Despre mine

dragos dpvue

Blogs Home » Arte » Fotografie » dpvue

dpvue

Despre fotografie si copyright



Articole Blog

01. Dreptul de autor asupra fotografiilor din social media vs. utilizarea echitabilă (Fair use) - Dec 13, 2018 8:18:00 AM
Dreptul de autor asupra fotografiilor din social media vs. utilizarea echitabilă (Fair use)
Companiile media nu pot ”fura” fotografiile de pe conturile de social media ori de câte ori consideră necesar pentru a ilustra un articol de știri - indiferent dacă fotografia a fost creată pentru uz comercial sau personal, conform unei instanțe americane."Ar fi împotriva protecției dreptului de autor să se permită companiilor media să fure imagini personale și să invoce utilizarea echitabilă (fair use) prin simpla inserare a fotografiei într-un articol care doar relatează informații factuale - multe dintre acestea putând fi percepute de către cititor chiar din fotografie.”
Vezi limitele dreptului de autor în România"Dacă s-ar admite asta, fotografii amatori ar fi descurajați să mai creeze opere originale și nu ar exista nici un stimulent pentru editori să creeze propriul conținut pentru a ilustra articolele: de ce să mai plătească pentru a crea sau licenția fotografii dacă toate imaginile personale postate pe social media ar fi gratuite pentru utilizarea de către companiile media?"
Instanța americană a mai reținut că a existat într-adevăr o piață pentru instantanee de vreme ce acestea au devenit virale - fotograful ar fi putut profita de licențierea fotografiilor dacă nu ar fi fost preluate fără a fi întrebat de către mass-media, potrivit PetaPixel.
02. Eliminarea geoblocării în mediul online. Ce aduce nou pentru fotografii din România? - Dec 3, 2018 5:41:00 PM


De astăzi, 3 decembrie 2018, intră în vigoare Regulamentul (UE) 2018/302 privind prevenirea geoblocării nejustificate și a altor forme de discriminare bazate pe cetățenia sau naționalitatea, domiciliul sau sediul clienților pe piața internă.Europenii nu vor trebui să se mai teamă că un site web le va bloca accesul sau îi va redirecționa doar pentru că ei – sau cardurile lor de credit – provin dintr-o altă țară. Oriunde s-ar afla în UE, europenii vor avea acces la bunuri și servicii online, conform unui comunicat de presă al Comisiei.

Ce prevede Regulamentul?Regulamentul (UE) 2018/302 prevede, cu titlu general, obligația de a trata clienții din UE (inclusiv consumatorii și alți utilizatori finali) la fel, atunci când aceștia se află în aceeași situație, indiferent de cetățenia sau naționalitatea, domiciliul sau sediul acestora.

Mai trebuie transpus în legislația națională?Regulamentele sunt acte juridice definite în articolul 288 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Acestea au aplicabilitate generală, sunt obligatorii în toate elementele sale și se aplică direct în toate țările Uniunii Europene (UE).

(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
Căror comercianți se aplică?Regulamentul se aplică în cazul tuturor comercianților care pun la dispoziția clienților din UE bunurile sau serviciile lor, indiferent dacă au sau nu sediul în UE sau într-o țară terță. În consecință, comercianții cu sediul în țări terțe care își desfășoară activitatea în UE sunt supuși astfel acestui Regulament.

Ce aduce nou acest Regulament pentru fotografii din România?Articolul 4 din Regulament definește anumite situații în care nu există motive întemeiate pentru geoblocare și, prin urmare, comercianții trebuie să asigure clienților din alt stat membru același acces și aceeași posibilitate de a achiziționa bunuri și servicii precum clienților locali.

De exemplu, un fotograf din România dorește să cumpere o cameră foto și identifică cea mai bună ofertă pe un site german, însă site-ul oferă livrare/puncte de ridicare a comenzii doar în Germania sau posibilitatea de ridicare a coletului de la sediul comerciantului. Potrivit Regulamentului, fotograful din România are dreptul să comande bunurile și să le ridice de la sediul comerciantului sau ca acestea să îi fie livrate la o altă adresă/punct de ridicare din Germania, la fel ca oricare client german.

Exemple de bune practici pentru comercianții online Conform Ghidului pentru comercianții online, pus la dispoziție publică de Comisia Europeană:

În cazul în care consumatorii sunt redirecționați către o versiune locală a site-ului web al unui vânzător, ar trebui să existe un buton ușor accesibil care să îi trimită pe consumatori către alte versiuni ale site-ului web pe care aceștia doriseră să îl acceseze inițial.În cazul în care sunt propuse prețuri avantajoase pentru rezervările online anticipate la concerte sau la alte evenimente (spre deosebire de vânzările offline), aceste prețuri ar trebui să li se aplice tuturor clienților, indiferent de naționalitatea sau de locul de reședință al acestora.Un comerciant care furnizează servicii de livrare numai către punctele de ridicare a coletelor situate într-un singur stat membru ar trebui să le permită consumatorilor să furnizeze datele lor de contact chiar dacă nu își au reședința în respectivul stat membru, astfel încât aceștia să aibă posibilitatea de a ridica bunurile personal sau prin intermediul unei societăți de livrare.
03. Operarea dronelor în noul Cod Aerian (proiect de lege) - Nov 20, 2018 9:00:00 AM
Potrivit unui comunicat emis de Ministerul Transporturilor, Guvernul a aprobat în ședința din 15 noiembrie 2018 proiectul de lege privind Codul aerian al României, elaborat de Ministerul Transporturilor împreună cu Ministerul Apărării NaționaleNoul Cod aerian urmează să creeze ”cadrul legislativ primar pentru operarea aeronavelor fără pilot la bord în spațiul aerian național”, potrivit comunicatului MT. Fiind vorba de un proiect de lege, acesta urmează să fie trimis în Parlament, iar ulterior legea aprobată de parlamentari să fie promulgată de către Președinte. Textul proiectului de Cod aerian poate fi consultat pe site-ul SGG.

Pentru legislația actuală: Legislație Drone: operarea și fotografierea aeriană (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
Mai jos, principalele noutăți din acest proiect de Cod aerian în privința operării dronelor (aeronave fără pilot la bord):
Definirea aeronavei fără pilot la bordAeronavă fără echipaj de zbor la bord care poate executa un zbor în mod programat sau controlat de la distanţă; orice dispoziție a codului aerian referitoare la aeronave se aplică și aeronavelor fără pilot la bord dacă nu este specificat în mod expres altfel în textul codului.

Operarea dronei în câmp vizual directOperațiune de zbor cu o aeronavă fără pilot la bord în condiții meteorologice adecvate, pe durata căreia persoana care controlează aeronava de la distanță menține contactul vizual direct cu aceasta, fără alt ajutor, astfel încât zborul în cauză să se desfășoare în condiții de siguranță, să rămână clar definit față de alt trafic și față de obstacole naturale sau artificiale și să poată fi evitată o eventuală coliziune.

OperatorPentru aeronavele fără pilot la bord, persoana care a programat zborul sau asigură controlul de la distanță al acesteia.
Obligația aducerii la sol a droneiOperatorul unei aeronave fără pilot la bord, atunci când operează aeronava în câmp vizual direct, are obligația încetării activității de zbor și aducerii aeronavei la sol atunci când observă apropierea de zona acesteia de operare a unei aeronave cu pilot la bord.

Exceptarea de la obligația decolării şi aterizării de pe/ pe aerodromuri certificateAeronavele civile fără pilot la bord pot ateriza pe si, respectiv, pot decola de pe alte terenuri sau suprafețe de apă decât aerodromurile certificate dacă sunt operate în câmpul vizual direct al persoanei care controlează aeronava de la distanță, în condițiile și cu respectarea limitărilor și restricțiilor tehnico – operaționale, inclusiv de masă, stabilite pentru astfel de situații prin reglementări specifice, emise de Ministerul Transporturilor la propunerea Autorității Aeronautice Civile Române, sau prin reglementări europene.
Zborul deasupra zonelor dens populate sau a adunărilor de oameniEste interzis zborul oricărei aeronave deasupra zonelor dens populate sau a adunărilor de oameniorganizate în aer liber, la o înălțime mai mică de 300 de metri față de orice obstacol fix, cu excepția: [...] zborurilor cu aeronave civile, respectiv, de stat, fără pilot la bord, operate în câmpul vizual direct al persoanei care controlează aeronava de la distanță și care respectă condițiile, restricțiile și limitările tehnico – operaționale, inclusiv de masă, stabilite pentru astfel de zboruri prin reglementări europene și/sau reglementări specifice emise de Ministerul Transporturilor la propunerea Autorității Aeronautice Civile Române, respectiv, prin reglementări emise de Ministerul Apărării Naționale.
Zborul deasupra obiectivelor militareEste interzis zborul aeronavelor ultraușoare nemotorizate și al aeronavelor fără pilot la bord deasupraobiectivelor structurilor din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională, cu excepția: zborului autorizat pe rută; aeronavelor deținute de aceste structuri; situației în care există un acord scris din partea conducătorilor structurilor respective; situațiilor de forță majoră.
Înființarea zonelor No Fly Zone (NFZ)La solicitarea Ministerului Transporturilor sau a instituțiilor din sistemul național de apărare, ordinepublică și securitate națională, prin ordin comun al ministrului apărării naționale și al ministruluitransporturilor pot fi înființate zone interzise pentru aeronavele fără pilot la bord.
Aducerea la sol pentru verificarea documentelorLa solicitarea personalului autorităților competente prevăzute la art. 128 alin. (1) operatorul uneiaeronave fără pilot la bord este obligat să aducă aeronava la sol, în zona indicată, în vederea verificării documentelor de certificare aferente operatorului și aeronavei.
Excepții de la obligativitatea certificatului de înmatriculare prin Ordin MTMinisterul Transporturilor poate stabili, prin reglementări specifice, categorii și/sau tipuri de aeronavefără pilot la bord sau aeronave ultraușoare nemotorizate care pot opera în spaţiul aerian naţional fără să deţine un certificat de înmatriculare, în baza unui certificat de identificare sau fără un astfel de certificat.
Răspunderea pentru realizarea în siguranță a zboruluiIn cazul aeronavelor fără pilot la bord, personalul care asigură programarea și/sau controlul de ladistanță al acestora răspunde pentru realizarea în siguranță a zborului, de la începerea și până la terminarea operațiunii de zbor, putând lua orice măsuri în acest scop.
Operarea unei drone fără documente de certificare - infracțiune Operarea unei aeronave fără pilot la bord de către o persoană care nu posedă documentele de certificare prevăzute de reglementările în vigoare pentru operarea aeronavei respective se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la 3 ani sau cu amendă.
ContravențiiRefuzul operatorului unei aeronave civile fără pilot la bord de a aduce aeronava la sol la solicitareapersonalului autorităților competente constituie contravenție (amendă de la 8.000 lei la 16.000 lei).
Refuzul persoanei care asigură controlul de la distanţă al unei aeronave civile fără pilot la bord de a prezenta persoanelor împuternicite, în condiţiile legii, certificatul de înmatriculare sau, după caz, de identificare al aeronavei, respectiv certificatul de navigabilitate sau, după caz, documentul echivalent de navigabilitate constituie contravenție (amendă de la 8.000 lei la 16.000 lei).
04. Conversia valutară la achiziția de echipament foto din afara țării - Nov 18, 2018 2:00:00 PM
Conversia valutară la achiziția de echipament foto din afara țării
Diferențele de curs valutar pot fi semnificative la achiziția de echipament foto din afară țării. Află ce trebuie să verifici atunci când faci plata și ce opțiuni ai pentru un curs valutar mai bun.Să presupunem că vrem să achiziționăm o cameră foto Canon EOS 5D Mark IV de pe e-infin.com (magazin online din Marea Britanie, de pe teritoriul UE). La data acestui articol, aparatul costă 1.865 EUR. Magazinul online e-infin.com permite plata prin PayPal, o variantă de plată pe care, în general, o recomand la cumpărăturile din străinătate, având în vedere că PayPal are o politică foarte bună de protecție a cumpărătorului împotriva fraudelor - Buyer Protection.

