dejudecata, prin sectiile sale, în domeniul raspunderii disciplinare ajudecatorilor si a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea saorganica. În aceste situatii, ministrul justitiei, presedintele Înaltei Curti deCasatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe lânga ÎnaltaCurte de Casatie si Justitie nu au drept de vot.(3) Hotarârile Consiliului Superior al Magistraturii în materiedisciplinara pot fi atacate la Înalta Curte de Casatie si Justitie.(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineste si alte atributiistabilite prin legea sa organica, în realizarea rolului sau de garant alindependentei justitiei.TITLUL IV - Economia si finantele publiceARTICOLUL 135: Economia(1) Economia României este economie de piata, bazata pe liberainitiativa si concurenta.(2) Statul trebuie sa asigure:a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadruluifavorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;b) protejarea intereselor nationale în activitatea economica, financiara sivalutara;c) stimularea cercetarii stiintifice si tehnologice nationale, a artei siprotectia dreptului de autor;d) exploatarea resurselor naturale, în concordanta cu interesul national;e) refacerea si ocrotirea mediului înconjurator, precum si mentinereaechilibrului ecologic;f) crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitatii vietii;g) aplicarea politicilor de dezvoltare regionala în concordanta cuobiectivele Uniunii Europene.ARTICOLUL 136: Economia(1) Proprietatea este publica sau privata.(2) Proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege si apartinestatului sau unitatilor administrativ-teritoriale.(3) Bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cupotential energetic valorificabil, de interes national, plajele, mareateritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platouluicontinental, precum si alte bunuri stabilite de legea organica, fac obiectulexclusiv al proprietatii publice.(4) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. În conditiile legiiorganice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori institutiilorpublice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date înfolosinta gratuita institutiilor de utilitate publica.(5) Proprietatea privata este inviolabila, în conditiile legii organice.ARTICOLUL 137: Sistemul financiar(1) Formarea, administrarea, întrebuintarea si controlul resurselorfinanciare ale statului, ale unitatilor administrativ-teritoriale si aleinstitutiilor publice sunt reglementate prin lege.(2) Moneda nationala este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. Înconditiile aderarii la Uniunea Europeana, prin lege organica se poaterecunoaste circulatia si înlocuirea monedei nationale cu aceea a UniuniiEuropene.ARTICOLUL 138: Bugetul public national(1) Bugetul public national cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurarilorsociale de stat si bugetele locale ale comunelor, ale oraselor si ale judetelor.(2) Guvernul elaboreaza anual proiectul bugetului de stat si pe cel alasigurarilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobariiParlamentului.(3) Daca legea bugetului de stat si legea bugetului asigurarilor sociale destat nu au fost adoptate cu cel putin 3 zile înainte de expirarea exercitiuluibugetar, se aplica în continuare bugetul de stat si bugetul asigurarilor socialede stat ale anului precedent, pâna la adoptarea noilor bugete.(4) Bugetele locale se elaboreaza, se aproba si se executa în conditiilelegii.(5) Nici o cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea surseide finantare.ARTICOLUL 139: Impozite, taxe si alte contributii(1) Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si alebugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.(2) Impozitele si taxele locale se stabilesc de consiliile locale saujudetene, în limitele si în conditiile legii.(3) Sumele reprezentând contributiile la constituirea unor fonduri sefolosesc, în conditiile legii, numai potrivit destinatiei acestora.ARTICOLUL 140: Curtea de Conturi(1) Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, deadministrare si de întrebuintare a resurselor financiare ale statului si alesectorului public. În conditiile legii organice, litigiile rezultate din activitateaCurtii de Conturi se solutioneaza de instantele judecatoresti specializate.(2) Curtea de Conturi prezinta anual Parlamentului un raport asupraconturilor de gestiune ale bugetului public national din exercitiul bugetarexpirat, cuprinzând si neregulile constatate.(3) La cererea Camerei Deputatilor sau a Senatului, Curtea de Conturicontroleaza modul de gestionare a resurselor publice si raporteaza desprecele constatate.(4) Consilierii de conturi sunt numiti de Parlament pentru un mandat de9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curtii de Conturi suntindependenti în exercitarea mandatului lor si inamovibili pe toata durataacestuia. Ei sunt supusi incompatibilitatilor prevazute de lege pentrujudecatori.(5) Curtea de Conturi se înnoieste cu o treime din consilierii de conturinumiti de Parlament, din 3 în 3 ani, în conditiile prevazute de legea organicaa Curtii.