<p>....sa incepem cu descrierea conceptului pt un altfel de divertisment al generatie tinere&nbsp;</p> <p>Ce este un Escape Room?</p> <p>Un escape room este un joc de aventură &icirc;n care jucătorii sunt blocați &icirc;ntr-o cameră și trebuie să utilizeze elemente ale camerei pentru a rezolva o serie de puzzle-uri și să evadeze sau să &icirc;ndeplinească o misiune &icirc;ntr-un termen stabilit. Jocurile sunt versiuni fizice ale jocurilor video "Escape Rooms". Jocurile sunt stabilite &icirc;ntr-o varietate de locații fictive, cum ar fi celule de &icirc;nchisoare, temnițe, templem, birouri, stații spațiale, etc. și sunt populare ca exerciții de team building.</p> <p>Despre istorie....<br>Adus la stadiu de muzeu Dracula&rsquo;s House of Terror ,un loc aparut dintr-un vis care a prins viata la finele lunii august 2018,amenajat cu multa daruire si efort,muzeul si-a dorit sa prinda viata,iar noi l-am sustinut cu aceeasi daruire initiala aducand istoria in vremurile noastre oferindu-le si celor tineri implicarea de a descoperi istoria prin joc si perspicacitate.<br>Kataharina &amp; Dracula ,aceasta este povestea ....Dragostea SECRETĂ a lui DRACULA, este tematica jocului in care vei fi fascinat atat de decor cat si de dificulatatea puzzle pe care tb sa le dezlegi pt a EVADA...</p> <p>Descoperi istoria Brasovului si o fila nestiuta din viata lui Dracula ....<br>Un Escape Room care te introduce in istorie intr-un mod interactiv si neobisnuit ,unde prin manuscrisele si puzzle tematice care te vor fascina prin dificultatea de a le descifra dar si cu un decor desprins din Evul Mediu. Ai la dispozitie 60 minute,timp in care te vei teleporta in vremea lui Dracula ,unde impreuna cu prietenii va trebui elucidezi misterul si indeplinirea misiunii gasind cosita Katharinei si chieia de la iesirea din temnita medievala .</p> <p>Descopera povestea .....</p> <p>''Cine ar fi crezut că inima de gheaţă a crudului voievod valah Vlad Țepeş a fost cucerită? De fiica unui ţesător sas din Corona, numele cetăţii Braşovului din acele timpuri.<br>Katharina este numele femeii care a fost copleşită cu&hellip;multă tandreţe de către cel intrat &icirc;n memoria colectivă sub numele de Dracula. Timp de peste 20 de ani a durat această relaţie, din care au rezultat cinci copii. Se pare că această femeie a fost singura fiinţă pentru care Dracula a făcut crize de gelozie&hellip;<br>Se spune că din momentul &icirc;n care a văzut-o pe Katharina, Vlad Ţepeş a uitat complet de celelalte aventuri galante, printre care Ursulla din Schassburg/Sighişoara, Erika din Bistriţa şi Lize din Hermannstadt/Sibiu. Conform unor relatări ale cronicilor, se pare că multe din actele pline de cruzime ale voievodului se datorau frustrărilor, geloziei şi furiei pe care le resimţea Dracula departe de Katharina. Atunci c&acirc;nd s-au cunoscut, frumoasa săsoaică avea doar 17 ani, iar Ţepeş 34. &Icirc;n apropierea Crăciunului anului 1465, c&acirc;teva fete foarte tinere se chinuiau să tragă la deal, prin zăpadă, o sanie mare, plină cu provizii pentru soldaţii din Bastionul Ţesătorilor, aflat &icirc;n apropierea casei lui Dracula . Fiind &icirc;mpreună cu ofiţerii săi la baza dealului, a sărit să le ajute. Galanteria voivodului li s-a părut tuturor