Alimentarea contului PayPal se poate face prin:card atașat contului PayPal; sau adăugarea de fonduri prin Trustly (Add funds using Trustly)1. Prin card atașat contului PayPalÎn momentul în care se face plata prin PayPal, dacă nu sunt fonduri suficiente în contul de EUR, din PayPal, se vor trage fondurile de pe cardul atașat. Asumând că am atașat un card în RON, trebuie să se facă conversia valutară din RON în EUR, existând două variante în acest sens:

Plata în RON. PayPal va face conversia RON/EUR (implicită)
Plata în RON. PayPal va face conversia RON/EURPlata în EUR - emitentul cardului va face conversia RON/EUR.
Plata în EUR - emitentul cardului va face conversia RON/EUR.În cazul variantei a doua, lucrurile sunt mai complicate, în sensul că decontarea diferă de la bancă la bancă, însă, în general, cursul este mai avantajos pentru cumpărător decât cel oferit de PayPal. Ca punct orientativ pentru cursul de decontare se poate verifica cursul spot RON/EUR (banca vinde EUR). Mai multe detalii despre cum se decontează plățile la plata cu cardul în străinătate aici.

(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
2. Alimentarea contului de PayPal prin Trustly O variantă mai puțin cunoscută, dar care, de obicei, asigură un curs foarte apropiat de cel comunicat de BNR, este cea prin care contul de PayPal este alimentat (prepay/topup) cu fonduri prin Trustly. Această metodă presupune să aveți internet banking la una din următoarele bănci locale: UniCredit Bank, Banca Transilvania, CEC Bank, ING Bank, BCR sau Raiffeisen Bank.

Alimentarea contului de PayPal prin Trustly
La data scrierii acestui articol, cursul obținut prin Trustly a fost de 4,6662 RON pentru 1 EUR, față de 4,9010 RON pentru 1 EUR (cusul implicit oferit de PayPal). Un simplu calcul, ne arată că la achiziția unui Canon 5D IV cumpărătorul face o economie de 438 RON. Mai jos, o comparație cu toate cursurile de schimb:

Comparație la data de 19 noiembrie 2018 (ora 16:00). Curs BNR 4.6639Comparație la data de 19 noiembrie 2018 (ora 16:00). Curs BNR 4.6639
Cu toate acestea, trebuie reținut că această comparație este orientativă, clasamentul putându-se schimba în funcție de momentul plății și de alți factori (eg. decontarea în zile diferite, politica băncii dvs. etc) și că trebuie să vă informați și să comparați cursurile valutare de fiecare dată când achiziționați echipamentul foto din străinătate.

Dacă știți și alte metode prin care se poate obține un curs valutar avantajos, nu ezitați să lăsați un comentariu mai jos.
05. Plagiatul în fotografie? Diferența față de încălcarea drepturilor de autor - Nov 16, 2018 10:55:00 AM
Plagiatul în fotografie? Diferența față de încălcarea drepturilor de autorExpresii ca ”plagiat foto”, "fotografie plagiată" sau ”plagierea unui concept fotografic” sunt des întâlnite în limbajul foto. Cu toate astea, termenul ”plagiat” nu există în legislația privind drepturile de autor. Vom prezenta mai jos sensul tehnico-juridic al termenului ”plagiat” și principalele diferențe față de ”încălcarea drepturilor de autor”.Termenul ”plagiat” este definit în legislația din România prin dispozițiile art. 4 alin. (1) litera d) din Legea 206/2004 (privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare) ca fiind: expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode științifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a menționa acest lucru și fără a face trimitere la sursele originale.

Legea 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe nu definește și nu utilizează termenul  ”plagiat”.
Cu toate acestea, în limbajul non-juridic, termenul ”plagiat” se referă la fapta de însușire (integrală sau parțială) a unei opere literare, artistice sau științifice și de prezentare drept creație personală. Or, din punct de vedere al Legii dreptului de autor, astfel de faptă ar echivala cu încălcarea paternității operei, atribut moral al dreptului de autor, conform art. 10.

(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
Plagiatul în fotografieAvând în vedere cadrul legislativ actual, trebuie evitată utilizarea termenului ”plagiat” cu sensul juridic de ”încălcare a drepturilor de autor”, în principal, pentru următoarele argumente:
Fapta de încălcare a dreptului de autor poate fi săvârșită de orice persoană (inclusiv un fotograf), pe când plagiatul poate fi săvârșit numai de personalul implicat în activități de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare (inclusiv cadre didactice și doctoranzi), deci nu de un fotograf.Plagiatul are în vedere operele scrise, în contextul activităților de cercetare, dezvoltare și inovare, pe când încălcarea drepturilor de autor are în vedere orice opere de creație originale (inclusiv, fotografia ca operă artistică).Dreptul de autor nu protejează ideile sau conceptele (art. 9), pe când definiția plagiatului are în vedere preluarea ideilor. Cu privire la acest ultim punct, trebuie precizat faptul că în materia plagiatului nu se reglementează o ”exclusivitate” asupra ideilor sau conceptelor, ci se sancționează doar preluarea fără a menționa acest lucru și fără a face trimitere la sursele originale. Deci, și din acest punct de vedere, este greșită înțelegerea unor fotografi care cred că legea le conferă o exclusivitate pe o idee/concept fotografic. Un ”plagiat de concept fotografic”, constând în preluarea ideilor/conceptului care au stat la baza unei fotografii anterioare, nu reprezintă o faptă de încălcare a dreptului de autor și eventualele pretenții de despăgubire ar trebui respinse de instanța de judecată.

Pe aceeași temă, citește: Ce despăgubiri pot obține fotografii în instanțăÎn concluzie, plagiatul este reglementat în România ca abatere de la buna conduită în contextul activităților de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și de inovare. Din punct de vedere juridic, plagiatul nu echivalează cu încălcarea dreptului de autor și, prin urmare, fotograful nu poate comite o faptă de plagiat (în sensul termenului tehnico-juridic) prin preluarea unei idei sau a unui concept fotografic de la un alt fotograf.
--
stock image: Valerii Honcharuk / Adobe Stock
06. 6 surse legale de imagini (infografic) - Nov 13, 2018 8:30:00 AM
6 surse legale pentru imagini (infografic)Fotografiile din online nu sunt "la liber". Mai jos, 6 surse legale de imagini prin care poți evita problemele legale și reputaționale referitoare la încălcarea drepturilor de autor în online.Un procent covârșitor din toate informațiile transmise creierului nostru sunt vizuale. Oamenii își aduc mai ușor aminte de informația vizuală decât de cea scrisă. Comunicarea vizuală implică în online folosirea unor imagini. Însă, faptul că o imagine sau o fotografie se potrivește cu mesajul comercial pe care vrei să-l transmiți nu înseamnă că ești automat îndreptățit să o și folosești. Autorul (eg. fotograful, artistul vizual) sau titularii drepturilor de autor (eg. angajatorul, cel care angajează autorul) te pot da în judecată pentru încălcarea drepturilor de autor, iar un astfel de proces poate reprezenta un imens risc legal și reputațional pentru afacerea ta.
Mergi la rezumatul vizual al acestui articol: infograficS.1 - Sursele propriiDesigur, cea mai simplă modalitate de a fi sigur că deții toate drepturile de autor asupra imaginilor este să le creezi chiar tu. Legea drepturilor de autor nu condiționează calitatea de autor al unei imagini artistice de calitatea de artist sau profesionist, astfel că și un amator se bucură de aceeași protecție a drepturilor de autor.

Din punct de vedere al drepturilor de autor, ideile nu sunt protejabile, ci numai forma concretă de exprimare (fotografia). Cu toate acestea, copierea conceptului fotografic din spatele unei fotografii, pe lângă problemele reputaționale, ridică și chestiunea lipsei de originalitate, deci și lipsa protecției prin dreptul de autor.
Despre plagiatul în fotografie, citește: Plagiatul în fotografie? Diferența față de încălcarea drepturilor de autor (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
A se vedea și: Netflix acuzat de încălcarea dreptului de autor. Reacția Netflix: dreptul de autor nu protejează obiectele așa cum apar ele în naturăDacă fotografiezi persoane, trebuie să obții și să păstrezi dovada acordului lor (model release). Nu uita că pentru activitățile care implică minori, pe lângă acordul părinților, este nevoie și de respectarea unor obligații legale suplimentare (eg. program limitat, nota de informare depusă de către părinţi/reprezentantul legal al copilului la serviciul public de asistenţă socială de la domiciliul copilului etc).

S.2 - Angajează un fotografPoți angaja un fotograf in-house sau încheia un contract de servicii foto. În ambele cazuri, este important să precizezi drepturile transmise, modalitățile de utilizare, durata și întinderea cesiunii, precum și remunerația autorului.

În lipsa unor prevederi exprese în privința operelor fotografice se aplică prezumția art. 87 alin. (2) din lege, în sensul că ”drepturile patrimoniale asupra operei fotografice ce a fost creată fie în executarea unui contract individual de muncă sau la comandă, se prezumă că aparțin pentru o perioadă de 3 ani celui care angajează sau persoanei care a făcut comanda, dacă prin contract nu s-a prevăzut altfel”.

Pe aceeași temă: Contractul de cesiune exclusivă a drepturilor de autorS.3 - Domeniul publicDrepturile patrimoniale de autor se bucură de o protecție limitată în timp. Trebuie să reții însă faptul că durata de protecție poate fi diferită de la o jurisdicție la alta.

În România durata de protecție înainte de 24 iunie 1996 (intrarea în vigoare a Legii drepturilor de autor) era:

10 ani de la apariție cu privire la autorul unei serii de fotografii artistice; 5 ani de la apariție cu privire la autorul de fotografii artistice separate.
Durata drepturilor patrimoniale asupra operelor create înainte de intrarea în vigoare (24 iunie 1996) a prezentei Legi privind dreptul de autor și pentru care nu au expirat termenele de protecție calculate conform procedurilor legislației anterioare se prelungește până la termenul de protecție prevăzut în prezenta lege.

Cu alte cuvinte, fotografiile individuale realizate și publicate înainte de 24 iunie 1991 și seriile fotografice artistice realizate și publicate înainte de 24 iunie 1986 nu mai beneficiază de protecția drepturilor de autor, în România.

Pe aceeași temă: Dreptul de autor în comunism. Ce drepturi aveau fotografii?, Copyright: Cum a evoluat durata de protecție în SUAS.4 - Licențele libereLicențele libere (eg. Creative Commons) permit preluarea imaginilor, publicate sub aceste licențe, fără a fi nevoie de contactarea autorului sau de remunerarea acestuia. Cel mai des întâlnite sunt licențele Creative Commons.

Toate licențele Creative Commons (CC) pun preț pe paternitatea operelor (creditarea autorilor). Asta înseamnă că ești obligat să menționezi sursa și autorul imaginii, altfel încalci licența și, implicit, legile privind dreptul de autor / copyright. În funcție de licența aleasă de autor, pot exista și alte restricții pe care trebuie să le respecți (eg. pentru CC BY-NC-ND, ești obligat să menționezi sursa și autorul, să folosești numai pentru scopuri necomerciale și să nu modifici imaginea originală).

Pe aceeași temă: Dreptul de Autor vs. Creative Commons - care este diferența?S.5 - Cere permisiuneaExistă fotografi dispuși să-și dea acordul pentru utilizarea unor imagini în proiecte mici, caritabile sau non-profit, fără a cere neapărat o remunerație în bani. Publicitatea sub diferite forme (eg. backlink către site-ul fotografului, promovarea în materiale publicitare etc.) poate fi o contraprestație rezonabilă în astfel de situații în care valoarea comercială a unei imagini este redusă.

Cu toate acestea, nu toți fotografii privesc cu ochi buni astfel de propuneri. Așa că nu ar trebui să abuzezi de bunăvoința unor fotografi și nici să apelezi la această modalitate atunci când disproporția de contraprestație este vădită (eg. fotografia are o valoare comercială foarte mare raportat la promovarea oferită la schimb fotografului). De asemenea, trebuie să ții cont de faptul că promovarea în sistem barter poate ridica și probleme de natură fiscală.

Dacă totuși ai contactat fotograful și el a fost de acord cu utilizarea fotografiei, asigură-te că, din corespondența cu acesta, rezultă clar acceptul lui, scopul, durata și alte condiții solicitate de fotograf. Păstrează corespondența pentru a nu avea surprize ulterioare neplăcute.

Permisiunea de a folosi imaginea nu implică și permisiunea de a transforma opera (în opere derivate), așa că este recomandat să menționezi dacă ai nevoie de modificarea ei (eg. schimbarea cromaticii, decupaj etc).

Creditează autorul. Chiar dacă autorul nu a cerut expres acest lucru, din curtoazie și pentru a proteja paternitatea operei, trebuie să creditezi autorul. Lipsa creditării autorului duce la situații aberante în media românească în care o altă publicație preia imaginile și creditează sursa intermediară (eg. site x, facebook, youtube), în loc să crediteze autorul și sursa primară.