(6) Revocarea membrilor Curtii de Conturi se face de catre Parlament, încazurile si conditiile prevazute de lege.ARTICOLUL 141: Consiliul Economic si SocialConsiliul Economic si Social este organ consultativ al Parlamentului si alGuvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organica deînfiintare, organizare si functionare.TITLUL V - Curtea ConstitutionalaARTICOLUL 142: Structura(1) Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei.(2) Curtea Constitutionala se compune din noua judecatori, numiti pentruun mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.(3) Trei judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat sitrei de Presedintele României.(4) Judecatorii Curtii Constitutionale aleg, prin vot secret, presedinteleacesteia, pentru o perioada de 3 ani.(5) Curtea Constitutionala se înnoieste cu o treime din judecatorii ei, din3 în 3 ani, în conditiile prevazute de legea organica a Curtii.ARTICOLUL 143: Conditii pentru numireJudecatorii Curtii Constitutionale trebuie sa aiba pregatire juridicasuperioara, înalta competenta profesionala si o vechime de cel putin 18 aniîn activitatea juridica sau în învatamântul juridic superior.ARTICOLUL 144: IncompatibilitatiFunctia de judecator al Curtii Constitutionale este incompatibila cuoricare alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice dinînvatamântul juridic superior.ARTICOLUL 145: Independenta si inamovibilitateaJudecatorii Curtii Constitutionale sunt independenti în exercitareamandatului lor si inamovibili pe durata acestuia.ARTICOLUL 146: AtributiiCurtea Constitutionala are urmatoarele atributii:a) se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, înainte de promulgareaacestora, la sesizarea Presedintelui României, a unuia dintre presedintii celordoua Camere, a Guvernului, a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, aAvocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de celputin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire aConstitutiei;b) se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduriinternationale, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, aunui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori;c) se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului,la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grupparlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25de senatori;d) hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile siordonantele, ridicate în fata instantelor judecatoresti sau de arbitrajcomercial; exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata si direct deAvocatul Poporului;e) solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintreautoritatile publice, la cererea Presedintelui României, a unuia dintrepresedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a presedinteluiConsiliului Superior al Magistraturii;f) vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea PresedinteluiRomâniei si confirma rezultatele sufragiului;g) constata existenta împrejurarilor care justifica interimatul înexercitarea functiei de Presedinte al României si comunica cele constatateParlamentului si Guvernului;h) da aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din functie aPresedintelui României;i) vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurareareferendumului si confirma rezultatele acestuia;j) verifica îndeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislativede catre cetateni;k) hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitateaunui partid politic;l) îndeplineste si alte atributii prevazute de legea organica a Curtii.ARTICOLUL 147: Deciziile Curtii Constitutionale(1) Dispozitiile din legile si ordonantele în vigoare, precum si cele dinregulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îsi înceteaza efectelejuridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, înacest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acordprevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestuitermen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate dedrept.(2) În cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, înainte depromulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiilerespective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale.(3) În cazul în care constitutionalitatea tratatului sau acorduluiinternational a fost constatata potrivit articolului 146 litera b), acesta nupoate face obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate. Tratatul sauacordul international constatat ca fiind neconstitutional nu poate fi ratificat.(4) Deciziile Curtii Constitutionale se publica în Monitorul Oficial alRomâniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au puterenumai pentru viitor.TITLUL VI - Integrarea euroatlanticaARTICOLUL 148: Integrarea în Uniunea Europeana(1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, înscopul transferarii unor atributii catre institutiile comunitare, precum si alexercitarii în comun cu celelalte state membre a competentelor prevazute înaceste tratate, se face prin lege adoptata în sedinta comuna a CamereiDeputatilor si Senatului, cu o majoritate de doua treimi din numaruldeputatilor si senatorilor.