ciudată, p&acirc;nă au &icirc;nţeles că acesta nu-şi mai lua ochii de la codana blondă cu ochi albaştri. Era vorba despre Katharina Siegel, care se remarca printr-o frumuseţe ieşită din comun. Fata starostelui (zunftmeister) breslei ţesătorilor, Thomas Siegel, copilărise la M&acirc;năstirea Franciscanelor din Mahlersdorf, după ce un incendiu cumplit &icirc;i lăsase pe părinţii ei săraci lipiţi. Sărac, bolnav şi rămas fără casă, fostul conducător al breslei ţesătorilor locuia &icirc;mpreună cu familia sa la rudele soţiei, Susanna, născută Fronius, &icirc;n aşa-numita Casă Tartler. <br>Cruzime şi carnagiu<br>Imobilul se află şi astăzi pe strada Poarta Şchei nr. 14 şi aparţine Bisericii Evanghelice. P&acirc;nă &icirc;n urmă cu c&acirc;ţiva ani, aici a funcţionat o grădiniţă. Ţepeş &icirc;i comanda Katharinei cele mai frumoase rochii, din mătăsuri şi dantele aduse din Veneţia şi Flandra. Cronica transilvană din secolul al XVIII-lea arată că idila Prinţului Vlad, guvernator militar, şi Duce de Făgăraş şi Amlaş, cu frumoasa Katharina a creat revoltă &icirc;n r&acirc;ndurile pretendenţilor la m&acirc;na fetei, trei dintre ei provenind din familii &icirc;nstărite ale comunităţii săseşti.<br>Conform cronicilor, la 2 aprilie 1459, supărat pe taxele mari impuse de saşii din Braşov şi intrigile capilor cetăţii, Vlad Ţepeş a distrus toate recoltele de gr&acirc;ne din Ţara B&acirc;rsei. A poruncit să fie prinşi sute de t&acirc;rgoveţi şi negustori care veneau cu marfă &icirc;n cetate, pe care i-a dus l&acirc;ngă mahalaua oraşului, &icirc;n zona Bartolomeului de astăzi şi i-a tras &icirc;n ţeapă. Dimineaţa, s&acirc;ngerosul domnitor a luat micul dejun printre muribunzii care agonizau traşi &icirc;n ţeapă. După moartea acestora, a poruncit jefuirea şi incendierea Bisericii Bartolomeu, precum şi arderea satului Codlea. <br>&Icirc;n timpul carnagiului, la urechile domnitorului a ajuns vestea că nevestele negustorilor din cetate au atacat casa unde locuia Katharina. Au bătut-o şi au pus-o la St&acirc;lpul Infamiei. Pentru că i-au tăiat cozile, domnitorul a ameninţat că va da foc &icirc;ntregii cetăţi. Ca s-o scape pe iubita sa, i-a eliberat pe ceilalţi negustori saşi ce urmau să fie ucişi. <br>Legenda spune că Ţepeş ar fi reuşit să recupereze una dintre cosiţele Katharinei, pe care apoi a păstrat-o pe o pernuţă de catifea. Legenda spune că, &icirc;ntr-o zi, a surprins-o pe soţia sa că Vlad Țepeș vroia să o ia &icirc;n căsătorie pe Katharina, dar rigorile religiei nu &icirc;i permiteau, deşi avea mai mulţi copii cu amanta din Braşov. I-a scris, chiar, de două ori Suveranului Pontif, Papa Pius II, cer&acirc;ndu-i o scrisoare de indulgență pentru a i se anula căsătoria cu prima soţie, Anastasia Holszanska, nepoata reginei Poloniei. &Icirc;n 1462, cetatea de la sud de Carpaţi, unde s-a refugiat Ţepeş, este asediată de turci. umbla &icirc;n dulapul &icirc;n care &icirc;şi ţinea, ca pe un obiect sacru, cosiţa. S-a supărat foc şi a bătut-o. <br>Vlad Țepeș vroia să o ia &icirc;n căsătorie pe Katharina, dar rigorile religiei nu &icirc;i permiteau, deşi avea mai mulţi copii cu amanta din Braşov. I-a scris, chiar, de două ori Suveranului Pontif, Papa Pius II, cer&acirc;ndu-i o scrisoare de indulgență pentru a i se anula căsătoria cu prima soţie, Anastasia Holszanska, nepoata reginei Poloniei. &Icirc;n 1462, cetatea de la sud de Carpaţi, unde s-a refugiat Ţepeş, este asediată de turci. <br>Boierii l-au trădat, trec&acirc;nd de partea fratelui său, Radu cel Frumos, care era sprijinit de otomani. Legende locale relatează că, &icirc;n 1462, Anastasia s-a sinucis, arunc&acirc;ndu-se dintr-un turn &icirc;n r&acirc;ul ce &icirc;nconjura cetatea.