S.6 - Foto stock  Există foarte muți fotografi care își licențiază fotografiile prin intermediul site-urilor de fotografie de stock. Piața este la nivel global, iar imaginile pot fi licențiate la orice oră din zi sau din noapte. În plus, concurența acerbă dintre site-urile de stock și oferta abundentă de imagini de stock au dus la scăderea dramatică a prețurilor de licențiere. Cel mai des întâlnite licențe sunt Royalty Free (RF) și Rights Managment (RM).

În cazul licențelor Royalty Free (RF) se plătește o singură taxă (sub forma unei taxe per imagine/set de imagini sau abonament), fără a fi nevoie să se plătească taxe variabile în funcție de utilizare, volum sau perioadă de utilizare. Cele mai cunoscute site-uri de fotografie de stock licențiate RF sunt Shutterstock și Adobe Stock (Fotolia).

În cazul licențelor RM, licența permite o utilizare unică a fotografiei, așa cum este specificată de licență. Cea mai cunoscută agenție care oferă licențe RM pentru fotografii și conținut video este Getty Images. Site-ul pune la dispoziție chiar și un calculator care, în funcție de mai multe criterii (scop, durată, teritoriu), dă o cotație de preț pentru astfel de licențe.

Fie că este vorba de licențe RF sau RM, este bine să citești cu atenție termenii și condițiile de licențiere. De exemplu, licența standard de la Shutterstock nu permite mai mult de 500.000 de reproduceri fizice, fiind nevoie de o licența superioară pentru ce depășește (Enhanced License). A se vedea aici comparația dintre licența standard și cea Enhanced.

Rezumatul vizual al acestui articol
6 surse legale pentru imagini (infografic)
07. Dreptul de autor în fotografie: înstrăinarea negativului foto - Nov 6, 2018 2:02:00 PM

Înstrăinarea negativului foto - o dispoziție anacronică în era fotografiei digitaleȘtiți ce este un răboj (pl. răbojuri sau răboaje - în exprimarea Codului Civil de la 1864)? Este o bucată de lemn pe care, în trecut, se însemnau, prin crestături, diferite învoieli între părți (banii datorați, numărul vitelor etc.). Din punct de vedere juridic, răbojurile erau o formă primitivă de contract pentru că înțelegerea dintre părți era însemnată, prin crestături, pe bucăta de lemn care se despica în două, fiecare parte păstrând o bucată de lemn (răboj). Când crestăturile după amândouă bucăți erau egale și corelative, puteau fi un mijloc de probare în instanță.
Legătura dintre răbojuri și negativele foto este că ambele puteau face dovada unui raport juridic și că... nimeni nu le mai folosește în ziua de astăzi.


(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
Probabil că sunt foarte mulți fotografi profesioniști tineri care nu au văzut sau care nu au pus mâna pe un film foto în viața lor și asta nu e o rușine, ci pur și simplu reflectă schimbările tehnologice din domeniu.
Deși Legea dreptului de autor are o vechime de peste 22 de ani și a suferit numeroase modificări de-a lungul timpului, dispoziția referitoare la negativul foto se încăpățânează să rămână în Legea 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Astfel, actualul art. 87, alin (3) prevede că: Înstrăinarea negativului unei opere fotografice are ca efect transmiterea drepturilor patrimoniale ale titularului dreptului de autor asupra acesteia, dacă prin contract nu s-a prevăzut altfel.
Înstrăinarea negativului foto a fost gândită ca o excepție de la formalitatea contractului scris de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor care trebuie să prevadă expres drepturile transmise, modalitățile de utilizare, durata și întinderea cesiunii, precum și remunerația. 

Cel mai probabil, legiuitorul a avut în vedere specificul relațiilor din presa scrisă, considerând că ar fi excesive formalitățile cu privire la probarea cesiunii drepturilor patrimoniale de autor. În acest sens, există și reglementările de la art. 40: Existența și conținutul contractului de cesiune a drepturilor patrimoniale se pot dovedi numai prin forma scrisă a acestuia. Fac excepție contractele având drept obiect opere utilizate în presă. 

Cum se mai aplică aceste dispoziții la digital?În lipsa unei practici a instanțelor de judecată, spectrul de interpretare este foarte larg. S-ar putea susține că este o dispoziție pur și simplu căzută în desuetudine care nu se mai aplică digitalului. Alții, dimpotrivă, ar putea specula că fișierul nedemozaicat (.raw/.nef) este echivalentul tehnic al negativului din fotografia analogică. Împotriva acestei susțineri s-ar putea aduce contraargumentul că negativul foto are un suport material, iar legiuitorul a avut în vedere în 1996 înstrăinarea suportului material original împreună cu opera fotografică. Într-o asemenea situație echivalentul negativului ar fi considerat fișierul realizat de camera foto pe suportul de înregistrare. Această situație ridică, la rândul său, probleme în sensul că niciun fotograf nu păstrează pozele pe carduri, iar acestea sunt refolosite.
Din cele de mai sus, se vede cu ușurință că această reglementare nu a mai ținut pasul cu evoluția tehnologică, iar legiuitorul ar trebui să intervină fie prin abrogarea ei, fie prin dispoziții clare aplicabile în domeniul digital. Până la o asemenea modificare, fotografii ar trebui să se gândească de două ori înainte de a trimite fișierele originale (din cameră) la client, pentru a evita o situație în care clientul să-i opună aceste dispoziții legale.
08. Contractul de cesiune exclusivă a drepturilor de autor (fotografie) - Nov 5, 2018 7:59:00 AM
Drepturi de autor in fotografie: Contractul de cesiune exclusivă (foto)
Caracterul exclusiv al cesiunii drepturilor patrimoniale de autor trebuie să fie expres prevăzut în contract. Contractul de cesiune a drepturilor de autor trebuie să prevadă drepturile transmise, modalitățile de utilizare, durata și întinderea cesiunii, precum și remunerația. Mai jos, particularitățile cesiunii exclusive a drepturilor de autor în domeniul foto și un caz din practica instanțelor române.Drepturile patrimoniale ale autorului unui opere fotografice (ie. fotograful) sau ale titularului dreptului de autor (eg. angajatorul sau cel care a comandat opera fotografică) se pot transmite prin cesiune exclusivă ori neexclusivă.
În cazul cesiunii exclusive, însuși cel care a înstrăinat opera fotografică: i) nu mai poate utiliza opera în modalitățile, pe termenul și pentru teritoriul convenite; și ii) nici nu mai poate transmite dreptul respectiv unei alte persoane. Caracterul exclusiv al cesiunii trebuie să fi expres prevăzut în contractul de cesiune.
În cazul cesiunii neexclusive, titularul dreptului de autor: i) poate utiliza el însuși opera și ii) poate transmite dreptul neexclusiv și altor persoane.

(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
Dispoziţiile generale de mai sus din Legea 8/1996 privind dreptul de autor, se coroborează, în privinţa operelor fotografice cu cele ale art. 87 alin. (2) din lege, în sensul că ”drepturile patrimoniale asupra operei fotografice ce a fost creată fie în executarea unui contract individual de muncă sau la comandă, se prezumă că aparţin pentru o perioadă de 3 ani celui care angajează sau persoanei care a făcut comanda, dacă prin contract nu s-a prevăzut altfel”.
De asemenea, în cazul operelor fotografice, se consideră că se produc efectele unei cesiuni exclusive (adică cel care care a înstrăinat nu mai poate utiliza opera și nici nu mai poare transmite dreptul respectiv altei persoane) atunci când se înstrăinează negativul (art. 87 alin. (2) din lege). Cu toate acestea, în era digitală, această prevedere este considerată desuetă și foarte neclară.
Caracterul exclusiv vs. caracterul neexclusiv al cesiunii în domeniul foto, în practica instanțelor româneÎntr-o cauză judecată între 2004-2009, un Fotograf a chemat în judecată Clientul, solicitând instanţei: să se constate că deţine drepturile de autor asupra operei fotografice reproduse de către Client în publicaţia trimestrială pe care o editează (publicată în nr. primăvară-vară 2004 şi vară-toamnă 2004);Clientul să fie obligat la plata sumei de 100.000.000. lei vechi, reprezentând prejudiciul generat de reproducerea operei fotografice în ediţia vară-toamnă 2004, fără acordul fotografului; obligarea Clientului la publicarea sentinţei civile în Monitorul Oficial pe cheltuiala acesteia.În cererea de chemare în judecată, Fotograful a arătat că în primăvara anului 2004 a fost contactat de reprezentanţii Clientului, aceştia solicitându-i realizarea unei opere fotografice care să reprezinte imaginea Clubului C. şi care să poată fi reprodusă ca atare în scopuri publicitare.
În urma negocierilor şi în baza contractului semnat de părţi, Fotograful a realizat opera fotografică, însă nu a fost de acord să înstrăineze dreptul asupra operei fotografice către Client. Reprezentanţii Clientului au ţinut în mod expres să menționeze în contract imposibilitatea Fotografului de a mai permite reproducerea operei în alte scopuri. În acest context, a fost notificat de către Client, atrăgându-i-se atenţia că a încălcat înţelegerea stipulată în contract, adică a permis reproducerea operei fotografice de către o altă persoană. Fotograful, la rândul său, a constatat că Clientul a reprodus în numărul următor al publicaţiei, fără acordul său, imaginea pe care o crease în baza contractului sus menţionat, comunicându-le faptul că nu a avut acordul său.
În urma acestor neînțelegeri, Clientul a întrerupt legăturile cu Fotograful, i-au solicitat să returneze preţul plătit şi l-au avertizat că-l va chema în judecată pentru a-l despăgubi în raport de nerespectarea contractului.
Judecarea în fondTribunalul Bucureşti a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a Fotografului (reclamantul în cauză)  şi, în consecinţă, a respins acţiunea.
Tribunalul a apreciat că prin contractul de cesiune a drepturilor de autor, Fotograful a cedat Clientului drepturile sale patrimoniale asupra operei fotografice pe care a creat-o şi în consecinţă, nu mai deţine drepturi patrimoniale care să justifice formularea unei astfel de acţiuni.
Se menţionează că în conformitate cu aceste clauze contractuale, „părţile contractante stabilesc în mod expres în cadrul acestui contract imposibilitatea reproducerii operelor fotografice în alte scopuri, pentru a nu prejudicia activitatea clubului C. prin asimilarea standardelor de calitate ale acestuia cu cele ale societăţilor concurente”.
Raportând conţinutul acestei clauze la prevederile din Legea nr. 8/1996 ce privesc cesiunea exclusivă, Tribunalul a apreciat că Fotograful nu mai poate utiliza opera şi nu mai poate transmite dreptul său unei alte persoane, rezultând astfel că Fotograful nu mai are în patrimoniul său acest drept, această imposibilitate fiind menţionată în mod expres în contract.
Judecarea în apelFotograful a declarat apel la Curtea de Apel București împotriva hotărârii Tribunalului, aducând următoarele critici soluției de fond: din contract rezulta în mod clar că cesiunea era una neexclusivă;contractul prevedea în mod expres că ”drepturile de autor aparţin în continuare Fotografului, în calitate de titular al drepturilor de autor”, înlăturându-se astfel prezumția de la art. 87 alin. (2) din lege; (a se vedea mai sus)nu a înstrăinat niciun moment drepturi de autor, fiind şi în posesia negativului operei fotografice.Instanța de apel a constatat că, într-adevăr, la art. 2 lit. b) din contract se prevedea că „părţile sunt de acord ca drepturile asupra operelor fotografice create în baza prezentului contract să aparţină în exclusivitate Fotografului în calitate de titular al drepturilor de autor”, iar în cuprinsul prevederilor art. 3 (din contract) se menţionează că cesiunea este de tip neexclusiv. 
Cum în cuprinsul contractului s-a prevăzut în mod expres faptul că Fotograful este titular al drepturilor de autor, justificând astfel calitatea procesuală activă în cauză prin care se solicită obligarea Clientului la plata contravalorii prejudiciului generat de reproducerea operei fotografice, fără acordul Fotografului, titular al dreptului de autor menţionat în contract.
Având în vedere aceste considerente, Curtea de Apel a admis apelul Fotografului și, având în vedere că prima instanţă a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, a desfiinţat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare la instanța de fond.
Procesul a continuat până în anul 2009 când însă a intervenit perimarea (stingerea procesului civil ca urmare a lipsei de stăruinţă a părţilor în judecată).
--
sursa speță: portal.just.ro
09. Încălcarea dreptului de autor. Ghidul fotografului - Nov 2, 2018 12:52:00 PM
Internetul vine cu avantaje, dar și dezavantaje pentru autori. Probabil că orice fotograf prezent online s-a confruntat până acum cu o încălcare a drepturilor sale de autor. Mai jos, un articol despre ce trebuie și ce nu trebuie să facă fotografii în astfel de situații. Deseori găsesc pe grupurile foto relatări despre ”furturi” de fotografie. Mulți fotografi se plâng că cineva le-a folosit fără acord fotografia și inevitabil se ajunge la discuții în care alți fotografi se transformă în avocați și încep să dea sfaturi despre ce și cum ar trebui să facă acel fotograf. De aici, și prima mea recomandare:
Nu divulgați cazul în online înainte de a vă pregăti strategiaDivulgarea informațiilor despre încălcare nu vă ajută cu nimic. Cel mai probabil, sfaturile primite sunt de la persoane fără pregătire juridică. Mai mult, chiar dacă sfatul provine de la o persoană absolventă de drept, este bine să știți că, așa cum există medici cu diferite specializări, și în domeniul juridic, există o multitudine de specializări. În acest sens, recomandarea este de a apela la un avocat specializat în proprietate intelectuală și litigii civile cu care să încheiați un contract de asistență juridică.