(2) Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale UniuniiEuropene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracterobligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, curespectarea prevederilor actului de aderare.(3) Prevederile alineatelor (1) si (2) se aplica, în mod corespunzator, sipentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale UniuniiEuropene.(4) Parlamentul, Presedintele României, Guvernul si autoritateajudecatoreasca garanteaza aducerea la îndeplinire a obligatiilor rezultate dinactul aderarii si din prevederile alineatului (2).(5) Guvernul transmite celor doua Camere ale Parlamentului proiecteleactelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea sa fie supuse aprobariiinstitutiilor Uniunii Europene.ARTICOLUL 149: Aderarea la Tratatul Atlanticului de NordAderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord se face prin legeadoptata în sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, cu omajoritate de doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor.TITLUL VII - Revizuirea ConstitutieiARTICOLUL 150: Initiativa revizuirii(1) Revizuirea Constitutiei poate fi initiata de Presedintele României lapropunerea Guvernului, de cel putin o patrime din numarul deputatilor sau alsenatorilor, precum si de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot.(2) Cetatenii care initiaza revizuirea Constitutiei trebuie sa provina dincel putin jumatate din judetele tarii, iar în fiecare din aceste judete sau înmunicipiul Bucuresti trebuie sa fie înregistrate cel putin 20.000 de semnaturiîn sprijinul acestei initiative.ARTICOLUL 151: Procedura de revizuire(1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptata de CameraDeputatilor si de Senat, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarulmembrilor fiecarei Camere.(2) Daca prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, CameraDeputatilor si Senatul, în sedinta comuna, hotarasc cu votul a cel putin treipatrimi din numarul deputatilor si senatorilor.(3) Revizuirea este definitiva dupa aprobarea ei prin referendum,organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptarii proiectului sau apropunerii de revizuire.ARTICOLUL 152: Limitele revizuirii(1) Dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul national,independent, unitar si indivizibil al statului român, forma republicana deguvernamânt, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismulpolitic si limba oficiala nu pot forma obiectul revizuirii.(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi facuta daca are ca rezultatsuprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau agarantiilor acestora.(3) Constitutia nu poate fi revizuita pe durata starii de asediu sau a stariide urgenta si nici în timp de razboi.TITLUL VIII - Dispozitii finale si tranzitoriiARTICOLUL 153: Intrarea în vigoarePrezenta Constitutie intra în vigoare la data aprobarii ei prin referendum.La aceeasi data, Constitutia din 21 august 1965 este si ramâne în întregimeabrogata.ARTICOLUL 154: Conflictul temporal de legi(1) Legile si toate celelalte acte normative ramân în vigoare, în masura încare ele nu contravin prezentei Constitutii.(2) Consiliul Legislativ, în termen de 12 luni de la data intrarii în vigoarea legii sale de organizare, va examina conformitatea legislatiei cu prezentaConstitutie si va face Parlamentului sau, dupa caz, Guvernului, propunericorespunzatoare.ARTICOLUL 155: Dispozitii tranzitorii(1) Proiectele de legi si propunerile legislative în curs de legiferare sedezbat si se adopta potrivit dispozitiilor constitutionale anterioare intrarii învigoare a legii de revizuire.(2) Institutiile prevazute de Constitutie, existente la data intrarii învigoare a legii de revizuire, ramân în functiune pâna la constituirea celor noi.(3) Prevederile alineatului (1) al articolului 83 se aplica începând cuurmatorul mandat prezidential.(4) Dispozitiile cu privire la Înalta Curte de Casatie si Justitie vor fiaduse la îndeplinire în cel mult 2 ani de la data intrarii în vigoare a legii derevizuire.(5) Judecatorii în functie ai Curtii Supreme de Justitie si consilierii deconturi numiti de Parlament îsi continua activitatea pâna la data expirariimandatului pentru care au fost numiti. Pentru asigurarea înnoirii Curtii deConturi din 3 în 3 ani, la expirarea mandatului actualilor consilieri de conturiacestia vor putea fi numiti pentru înca un mandat de 3 ani sau de 6 ani.(6) Pâna la constituirea instantelor judecatoresti specializate, litigiilerezultate din activitatea Curtii de Conturi vor fi solutionate de catreinstantele judecatoresti ordinare.ARTICOLUL 156: Republicarea ConstitutieiLegea de revizuire a Constitutiei se publica în Monitorul Oficial alRomâniei în termen de 5 zile de la data adoptarii. Constitutia, modificata sicompletata, dupa aprobarea prin referendum, se republica de catre ConsiliulLegislativ, cu reactualizarea denumirilor, dându-se textelor o nouanumerotare.