<br>Vlad Ţepeș era liber să se căsătorească, &icirc;n sf&acirc;rşit, cu Katharina, cu care avea deja trei copii: Vladislav &bdquo;Laszlo&rdquo; (n. 1456), Catherina (n. 1459) şi Christian (n. 1461). &Icirc;nsă un complot al foştilor săi rivali sf&acirc;rşeşte prin &icirc;ntemniţarea lui Ţepeş la Buda, unde Matei Corvin i-a spus atunci că &icirc;l eliberează cu condiţia să o ia &icirc;n căsătorie pe mătuşa sa, Elisabeta Corvin de Hunyadi. Astfel, Ţepeş a ratat oficializarea relaţiei cu Katharina. &Icirc;nsă a mai avut cu aceasta &icirc;ncă doi copii - Hanna (n. 1463) şi Sigismund (n. 1468).<br>Katharina i-a ramas aproape lui Dracula chiar şi după căderea acestuia de pe tron, &icirc;n 1462, iar Ţepeş s-a &icirc;ngrijit de toţi descendenţii săi, aşa cum atestă cărţile funciare din 1850 ale familiilor Draguly, Laszlo sau Siegel. Asasinarea voievodului, &icirc;n 1477, a pus capăt celei de-a doua domnii şi dragostei dintre el si Katharina. Iar frumoasa care l-a cucerit p&acirc;nă la moarte pe Dracula s-ar fi &icirc;ntors la m&acirc;năstire. De ce să nu recunoaştem, o poveste de dragoste spectaculoasă, pe măsura fascinantei personalităţi al lui Vlad Ţepeş.<br>Va asteptam sa EVADATI din temnita medievala de tortura ,razbunand-o pe Katharina ,chiar din centru istoric al Brasovului, pe str Muresenilor nr 1, aproape de Piata Sfatului!</p> <p>&nbsp;</p> <p>&nbsp;Misiunea jocului ....</p> <p><br>Dupa cum ai vazut in tematica noastra ,Katarina era marea iubire a lui Vlad Tepes si marea slabiciune a lui Dracula, care chiar a vrut sa divorteze de sotia sa pentru a se putea casatori cu frumoasa sasoaica.<br>Vlad Tepes era cunoscut pentru cruzimea cu care ii trata pe inamicii capturati sau pe criminali - ii supunea torturii, sau ii tragea in teapa, obiecte de tortura prezente in camera de evadare la propriu care vor face parte din joc .<br>Katharina insa era o fiinta buna, frumoasa si blajina, care era ingrozita de toate acest cruzimi ale lui Vlad.<br>Aceasta i-a cerut sa le acorde macar o sansa infima sa isi spele pacatele si sa fie iertati. L-a asigurat pe domnitor ca, daca cei condamnati reusesc sa treaca testul ei, atunci sunt demni sa il slujeasca in continuare.<br>Asadar Katharina a pregatit o serie de indicii care sa ii ajute pe cei care erau intemnitati sa scape de tortura. Jucatorii au la dispozitie 60 minute "pana cand ultimul graunte se scurge din clepsidra" sa gaseasca cosita Ktharinei, pe care sa o duca domnitorului sa demonstreze ca merita sa fie iertati! <br>Daca nu reuseau sa faca asta, ii astepta o lunga si chinuitoare tortura!<br><br></p> <p>Vrei sa faci parte din povseste ?</p> <p>https://escaperoombrasov.ro/</p> <p>&nbsp;</p> <p>&nbsp;</p> <p>&nbsp;</p> <p>&nbsp;</p> <p>&nbsp;</p> <p>&nbsp;</p> <p>&nbsp;</p> <p>&nbsp;</p>
    Nimic de afișat