Divulgarea informațiilor poate compromite întreaga strategie. De exemplu, firma sau persoana care v-a încălcat drepturile de autor poate afla despre postare și poate retrage fotografiile din online, fiindu-vă mult mai greu să dovediți încălcarea.

(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
Dacă fotografia este oferită spre licențiere prin intermediul agențiilor de stock / microstock, firma sau persoana care v-a încălcat drepturile de autor poate să obțină o licența pentru respectiva fotografia de la agenția de stock / microstock și să vă facă mai dificilă sarcina probei sau să vă dilueze substanțial pretențiile.
Verificați dacă este o încălcare a dreptului de autor. Limitele dreptului de autor (fair usage, utilizare în scop de folosință publică etc.)Legea permite utilizarea unor opere protejate, în anumite condiții limitativ prevăzute și destul de restrictive, fără consimțământul autorului sau plata vreunei remunerații.

Vezi la art. 35 din Legea 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe care sunt condițiile și utilizările permise fără consimțământul autorului și fără plata vreunei remunerații.
Trebuie reținut că majoritatea utilizărilor permise de art. 35 sunt condiționate de menționarea sursei și numele autorului (credit foto), cu excepția cazului în care acest lucru se dovedește a fi imposibil. În cazul operelor de artă fotografică trebuie să se menționeze și locul unde se găsește originalul.

De asemenea, NU constituie o încălcare a dreptului de autor:reproducerea unei opere pentru uz personal sau pentru cercul normal al unei familii;transformarea unei opere, atunci când: (a) este o transformare privată, care nu este destinată și nu este pusă la dispoziția publicului; (b) rezultatul transformării este o parodie sau o caricatură, cu condiția ca rezultatul să nu creeze confuzie în ce privește opera originală și autorul acesteia; (c) transformarea este impusă de scopul utilizării permise de autor; (d) rezultatul transformării este o prezentare rezumativă a operelor în scop didactic, cu menționarea autorului.reproducerea și prezentarea de extrase din opere (cu condiția ca aceste operațiuni să fie reduse la dimensiunile necesare testării) în scopul de a testa funcționarea produselor la momentul fabricării sau vânzării, de către societăți care produc ori vând înregistrări sonore sau audiovizuale, echipament pentru reproducerea ori comunicarea publică a acestora, precum și echipament pentru receptarea de emisiuni de radio și de televiziune.
Documentați și obțineți probele încălcării drepturilor de autorRegula unui proces civil este că cel care face o susținere trebuie să o dovedească. Știind acest lucru, cel reclamat va căuta să scape de dovezile împotriva sa. Odată ce aveți convingerea că este o încălcare a drepturilor de autor, trebuie să preconstituiți mijloacele de probă în eventualitatea unui litigiu.

Ce mijloace de probă pot folosi?Deseori văd afirmații pe grupurile foto că ”furtul de fotografii trebuie dovedit numai cu documente”, or această afirmație este falsă. Conform art. 250 din Codul de procedură civilă, ”dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege”.

Ce valoare au print screen-urile / fotocopiile de pe pagina web sau social media unde este folosită imaginea fără autorizare?Un alt mit urban online este acela că ”print screen-urile nu pot fi folosite în instanță”. Și această afirmație este falsă. Articolul 250 (citat mai sus), coroborat cu art 341 (2) din Codul de procedură civilă, precizează că asemenea dovezi pot fi administrate ca mijloace materiale de probă.

Altfel, conform art. 341 (2) din Codul de procedură civilă, sunt mijloace materiale de probă și fotografiile, fotocopiile, filmele, discurile, benzile de înregistrare a sunetului, precum și alte asemenea mijloace tehnice, dacă nu au fost obținute prin încălcarea legii ori a bunelor moravuri.

Certificarea conținutului onlineDeși print screen-urile/fotocopiile conținutului online sunt admisibile ca mijloace materiale de probă, există riscul ca cel reclamat, profitând de specificul mediului online și de volatilitatea conținutului online, să conteste aceste mijloace materiale de probă, odată ce a șters fotografiile de pe site-ul incriminat. 
Un asemenea risc poate fi eliminat de către fotografi, de exemplu, printr-o procedură de certificare la notar. Conform art. 307. din Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995: (1) Certificarea site-urilor se face de notarul public, prin încheiere, la cererea celui interesat. Încheierea cuprinde identificarea solicitantului, adresa paginii de internet, numărul de pagini tipărite şi data, respectiv anul, luna, ziua, ora şi minutul publicării. La încheiere se ataşează captura de ecran tipărită pe suport hârtie.

De asemenea, conform art. 204 alin (1) din Legea drepturilor de autor: În vederea înregistrării, ca mijloc de probă, a operelor realizate în România, se înființează Registrul Național de Opere, administrat de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor. Înregistrarea este facultativă și se face contra cost, potrivit normelor metodologice și tarifelor stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Google Cache sau Wayback Machine reprezintă alte modalități bune prin care se poate face proba în instantă (ca mijloc material de probă sau prin intermediul unei expertize). Pe lângă faptul că acesta indexează și stochează paginile web, Wayback Machine are și o funcție de a vedea cum a evoluat în timp pagina web, ceea ce poate fi de folos în dovedirea perioadei în care cel reclamat a folosit fotografia fără drept. Dacă pagina care găzduiește fotografia nu este deja indexată Wayback Machine, site-ul permite indexarea la cerere (dezavantajul fiind totuși că nu se poate vedea istoricul paginii).

Verificați MetadateleȘtiu că acestea pot fi eliminate sau modificate, însă de multe ori cei care preiau neautorizat conținutul nici măcar nu se sinchisesc să schimbe denumirea fișierului. Google Images a început să afișeze metadatele IPTC despre autor și copyright la căutări, astfel că recomand fotografilor să dea importanță setărilor IPTC, din aparat sau din programele de editare, pentru că metadatele pot fi folositoare într-un eventual proces.

Urmărește articolele viitoare de pe acest blog pentru a vedea care sunt pașii următori și ce opțiuni are la dispoziție un fotograf, odată ce a concluzionat că este o încălcare a drepturilor sale de autor.
10. Cine deține drepturile de autor asupra fotografiilor de nuntă? - Oct 31, 2018 9:06:00 AM
Drepturile de autor asupra fotografiilor realizate in cadrul unui eveniment (nuntă, botez, banchet)

Situația avută în vedere este cea în care un fotograf este solicitat la un eveniment (nuntă), iar pozele realizate cu mirii sunt publicate, cu acordul acestora din urmă, într-un articol de presă despre nunta celor doi. Se pune problema dacă mirii au acest drept sau acesta este un atribut al autorului (ie. fotografului)?În mod ideal, fotograful și clientul ar trebui să reglementeze aspectele care țin de drepturile de autor în contractul scris și/sau, chiar și în lipsa unui act scris între fotograf și client, să existe un dialog ulterior între părți în sensul de a evita eventuale neînțelegeri.

Un dialog normal ar fi, de exemplu, cel în care mirii ar informa fotograful că urmează să apară respectivele fotografii în revista X, iar pretențiile fotografului să se limiteze doar la nota privind autorul (credit foto) și la respectarea unor cerințe tehnice minimale privind reproducerea.

Întrebările recurente pe acest subiect denotă faptul că nu se întâmplă așa în realitate, părțile omițând să reglementeze aspectele care țin de drepturile de autor sau chiar omițând complet să semneze contractul scris.

Într-o asemenea situație, lipsa unui document scris nu înseamnă că între fotograf și client nu există un contract (un acord de voințe), ci doar că acesta trebuie completat cu normele generale din legea civilă.

(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
În speță, dacă mirii dovedesc (prin corespondență, dovezi de plată sau alte mijloace materiale de probă) că fotografiile au fost executate la comandă, devin aplicabile dispozițiile art. 88 din Legea dreptului de autor, care menționează că: (1) Fotografia unei persoane, atunci când este executată la comandă, poate fi publicată, reprodusă de persoana fotografiată sau de succesorii săi, fără consimțământul autorului, dacă nu s-a convenit altfel. (2) Dacă numele autorului figurează pe exemplarul original al fotografiei, el trebuie să fie menționat și pe reproduceri.

De asemenea, dacă reproducerea are loc în primii 3 ani de la comandă, mirii îi pot opune fotografului prezumția instituită de art. 87 (2) din Legea dreptului de autor care prevede că drepturile patrimoniale asupra operei fotografice, care a fost creată în executarea unui contract individual de muncă sau la comandă, se prezumă că aparțin, pentru o perioadă de 3 ani, celui care angajează sau persoanei care a făcut comanda, dacă prin contract nu s-a prevăzut altfel.

Pe de altă parte, componenta morală a dreptului de autor rămâne la fotograf, întrucât drepturile morale de autor nu pot face obiectul unei renunțări sau înstrăinări (art. 11 din Legea dreptului de autor).

Fotograful are dreptul de a pretinde respectarea integrității operei și de a se opune oricărei modificări, precum și oricărei atingeri aduse operei, dacă prejudiciază onoarea sau reputația sa. De asemenea, fotograful are dreptul moral de a i se recunoaște calitatea de autor a operei și de a se opune aproprierii acesteia de către alții.

În cazul avut în vedere, este lesne de înțeles că în practică pot fi multe situații în care reproducerea fotografiei poate aduce atingere drepturilor morale ale fotografului, menționate mai sus. De exemplu, revista X publica o notă eronată cu privire la autor (eg. credit foto: Revista X), care este preluată ulterior și de alte publicații online. De asemenea, realizarea unor decupaje, aplicarea unor filtre sau managementul de culoare deficitar pot fi reclamate de către către fotografi ca atingeri aduse operei fotografice care prejudiciază onoarea sau reputația artistului.

În concluzie, chiar dacă întrebarea își are, la nivel de principiu, răspunsul în lege, situațiile complexe care pot apărea în practică pot duce la neînțelegeri între fotograf și client, acestea putând fi evitate sau diminuate prin semnarea unui contract, redactat în mod profesionist, și/sau printr-un dialog ulterior civilizat între fotograf și clienți. Pregătirea fotografiilor pentru print și discuțiile tehnice cu Revista X ar putea face obiectul unei noi comenzi din partea clientului.
11. Fotografierea publicului la concerte. Este necesar acordul? - Oct 29, 2018 4:31:00 PM
Fotografierea publicului la concerte. Este necesar acordul?
Situația avută în vedere este aceea în care un fotograf realizează și publică ulterior o fotografie (în unghi larg de cuprindere) cu publicul de la un concert, iar în fotografia respectivă sunt identificabile persoane din public. În vechea reglementare a Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, întrebarea își avea un răspuns clar în art. 88 (3) care prevedea că NU este necesar acordul unei persoane a cărei reprezentare constituie numai un detaliu al unei opere ce prezintă o adunare, un peisaj sau o manifestare publică.
Din păcate pentru fotografii de concerte, dar și pentru alte categorii de fotografi (fotojurnaliști, fotografii de stradă etc), acest alin. (3) al art. 88 a fost abrogat în 2011, la intrarea în vigoare a noului Cod civil, prin art. 21 al Legii nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, iar întrebarea nu-și mai are un răspuns clar ca în vechea reglementare, ci unul foarte complicat care încă nu s-a conturat în jurisprudența instanțelor.
Astfel, instanțele de judecată vor fi chemate să pună în balanță, pe de-o parte, dreptul la viață privată, la demnitate și la imagine proprie a celor care apar în imagine, iar, pe de altă parte, dreptul la liberă exprimare al fotografilor, întrucât conform Constituției și practicii CEDO, libertatea de exprimare include și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public.

(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
Cu alte cuvinte, cel fotografiat va invoca art. 73 (Dreptul la propria imagine) din Codul civil: Orice persoană are dreptul la propria imagine. În exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfățișării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. Dispozițiile art. 75 rămân aplicabile. În funcție de situația concretă, cel fotografiat mai poate invoca dispozițiile art. 71 (Dreptul la viață privată) și art. 72 (Dreptul la demnitate).
Pe de altă parte, fotograful va invoca art. 75 (Limite) din Codul civil: (1) Nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în această secțiune atingerile care sunt permise de lege sau de convențiile și pactele internaționale privitoare la drepturile omului la care România este parte. (2) Exercitarea drepturilor și libertăților constituționale cu bună-credință și cu respectarea pactelor și convențiilor internaționale la care România este parte nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în prezenta secțiune.
Fotografia de concert din pespectiva Regulamentului GDPRIntrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2016/679 (Regulamentul general privind protecția datelor / Regulamentului GDPR), în mai 2018, a mai ridicat o întrebare pentru fotografii de concerte, și anume dacă fotografierea publicului reprezintă sau nu o prelucrare de date cu caracter personal pentru care este necesar consimțământul persoanelor vizate și dovada obținerii consimțamântului.
Întrebarea îsi găsește răspunsul în art. 85 (Prelucrarea și libertatea de exprimare și de informare) din Regulamentul GDPR care prevede:(1) Prin intermediul dreptului intern, statele membre asigură un echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal în temeiul prezentului regulament și dreptul la libertatea de exprimare și de informare, inclusiv prelucrarea în scopuri jurnalistice sau în scopul exprimării academice, artistice sau literare.(2) Pentru prelucrarea efectuată în scopuri jurnalistice sau în scopul exprimării academice, artistice sau literare, statele membre prevăd exonerări sau derogări de la dispozițiile capitolului II (principii), ale capitolului III (drepturile persoanei vizate), ale capitolului IV (operatorul și persoana împuternicită de operator), ale capitolului V (transferul datelor cu caracter personal către țări terțe sau organizații internaționale), ale capitolului VI (autorități de supraveghere independente), ale capitolului VII (cooperare și coerență) și ale capitolului IX (situații specifice de prelucrare a datelor) în cazul în care acestea sunt necesare pentru a asigura un echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal și libertatea de exprimare și de informare.(3) Fiecare stat membru informează Comisia cu privire la dispozițiile de drept intern pe care le-a adoptat în temeiul alineatului (2) precum și, fără întârziere, cu privire la orice act legislativ de modificare sau orice modificare ulterioară a acestora. 
Abia la 31 iulie 2018 România a implementat în dreptul intern această cerință din Regulamentul GDPR prin Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului GDPR.
Legea națională prevede la art. 7 derogări de la dispozițiile Regulamentul GDPR (printre care și derograre de la necesitatea obținerii acordului scris al persoanei vizate) atunci când prelucrarea se face în scopuri jurnalistice sau în scopul exprimării academice, artistice sau literare, dacă aceasta privește date cu caracter personal care au fost făcute publice în mod manifest de către persoana vizată sau care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor în care este implicată.
ConcluziiFotografierea publicului la concerte și utilizarea unor astfel de fotografii în care persoanele din public pot fi identificate reprezintă un risc pentru fotografii de concerte, în sensul că persoanele identificabile pot, la nivel teoretic, să invoce încălcarea dreptului la propria imagine, la viața privată sau la demnitate. În practică, instanțele din România sunt reținute în a acorda despăgubiri materiale. În acest sens, a se vedea: Scuzele și retragerea pozei publicate fără acordul persoanei reprezentate sunt o reparație corespunzătoare.

Cu toate acestea, discuția se schimbă în cazul fotografiei comerciale (publicitare, care promovează produse sau servicii), unde fotografii și clienții acestora ar trebui să se asigure că au acordul celor reprezentați în fotografie pentru a evita pretențiile materiale ale acestora. De altfel, este de notorietate faptul că agențiile de stock sau microstock nu licențiază astfel de fotografii pentru utilizare comercială, decât în cazul în care fotografia este însoțită de acordul persoanelor reprezentate (MR / Model Release) sau, în cazul unora, doar ca editoriale (Editorial Use Only), care nu promovează servicii sau produse.
12. Utilizarea comercială fără acordul autorului. Ce despăgubiri pot obține fotografii în instanță? - Oct 25, 2018 8:08:00 AM
Utilizarea comercială fără acordul autorului. Ce despăgubiri pot obține fotografii în instanță?Fotografii pot solicita instanțelor de judecată recunoașterea drepturilor lor de autor și constatarea încălcării acestora, putând cere și acordarea de despăgubiri pentru repararea prejudiciului cauzat.Conform art. 188, alin. (2) din Legea 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, la stabilirea despăgubirilor instanța de judecată ia în considerare:
a) fie criterii, cum ar fi consecințele economice negative, în special câștigul nerealizat, beneficiile realizate pe nedrept de făptuitor și, atunci când este cazul, alte elemente în afara factorilor economici, cum ar fi daunele morale cauzate titularului dreptului;

b) fie acordarea de despăgubiri reprezentând triplul sumelor care ar fi fost legal datorate pentru tipul de utilizare ce a făcut obiectul faptei ilicite, în cazul în care nu se pot aplica criteriile prevăzute la lit. a).
Daunele morale reprezintă o reparație a unui prejudiciu nepatrimonial (sau moral) al autorului, de exemplu reparația pentru lipsa mențiunii privind autorul operei sau pentru aproprierea operei artistice. 
De asemenea, conform art. 188, alin (10), titularii drepturilor încălcate pot cere instanței de judecată să dispună pe cheltuiala făptuitorului aplicarea oricăreia dintre următoarele măsuri:remiterea, pentru acoperirea prejudiciilor suferite, a încasărilor realizate prin actul ilicit;distrugerea echipamentelor și a mijloacelor aflate în proprietatea făptuitorului, a căror destinație unică sau principală a fost aceea de producere a actului ilicit;scoaterea din circuitul comercial, prin confiscare și distrugere, a copiilor efectuate ilegal;răspândirea informațiilor cu privire la hotărârea instanței de judecată, inclusiv afișarea hotărârii, precum și publicarea sa integrală sau parțială în mijloacele de comunicare în masă, pe cheltuiala celui care a săvârșit fapta; în aceleași condiții instanțele pot dispune măsuri suplimentare de publicitate adaptate circumstanțelor particulare ale cazului, inclusiv o publicitate de mare amploare.
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
Acordarea de despăgubiri în practicăÎntr-o speță soluționată în 2013, rămasă definitivă și irevocabilă, un fotograf român a chemat în judecată un Hypermarket din Brașov pentru: a i se recunoaște dreptul de autor asupra unor fotografii cu orașul Brașov;să se constate că acestea au fost reproduse de către Hypermarket, fără acordul său, pe panourile de reclamă din incinta Hypermarketului;obligarea Hypermarketul la plata unei despăgubiri de 300 EUR şi 4.700 lei daune morale prin echivalent în lei. obligarea Hypermarketului să publice pe cheltuiala sa o notă în care recunoaşte dreptul său de autor şi hotărârea ce se va pronunţa într-un cotidian central.Imaginile fuseseră preluate de către Hypermarket de pe un site de internet și folosite pe panourile de reclamă din incinta Hypermarketului, fără acordul autorului și fără indicarea sursei de unde au fost preluate.

Instanța de fondA constatat că publicarea de către Hypermarket a acestor fotografii a fost făcută fără acordul autorului şi a obligat Hypermarketul să plătească fotografului 300 euro cu titlu de despăgubiri şi 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Instanța a avut în vedere criteriile de la 139 (devenit art. 188 după republicarea din 2018), lit. b), adică triplul sumelor care ar fi fost datorate pentru o astfel de utilizare (100 EUR, astfel cum a fost indicată de Fotograf).
Instanța de apelA schimbat în parte sentința instanței de fond în sensul că a obligat Hypermarketul şi la plata daunelor morale, în cunatum de 600 euro. 
Au fost primite criticile fotografului referitoare la neacordarea despăgubirilor pentru prejudiciul moral, însă a considerat că suma solicitată (4700 lei) prin acțiune de Fotograf cu titlu daune morale este excesivă. S-a observat că Fotograful nu a motivat modul în care a cuantificat pretenţiile formulate şi nu a indicat în ce măsură i-a fost afectată situația profesională şi socială. Instanţa a apreciat că răspunderea civilă delictuală este menită să acopere o pagubă, nu să asigure un câștig.
Ca urmare, instanța de apel:
a acordat Fotografului daunele morale de 600 euro, pentru disconfortul creat de preluarea fără acordul Fotografului a imaginilor, apreciate ca fiind o satisfacție morală rezonabilă, ținând cont atât de numărul redus de fotografii utilizate, cât şi de criteriul prevăzut de art. 139 (devenit 188 după republicare) lit. b) din Legea nr. 8/1996 care acceptă acordarea de despăgubiri echivalând întreitul sumei legal datorateș șia menținut daunele materiale de 300 euro, acordate de instanța de fond;
Instantă de recurs
A respins ca nefondat recursul declarat de Hypermarket și a menținut decizia instanței de apel. În plus, a obligat Hypermarketul la plata sumei de 2.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
--Sursa speță: Jurisprudența ICCJ, SCJ.ro, textul pdf
13. YouTube nu este de acord cu filtrul de upload, cerut de europeni - Oct 23, 2018 9:00:00 PM
YouTube critică reforma drepturilor de autor în UESusan Wojcicki, CEO YouTube, s-a adresat creatorilor de conținut online, manifestându-și îngrijorarea cu privire la modul în care unele prevederi ale draftului de directivă privind drepturile de autor pe piața unică ar putea afecta platformele online precum YouTube.Acum câteva săptămâni scriam, în contextul Reformei UE privind drepturile de autor pe piața unică, despre faptul că Parlamentul European a adoptat poziția sa revizuită de negociere privind normele în materie de drepturi de autor. Articolul 13 (”filtru de upload”) din propunerea de Directivă solicită platformelor mari de conținut online să lucreze în mod proactiv cu deținătorii de drepturi de autor pentru a împiedica utilizatorii să încarce conținut protejat prin drepturi de autor. 
Acest lucru va necesita scanarea tuturor materialelor încărcate pe platformele online, ceea ce nu este pe placul YouTube. Astfel, Susan Wojcicki, CEO YouTube, consideră că ”economia creatoare în creștere este în pericol, deoarece Parlamentul UE a votat la articolul 13 dispoziții privind drepturile de autor care ar putea schimba drastic Internetul pe care îl vedeți astăzi”. Ea a continuat spunând că articolul 13 ”amenință posibilitatea a milioane de oameni - de la creatori până la simpli utilizatori - să încarce conținut pe platforme precum YouTube”.
Deși Parlamentul European consideră că reforma are în vedere măsuri de protecție pentru firmele mici și libertatea de exprimare, iată că YouTube este de altă părere, considerând, dimpotrivă, că propunerea ar putea forța platformele precum YouTube să permită doar conținut de la un număr mic de companii mari. ”Ar fi prea riscant ca platformele să găzduiască conținut de la creatorii mai mici de conținut, deoarece platformele ar fi acum direct responsabile pentru acel conținut” a menționat Susan Wojcicki, CEO YouTube. 
”Realizăm importanța faptului că toți titularii de drepturi trebuie remunerați în mod echitabil, motiv pentru care am construit Content ID și o platformă pentru a plăti toți titularii de drepturi. Dar consecințele neintenționate ale articolului 13 vor pune în pericol acest ecosistem”, a continuat Susan Wojcicki, CEO YouTube.
Sursa: YouTube Creators
14. Drone: Știri alarmiste după un controversat test de coliziune cu aripa unui avion - Oct 23, 2018 5:46:00 AM
Un studiu realizat de Institutul de Cercetare al Universităţii Dayton (UDRI)  sugerează o adevărată catastrofă provocată de dronele de mici dimensiuni atunci când intră în coliziune cu aripa unui avion.Drone: Știri alarmiste după un controversat test de coliziune cu aripa unui avionCaptură YouTube - (c) Institutul de Cercetare al Universităţii Dayton (UDRI)
Cercetătorii UDRI au simulat o coliziune dintre o dronă civilă şi aripa unui avion de mici dimensiuni Mooney M20. Drona folosită în teste este un model DJI Phantom 2.



La impact, drona face o gaură în aripa avionului, intrând apoi complet în aceasta.

Controversele au apărut imediat după publicarea studiului, chiar pe youtube fiind mulți utilizatori care au observat că drona folosită în test nu are elicele atașate, care, într-o situție reală de zbor, ar fi putut atenua impactul sau chiar devia drona din apripă.

De asemenea, se critică viteza de zbor simulată (383km/h), dublă față de viteza normală a avioanelor de linie din zonele în care ar putea să se intersecteze cu astfel de drone de mici dimensiuni.

Producătorul de drone DJI a emis un comunicat în cursul zilei de ieri în care a solicitat retragerea videoclipului de pe YouTube și a postării de pe blogul UDRI, considerându-le înșelătoare:

UDRI a pus în scenă un scenariu de neconceput în viața reală, la o viteză mai mare decât viteza maximă combinată a dronei și a avionului, care este, de asemenea, mai rapidă decât cea din ghidul de testare al Administrației Federale a Aviației din SUA (FAA). UDRI nu a dezvăluit metodologia de testare sau datele obținute și, deși a recunoscut că un test similar cu o pasăre simulată a provocat "daune mai evidente", a promovat doar videoclipul care arăta daune produse de drona DJI.

Într-o scrisoare adresată cercetătorului principal UDRI, vicepreședintele departamentului juridic al DJI a declarat că UDRI "a creat și a promovat un video care în mod fals susține că prezintă o condiție periculoasă reprezentată de unul dintre produsele noastre. ... Comentariile dvs. publice prezintă, în mod deliberat, un eveniment complet improbabil, dacă nu chiar imposibil, ca un risc obișnuit cu care se confruntă în mod obișnuit piloții avioanelor".

În ciuda controverselor legate de acest test și a poziției DJI, presa din întreaga lume (inclusiv din România) s-a grăbit să preia știrea inițială a UDRI sub titluri alarmiste, fără a exprima controversele sau poziția DJI.

Asemenea știri alarmiste într-o perioadă în care, atât la nivel european, cât și la nivel național, se încearcă reglementarea dronelor, produc un mare deserviciu domeniului. Reglementarea disproporționată în domeniu dronelor, pe lângă faptul că nu contribuie la scopul declarat (ie. siguranța), frânează spiritul antreprenorial și dezvoltarea produselor și serviciilor în care se pot integra dronele, așa cum am arătat, împreună cu ceilalți semnatari, în Scrisoare deschisă: Modificarea legislației dronelor în România.


15. Dreptul de autor în comunism. Ce drepturi aveau fotografii? - Oct 20, 2018 9:47:00 AM
În comunism, dar și 6 ani după Revoluție, dreptul de autor asupra operelor (literare, artistice, științifice sau alte asemenea opere de creație intelectuală), create pe teritoriul României, a fost garantat autorilor în condițiile Decretului nr. 321/1956 privind dreptul de autor.
Acesta a fost în vigoare timp de 40 de ani, de la 27 iunie 1956 până la 23 iunie 1996, fiind abrogat și înlocuit abia în 1996 prin Legea 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Ce drepturi aveau autorii?Similar cu Legea 8/1996, autorii aveau două categorii de drepturi: morale și patrimoniale (de a trage foloase patrimoniale). Astfel, conform art. 3 din Decret, autorul avea: dreptul de a aduce opera la cunoștința publicului;dreptul de a fi recunoscut autor, opera putând să apară, la alegerea autorului, sub numele sau pseudonimul acestuia sau fără indicarea de nume;dreptul de a consimți la folosirea operei de către alții și de a cere încetarea actelor de folosire săvârșite de alții fără consimțământul său;dreptul la inviolabilitatea operei și la folosirea ei în condiții potrivite cu natura operei, ținând seama de împrejurări;dreptul de a trage foloase patrimoniale din: a) reproducerea și difuzarea operei; b) reprezentarea sau executarea operei; c) din orice alt mod de folosire licită a operei;dreptul la reparație patrimonială în caz de folosire fără drept a operei.Spre deosebire de legislația actuală, în comunism nu era permis ca dreptul de autor să fie înstrăinat (cesionat) prin acte între vii. El se transmitea în cazul morții autorului către moștenitori, în măsura prevăzută de lege. Exercițiul drepturilor patrimoniale de autor putea fi cedat, însă numai pe timp limitat.
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
Care era durata drepturilor de autor pentru fotografi?Deși pentru celelalte categorii de autori (eg. scriitori, compozitori, pictori etc.), folosința drepturilor patrimoniale era recunoscută autorului pe tot parcursul vieții autorului, creativitatea fotografilor nu se bucura de aceeași recunoaștere din partea statului comunist.
Astfel, conform art. 7 din Decret, autorul nu avea folosința drepturilor patrimoniale decât: [..] b) pe termen de 10 ani de la apariție cu privire la autorul unei serii de fotografii artistice; c) pe termen de 5 ani de la apariție cu privire la autorul de fotografii artistice separate.

Prin noțiunea de "apariție" se avea în vedere aducerea la cunoștința publicului a operei sau valorificarea acesteia  prin reproducere sau  difuzare, așa cum au apreciat instanțele de judecată.

Atenție: Durata drepturilor patrimoniale asupra operelor create înainte de intrarea în vigoare (24 iunie 1996) a actualei Legi privind dreptul de autor și pentru care nu au expirat termenele de protecție, calculate conform procedurilor legislației anterioare, se prelungește până la termenul de protecție prevăzut în noua lege.
Ce se putea fotografia fără acordul altor autori?Erau permise, fără consimțământul autorului și fără plata vreunei remunerații, dar cu menționarea autorului și cu precizarea locului unde se găsește originalul:transpunerea operelor de pictură, gravură, desen, sau a altor opere de arta plastica prin sculptura, ori a operelor de sculptura prin pictura, gravura, desen și altele de același gen, dacă operele rezultate nu se valorificau;reproducerea în alte dimensiuni a operelor de artă plastică așezate în piețele publice, muzee, pinacoteci sau alte locuri publice cu încuviințarea organelor de conducere ale acestora; cu toate acestea cel care valorifica aceste reproduceri era obligat sa plătească autorului remunerația cuvenită însă numai dacă ele aveau ca obiect principal opera de artă ca atare;
Fotografiile de serviciuFotografiile artistice care erau create de autorul salariat al unei organizații socialiste în cadrul obligațiilor rezultând din raportul său de muncă, puteau fi folosite de acea organizație pentru scopuri strâns legate de activitatea sa, fără consimțământul autorului, cu plata remunerației stabilite pentru aceste cazuri și cu respectarea tuturor celorlalte drepturi de autor. 
Timp de 2 ani de la nașterea dreptului de autor, fotografiile nu puteau fi folosite de o alta persoană decât cu încuviințarea organizației în al cărui serviciu a fost creată. 
Opera era considerată creată în cadrul obligațiilor ce rezultă pentru autor din raportul său de muncă,  dacă asemenea obligații erau menționate în contractul de muncă sau dacă ele rezultau din nomenclatorul de funcții ori din planul tematic al organizației sau din alte normative aplicabile în unitate cu caracter obligatoriu pentru angajat.

16. Copyright: Cum a evoluat durata de protecție în SUA - Oct 19, 2018 5:54:00 AM
Copyright: Cum a evoluat durata de protecție în SUA

Pe YouTube, am găsit o prezentare interesantă realizată de CGP Grey asupra evoluției duratei protecției a copyright-ului în Statele Unite ale Americii.  


Astfel, aflăm că la 1790 durata de protecție era de 28 ani (14 ani cu posibilitatea de prelungire, pentru o singură dată, cu încă o perioadă de 14 ani).

În prezent, durata de protecție conferită autorilor în Statele Unite este, la fel ca și în România / restul UE, pe toată durata de viață a autorului plus 70 de ani după moartea autorului (pentru succesorii acestuia).

Copyright: Cum a evoluat durata de protecție în SUA (CC BY-SA 3.0*)
De asemenea, în acest video, la minutul 3.16, găsim una din criticile frecvente aduse sistemului de copyright de către susținătorii curentului ”free culture”, respectiv cazul imperiului Walt Disney, clădit (și) pe opere ale căror durată protecție a expirat. Un astfel de exemplu este ”Alice în țara minunilor”, de Lewis Carroll, publicat în 1865, după care Walt Disney a creat în 1951 filmul animat și personajele celebre, opere derivate care beneficiază de protecția copyright și de prelungirile duratei de protecție.

--
*Graphic Remix under CC BY-SA 3.0, based on a image by Vectorization: Clorox, Original image: Tom Bell. [CC BY-SA 3.0 ], via Wikimedia Commons
17. Drone laws in Romania. General Rules for Flying a Drone in Romania - Oct 16, 2018 5:56:00 AM
Based on the public information on the Romanian Civil Aviation Authority (AACR) official website, here are the most important rules to know for flying a drone in Romania.
General Rules for Flying a Drone in Romania (2018)- In Romania, drones irrespective of their weight and configuration are assimilated to "civil aircraft" as per the Romanian Aviation Code. To fly a drone in Romania, you must register it with the Romanian Civil Aviation Authority (AACR). AACR issues an Identification Certificate (Costs: 90 Euro + VAT).
- However, drones with a maximum take-off weight equal or less than 500 grams (1.10 pounds) are no longer required to hold a AACR identification certificate. If your drone exceeds the maximum take-off weight of 500 grams and your drone is already registered in other EU member state, you do not need to register again with AACR.

-  In addition to registering, each flight must be pre-approved by the Air Operations Center / the National Defense Ministry (COAP / MApN): +40 21 315 0105 / e-mail: fdex[at]roaf.ro. The following information is required by COAP / MApN: flight date, aircraft type, aircraft identification (YR-DXXXX), aircraft operator name, flight area (area defined by a point and a radius or point - Google Maps latitude and longitude Map, for example), flight altitude and flight time (start time and end time).
-  To conduct aerial photography / videography / mapping, an application must be submitted to and approved by the Ministry of Defense (MApN).
- Taking-off / landing of drones in city areas (buid-up area) and flying over densely populated areas and crowds of people is prohibited, unless a special prior authorisation is obtained.
- For drones with a maximum take-off weight equal or more than 20 kilograms (44.09 pounds), insurance is mandatory.
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); Romania Drone Regulations (UAV / UAS):Decision no. 912/2010 for the approval of the procedure for the authorisation of flights in the national airspace as well as the conditions under which the take-off and landing of civil aircraft may also be performed on / on other land or water surfaces than certified aerodromes; (Official Gazette, Part I No. 633 of 08.09.2010);RACR IA "Registration of Civil Aircraft";RACR AZAC "Flight Admissibility of Certain Civil Aircraft Categories";RACR OPS LAAG "Aircraft and general aviation";DN 14-02-001 "Issuing of Identification Certificates for Unmanned Civil Aircraft (UAV)" Edition 1 / Edition 2 /Glossary:UAV - Unmanned Aerial VehicleUAS - Unmanned Aerial Systems
18. Dreptul de Autor vs. Creative Commons - care este diferența? - Oct 9, 2018 8:16:00 PM
Dreptul de Autor vs. Creative Commons - care este diferența?

Pentru că am primit întrebări de la prieteni fotografi, m-am gândit să explic ce sunt licențele Creative Commons, cu ce diferă de drepturile de autor (copyright) și cum pot fi ele folosite de fotografi. La finalul articolului este și un infografic cu principalele caracteristici relevante pentru fotografi.
Care este diferența între Dreptul de Autor (Copyright) si Creative CommonsO licență Creative Commons reprezintă cadrul contractual standardizat creat de organizația non-profit Creative Commons pentru a ușura partajarea creațiilor intelectuale (eg. fotografii). Știu că este confuzant pentru mulți fotografi să le spui că este vorba de un contract, deși nu se semnează nimic, însă juridic se realizează un acord de voințe prin aderarea părților (fotograful și partea licențiată) la termenii și condițiile Licențelor Creative Commons.
Scopul acestor Licențe este de a ușura partajarea operelor, însă trebuie precizat că acestea funcționează tot în cadrul legal referitor la dreptul de autor. Nu sunt două sisteme paralele, ci un cadru contractual care funcționează sub "umbrela" reglementărilor privind dreptul de autor (copyright).

Cum au apărut Licențele Creative CommonsDreptul de autor protejează și recunoaște opera de creație intelectuală, independent de aducerea la cunoștința publică, prin simplul fapt al realizării ei (chiar în formă nefinalizată). Drepturile conferite autorilor sunt destul de vaste, întrucât au fost gândite pentru a proteja autorii împotriva furtului intelectual. 
Reversul medaliei este că această protecție vastă a îngreunat și a făcut costisitoare acordarea/obținea de autorizații pentru utilizarea operelor protejate, fapt care, în final, a avut repercusiuni asupra întregii societăți (prin faptul că unele opere nu mai ajung la cunoștința publică), dar și asupra autorilor (în special celor debutanți) ale căror lucrări rămân în anonimat.
Licențele Creative Commons au apărut tocmai pentru că nu toți autorii își doresc să beneficieze de protecția extinsă a drepturilor de autor (Toate drepturile rezervate), ci doresc o abordare mai echilibrată (Unele drepturi rezervate) care să asigure un mod simplu și standardizat de autorizare prin care opera să devină accesibilă unui public cât mai larg.

Ce au în comun licențele Creative CommonsExistă 6 licențe Creative Commons, toate având câteva caracteristici importante în comun. Fiecare licență îi ajută pe creatori să păstreze drepturile de autor, permițând în același timp altora să utilizeze operele - cel puțin în scopuri non-comercial. Toate licențele Creative Commons pun preț pe paternitatea operelor (creditarea autorilor). 
Toate licențele Creative Commons funcționează la nivel mondial și sunt valabile pe toată durata de protecție a drepturilor de autor (deoarece sunt construite pe drepturi de autor). Aceste caracteristici comune servesc drept linie de bază, în plus față de care autorii pot alege să acorde permisiuni suplimentare pentru munca lor.

Caracteristicile fiecărei licențe în parte sunt rezumate aici (ver. 4.0):

CC BY = Attribution only / Menționarea autorului
CC BY-ND = Attribution-NoDerivatives / Menționarea autorului - Fără opere derivate
CC BY-NC-ND = Attribution-NonCommercial- NoDerivatives / Menționarea autorului - NonComercial - Fără opere derivate
CC BY-NC = Attribution-NonCommercial / Menționarea autorului - NonComercial
CC BY-NC-SA = Attribution-NonCommercial- ShareAlike / Menționarea autorului - NonComercial - Partajare identică
CC BY-SA = Attribution-ShareAlike / Menționarea autorului - Partajare identică

Cum pot fi folosite licențele Creative Commons de către fotografiFotografii pot publica imagini din portofoliul personal, sub una din cele 6 licențe Creative Commons, pe blogurile personale, pe unele rețele de socializare, pe Wikipedia etc. sau licenția poze unor fundații și asociații. Pe lângă scopul caritabil, fotografii pot obține astfel o expunere mediatică mai bună.

(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});



19. Taking photos of the Palace of Parliament can be considered illegal - Oct 8, 2018 8:21:00 AM
Why taking photos of the Palace of the Parliament can be considered a copyright infringement
Photographic reproduction of buildings and artworks permanently placed in public places must be in accordance with good practice, must not conflict with the normal exploitation of the work and not prejudice the author or right holders. However, these provitions do not apply when the image of the work is the main subject of such reproduction and / or the reproduction is used for commercial purposes.
The heirs of Anca Petrescu, the architect of the colossal building in Bucharest, known during the communism as the House of the Republic or the People's House (currently named the "Palace of the Parliament", because it is the seat of the Parliament of Romania), sued the Chamber of Deputies (Inferior Chamber of the Romanian Parliament) for using the image of the iconic building without authorization, according to ProTV. In addition to the copyright infringement, the heirs also claim the alleged infringement of other intellectual property rights, as the architect Anca Petrescu registered during her life several trademarks depicting the Palace of the Parliament from different angles.

"Anyone using the image with the Palace of the Parliament must ask for our authorization and pay us a fee of two percent as consideration for our intelectural property rights" said Cristina Petrescu, the architect's daughter for ProTV.

The incredible situation was summed up by the former President of the Chamber of Deputies, Valeriu Zgonea:

"The image of a building [ie. Palace of the Parliament] for which Romanians have contributed for years does not belong to the Romanian State, but to a natural person and to her heirs, because the Romanian State has failed to solve this problem for years. If you want to take a photo with the Romanian Parliament building, then the heirs of the ahitect sue you for intelectual property rights infringement. [...] We are the only Parliament in Europe or maybe in the entire World that can not sell suvenirs because of this intellectual property issue" said Valeriu Zgonea in 2016 for dcnews.

How this came about? There are many causes which originate before the Romanian Revolution in 1989 (eg. absence of a written contract addressing these matters between the architect of House of the Republic and the Romanian State - the beneficiary of the work), but there are also errors of the Romanian politicians after the Revolution, because they have not understood the importance of the "Freedom of Panorama".

The concept of the "Freedom of Panorama" derives from the German word Panoramafreiheit and it is a limitation of copyright allowing for e.g making and sharing photos / videos, or other works (drawings, paintings, etc.) of buildings, sculptures or other works of art, permanently placed in public space and for which the author has already been remunerated from public funds.

The "Freedom of Panorama" has been inconsistently implemented in the national jurisdiction of EU Member States as a result of Directive 2001/29/ EC (the InfoSoc Directive) which allowed the Member States to introduce or not exceptions or limitations from copyright in this respect (Article 5 (3) (h) of the InfoSoc Directive). While Germany and UK allow the incorporation of such works in panoramas without any restrictions, other Member States allow only non-commercial purposes and/or when the works is not the main subject of panorama. Unfortunately, the new EU copyright reform does not address this inconsistence between national jurisdictions in EU.

In Romania, according to article. 35 (1) of Law 8/1996 on copyright and related rights (Republication, 2018) "It is allowed, without the author's authorization and  with no fee to be due, the following uses of a work, previously made available to the public, provided that they comply with good practice, do not conflict with the normal exploitation of the work and do not harm the author or its copyright holders: ... (f) reproduction, excluding any means directly related to the work, distribution or communication to public of a image of a arhitectural works, plastic, photographic or applied art, permanently located in public places, except where the image of the work is the main subject of such reproduction, distribution or communication and it is used for commercial purposes".

The above article is quite ambiguous in Romanian language, being susceptible to two meanings:


The authorization/remuneration of the author is required if the image of the work is the main subject of the panorama AND it is used for non-commercial purposes. (both conditions need to be met)The authorization/remuneration of the author is required if the image of the work is the main subject of the panorama OR it is used for non-commercial purposes. (at least one condition needs to be met)
According to the Law 8/1996, a  commercial purpose is when there is a direct or indirect economic or commercial advantage (Article 193 (7) of Law No 8/1996). It's easy to notice that this definition is quite broad and greatly reduces the scope of use to that extent a simple image upload in the social media (even by a natural person) can be seen as an economic advantage (eg. pursuing to obtain promoting, generating traffic, monetizing, etc.).

In conclusion, the Romanian lawmaker opted to exclude from the "Freedom of Panorama" the situations in which the image of a work is the main subject (which is the case at hand it's quite imposible to met given the colossal Palace of the Parliament)  AND/OR (?) the panorama is used for commercial purposes. The irony makes this regulation turned back against the Romanian lawmaker (ie. Chamber of Deputies) in its trials with the heirs of the arhitect.

Whatever the outcome of the trials would be, the copyright law uncertainty and the need to have real "Freedom of Panorama" in Romania remain.

If you have additional information or have a different opinion regarding this article, feel free to use the comments form below.

-
Image: Romanian Palace of the Parliament under construction, by Scott Edelman [Public domain], via Wikimedia Commons
20. Mai poate fi fotografiată Casa Poporului? - Oct 5, 2018 7:56:00 AM
Mai poate fi fotografiată Casa Poporului? Libertatea de Panoramă
Conform legislației actuale, reproducerea fotografică a unei opere de arhitectură, artă plastică, fotografică sau artă aplicată, amplasată permanent în locuri publice, trebuie să fie conformă bunelor uzanțe, să nu contravină exploatării normale a operei și să nu îl prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de utilizare. De asemenea, sunt excluse cazurile în care imaginea operei este subiectul principal al unei astfel de reproduceri și/sau dacă este utilizată în scopuri comerciale.
Așa cum probabil ați auzit din mass-media, moștenitorii Ancăi Petrescu, arhitecta Casei Poporului (Palatul Parlamentului), au dat în judecată Camera Deputaţilor pentru folosirea fără drept a imaginii Casei Poporului. Pe lângă încălcarea drepturilor de autor, moștenitorii invocă și încălcarea unor drepturi conferite de alte legi din domeniul proprietății intelectuale, întrucât arhitecta Anca Petrescu înregistrase la OSIM mai multe mărci care înfățișează din diferite unghiuri clădirea Palatului Parlamentului.

"Orice [re]produce cu imaginea Casei Poporului, Palatului Parlamentului, trebuie să se producă cu acordul nostru din punct de vedere al imaginii. Și apoi exploatarea imaginii duce şi la acel doi la sută pentru persoana care deţine imaginea”, a explicat fiica arhitectei, Cristina Petrescu, pentru ProTV.

Situația incredibilă în care s-a ajuns este rezumată chiar de fostul președinte al Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea:

"O construcție  la care românii au cotizat ani de-a rândul ... [n.n. imaginea] nu aparține statului român, ci unei persoane fizice. Imaginea Parlamentului a fost înregistrată și aparține unei persoane fizice și moștenitorilor săi pentru că statul român, în acest moment, are o problemă pe care nu a rezolvat-o de foarte mult timp. Dacă vrei să faci o fotografie cu Parlamentul României, atunci familia respectivă vă dă în judecată și trebuie să îi dați drepturi. Este vorba de cabinetul de arhitectură al fostei doamnă deputat Anca Petrescu. [...] Suntem singurul Parlament din Europa și din lume care nu putem să facem produse pentru a le vinde fără acordul persoanei care deține aceste chestiuni", a declarat Valeriu Zgonea în anul 2016 jurnaliștilor de la dcnews.

Cum s-a ajuns la această situație? Există mai multe cauze care își au originea înainte de Revoluție (eg. lipsa unui contract care să reglementeze aceste aspecte între arhitecta Casei Poporului și Statul Român, beneficiarul lucrării), dar sunt și erori ale politicienilor români de după Revoluție, care nu au înțeles importanța "libertății de panoramă".

Conceptul de "libertate de panoramă" provine din cuvântul german Panoramafreiheit și este o limitare a dreptului de autor în sensul de a permite realizarea și publicarea unor fotografii, filmări, desene, picturi etc ale clădirilor, sculpturilor sau ale altor opere de artă, amplasate permanent în spațiul public și pentru care autorul a fost deja remunerat din bani publici.

Reglementarea libertății de panoramă în Uniunea Europeană este neomogenă ca urmare a Directivei 2001/29/CE (Directiva InfoSoc) care a lăsat la latitudinea statelor membre dacă să introducă sau nu excepții sau limitări de la dreptul de autor în acest sens (art. 5 alin. (3) lit. (h) al Directivei InfoSoc).

Așa s-a ajuns ca “libertatea de panoramă” să fie reglementată în mod diferit în statele membre UE. Țări ca Germania sau Marea Britanie permit includerea în panorame în mod liber a acestor opere, altele doar în mod non-comercial și/sau să nu fie subiectul principal al panoramei. Din păcate, nici prin noua reformă UE în domeniul drepturilor de autor nu se are în vedere remedierea acestor diferențe.

În România, potrivit art. 35 (1) din Legea 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe (republicarea, 2018), "Sunt permise, fără consimțământul autorului și fără plata vreunei remunerații, următoarele utilizări ale unei opere aduse anterior la cunoștința publică, cu condiția ca acestea să fie conforme bunelor uzanțe, să nu contravină exploatării normale a operei și să nu îl prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de utilizare: [...] f) reproducerea, cu excluderea oricăror mijloace care vin în contact direct cu opera, distribuirea sau comunicarea către public a imaginii unei opere de arhitectură, artă plastică, fotografică sau artă aplicată, amplasată permanent în locuri publice, în afara cazurilor în care imaginea operei este subiectul principal al unei astfel de reproduceri, distribuiri sau comunicări și dacă este utilizată în scopuri comerciale;"

Exprimarea legiuitorului român este destul de ambiguă, fiind susceptibilă de două sensuri:

Este nevoie de acord și remunerația autorului în cazul în care imaginea operei este subiectul principal și utilizarea este non-comercială. (condiții cumulative)Este nevoie de acord și remunerația autorului în cazurile (cazul 1) în care imaginea operei este subiectul principal  (și cazul 2) utilizarea este non-comercială. (condiții alternative)
Prima interpretare are în vedere folosirea conjuncției "și" care nu are rol disjunctiv (așa cum este conjuncția "sau"). A doua interpretare are în vedere folosirea de către legiuitor a substantivului "caz" la plural (ie. în afara cazurilor), iar nu la singular, așa cum ar fi fost normal pentru a ne afla în prezența primei interpretări.

În sensul Legi 8/1996, prin scop comercial se înțelege urmărirea obținerii, direct sau indirect, a unui avantaj economic ori material (art. 193 (7) din Legea nr. 8/1996). Este lesne de observat că această definiție este foarte largă și reduce foarte mult sfera utilizărilor, astfel încât și o simplă postare în mediul online (chiar de către o persoană fizică) poate fi văzută ca o utilizare prin care se urmărește un avantaj economic (eg. promovarea, generare de trafic, monetizare prin publicitatea online etc.).

În concluzie, legiuitorul român a ales să excludă de la "libertatea de panoramă" situațiile în care imaginea operei este subiectul principal și/sau(?) dacă este utilizată în scopuri comerciale. Ironia sorții face ca această reglementare să se întoarcă chiar împotriva Camerei Deputaților în procesele cu moștenitorii Ancăi Petrescu.

Oricare ar fi deznodământul proceselor, rămâne în final problema neclarităților legislative și necesitatea de a avea o libertate reală de panoramă în România.

Dacă aveți informații suplimentare sau aveți o altă opinie cu privire la acest articol, nu ezitați să folosiți formularul de comentarii de mai jos.

--
Image: Palace of the Parliament under construction, by Scott Edelman [Public domain], via Wikimedia Commons
21. Legislație foto. Principalele legi de interes pentru fotografi - Oct 1, 2018 12:05:00 PM
Legislație foto. Principalele legi de interes pentru fotografi
Aspectele legale sunt deseori ignorate de fotografii din România. Mulți fotografi sunt reticenți în angajarea unui avocat pentru redactarea unui contract. Se ignoră faptul că, la fel ca în alte domenii, este mai ușor și ieftin să previi decât să repari ceva.
Lipsa culturii juridice duce la un fenomen și mai îngrijorător, respectiv acela în care mulți fotografi "apelează la un prieten" sau pun o întrebare pe un forum/grup de fotografie, nepunându-și problema că prin divulgarea informațiilor despre cazul lor își pot compromite strategia dintr-o eventuală negociere/dintr-un litigiu sau că pot primi sfaturi juridice de la persoane fără calificare juridică în domeniul relevant pentru speță (eg. drepturi de autor, protecția vieții private etc.).

De asemenea, am observat în discuțiile de pe forumuri/grupurile foto că fotografii nu verifică informațiile direct de la sursă, adică direct din actele normative. Din această cauză, am publicat și îmi propun să actualizez pe acest site actele normative cu impact în activitatea fotografilor.

(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
Mai jos, principalele acte normative de interes pentru fotografi. De asemenea, foarte multe informații juridice relevante pentru domeniul foto pot fi găsite utilizând funcția search din acest site.

Legislație foto
Dreptul de autor (copyright) în fotografie:   Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe (Republicare, 2018)Convenţia de la Berna
Legislație foto de interes pentru fotografia de stradă, fotojurnalism, portret, filmări și fotografie aeriane etc:Respectul vieții private și al demității (Codul Civil)Violarea vieții private (Codul Penal)Prestarea de activități artistice de către copiiProtecția informațiilor clasificate (condiții, fotografiere, filmare, cartografiere, aerofotografiere (filmări și fotografiere aeriană))Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR)
Legislație foto de interes pentru fotografii de viață sălbatică (wildlife):Directiva 2009/147/CE privind conservarea păsărilor sălbatice;Ordonanța de urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice
22. Netflix acuzat de încălcarea dreptului de autor. Reacția Netflix: dreptul de autor nu protejează obiectele așa cum apar ele în natură - Sep 29, 2018 1:32:00 PM
Un fotograf din Glasgow, Mont. a intentat un proces de încălcare a drepturilor de autor împotriva Netflix, acuzând furnizorul de conținut media că a folosit una din fotografiile sale cu o furtună, fără să-i ceară permisiunea, în celebrul serial SF ”Stranger Things”, a anunțat PetaPixel.

Fotograful Sean R. Heavey viziona serialul ”Stranger Things” de pe Netflix când a văzut un nor de furtună care părea foarte similar cu furtuna supercelulară dintr-o fotografie realizată de el în 2010. Heavey și-a dat seama că norul care apare în episodul 3 din serialul Netflix este similar cu cel surprins de el, dar a concluzionat inițial că nu e identic.

Totuși, câteva săptămâni mai târziu, fotograful a fost anunțat de un prieten că Netflix a difuzat un episod special "Beyond Stranger Things" (în spatele scenei) în care s-a prezentat schița concept folosită de către echipa ”Stranger Things”. Acum apărea mult mai evident că supercelula de furtună este extrasă din fotografia lui Heavey din 2010, intitulată "The Mothership".


În cererea de chemare în judecată, Heavey afirmă că fotografia a fost făcută în uma unui efort considerabil, el trebuind să ”vâneze” furtuna ore întregi, pe o distanță foarte mare, iar fotografia în sine a presupus eforturi și cunoștințe considerabile de editare, ea fiind rezultatul a 4 cadre, orientare pe verticale, îmbinate în postprocesare într-o panorama (Image Stitching).

Heavey a înregistrat drepturile de autor pentru fotografie la Oficiul pentru Drepturile de Autor din Statele Unite la sfârșitul anului 2010.

Heavey spune că Netflix continuă să respingă acuzația. "Singura asemănare care există între schița concept Netflix și fotografia domnului Heavey "The Mothership" este folosirea formațiunilor de nor asemănătoare", a spus avocatul Netflix Jarin Jackson într-o scrisoare adresată fotografului, potrivit Great Falls Tribune. "Dreptul de autor nu protejează obiectele așa cum apar ele în natură" a continuat acesta.
Comparație între cele două imagini via Giphy/@PetaPixelNetflix crede că este îndreptățit să folosească conceptul care nu este ”virtual identic” cu fotografia lui Heavey.

O să urmăresc și o să vă țin la curent cu evoluția acestui proces. Între timp, vă invit să vă exprimați opinia mai jos cu privire la acest caz interesant: Este un simplu "împrumut de idee" sau este o încălcare a drepturilor de autor? Voi ce credeți?


23. Copyright și numele fotografului în căutările Google pentru imagini - Sep 28, 2018 4:48:00 PM

Utilizatorii Google Images vor putea vedea cine este autorul / creatorul și cine deține drepturile (patrimoniale) de autor. Autorul / creatorul este fotograful, însă deținătorul drepturilor (patrimoniale) de autor poate fi și altcineva (eg. cesionarul, clientul unei fotografii la comandă, agențiile, website-urile de micostock etc.).
Google nu a avut întotdeauna cele mai bune relații cu fotografii, agențiile de stock sau alți deținători de drepturi de autor asupra imaginilor care apar în rezultatele căutărilor din Google Images, dar lucrurile par să se amelioreze.

(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});

Gigantul american a dezvăluit pe blog său că, în urma colaborării cu CEPIC și IPTC, va include în dreptul imaginilor din Google Images metadatele despre Autor și Deținător drepturilor de autor (image credits), iar în următoarele săptămâni va adăuga metadate privind drepturile de autor (copyright notice).

Copyright metadata in Google Images
Acest lucru va însemna că vizitatorii vor putea vedea, cu câteva clickuri, cine este autorul/creatorul și cine deține drepturile (patrimoniale) de autor. Autorul/creatorul este fotograful, însă deținătorul drepturilor (patrimoniale) de autor poate fi și altcineva (eg. cesionarul, clientul unei fotografii la comandă, agențiile, website-urile de micostock etc.).

Pentru mai multe informații despre cum să implementați metadatele IPTC, consultați Ghidul IPTC.

Sursa informație & Animated GIF: Blog Google
Featured Image: Canva
24. Reforma UE privind drepturile de autor pe piața unică digitală - Sep 13, 2018 11:28:00 AM



Parlamentul European a adoptat la data de 12 septembrie 2018 poziția sa revizuită de negociere privind normele în materie de drepturi de autor, adăugând măsuri de protecție pentru firmele mici și libertatea de exprimare.

Conform comunicatului de presă emis de Parlamentul European, după adoptarea Directivei privind drepturile de autor, cele mai relevante modificări care urmează să fie puse în aplicare sunt:

Gigantii tech trebuie să plătească pentru munca artiștilor și jurnaliștilor;Platformele mici și micro sunt excluse din domeniul de aplicare al directivei;Hyperlink-urile însoțite de "cuvinte individuale" pot fi partajate în mod liber;Jurnaliștii trebuie să obțină o parte din orice remunerație legată de drepturile de autor obținută de editura lor.În plus, merită menționate și următoarele modificări:O nouă protecție a organizatorilor de evenimente sportive (articolul 12 A din textul propus al directivei);Înființarea unui depozit al drepturilor de autor privind materialele publicate în format electronic relevante pentru UE (articolul 10 A din textul propus al directivei);Prin noua Directivă, platformele care gestionează și promovează în mod activ conținut (eg. fotografii, muzică sau alte materiale protejate prin drepturi de autor) vor fi responsabile și trebuie să aibă permisiunea titularilor/deținătorilor drepturilor de autor și trebuie să-i plătească pentru utilizarea conținutului lor.
Articolul 13 - "filtrul de upload"
Textul obligă furnizorii de servicii online, care stochează și oferă acces la “cantități mari” de conținut online, să ia măsuri (eg. utilizarea de tehnologii eficace de recunoaștere a conținutului) pentru a preveni publicarea conținutului care încalcă dreptul de autor.
Elementele de noutate constă în faptul că furnizorii de astfel de servicii online (eg. Facebook, Instagram, YouTube etc.) nu mai sunt considerați ca “simplii intermediari”, urmând ca aceștia să monitorizeze proactiv, în colaborare cu titularii de drepturi de autor, conținutul încărcat de utilizatori. Propunerea este destul de controversată, fiind denumită, în mod peiorativ, de către opozanții acesteia, ca “robocopyright”. De asemenea, prin articolul 13, platformele trebuie să încheie acorduri de licențiere cu deținătorii de drepturi privind utilizarea conținutului protejat. Acest lucru se va realiza, probabil, printr-un sistem obligatoriu de acordare a licențelor.
Prin urmare, articolul 13 solicită platformelor să lucreze în mod proactiv cu deținătorii de drepturi pentru a împiedica utilizatorii să încarce conținut protejat prin drepturi de autor. Acest lucru va necesita scanarea tuturor materialelor încărcate pe platformele online, cum ar fi YouTube, Facebook, Instagram, 500px.
Platformele micro și micro scapă de incidența articolului 13. Același lucru este valabil și pentru Wikipedia sau alte platforme open source non-profit.
Textul final al Directivei va fi negociat între Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene. Votul final ar trebui să aibă loc în ianuarie 2019.

Citește și CE AȘTEPTĂRI TREBUIE SĂ AIBĂ FOTOGRAFII DE LA REFORMA UE ÎN MATERIA DREPTURILOR DE AUTOR PE PIAȚA UNICĂ DIGITALĂ?
25. Veniturile din drepturi de autor și indemnizaţia pentru creşterea copilului - Sep 7, 2018 5:29:00 AM
Veniturile din drepturi de autor nu se mai iau în calcul la stabilirea indemnizaţiei pentru creşterea copilului din cauza unei necorelări legislative
Veniturile din drepturile de autor și, in general toate veniturile din drepturile de proprietate intelectuală, nu se mai iau în calcul la stabilirea indemnizaţiei pentru creşterea copilului.

Motivul pentru care veniturile din drepturile de autor în 2018 nu se mai iau în calcul la stabilirea acestei indemnizații este necorelarea art. 3 din Ordonanța de urgență nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor (OUG nr. 111/2010) cu dispozițiile din Ordonanța de urgență nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative - Guvernul României (OUG nr. 18/2018), ordonanţă care își propunea simplificarea birocraţiei, dar prin care însă veniturile din drepturi de autor au fost scoase din categoria veniturilor din activități independente şi reglementate separat, la articolul 70 din Codul Fiscal.

Ministerul Muncii a lansat deja în procedura de avizare interministerială un proiect pentru remedierea acestei probleme, a anunțat ECONOMICA.net.